AVEREA lui Videanu, sub SECHESTRU: VILA din Snagov şi 60 de milioane de euro

O parte din averea lui Adriean Videanu a fost pusă sub sechestru. Este vorba de trei apartamente din Bucureşti, unul din Mamaia, vila din Snagov, dar şi 66.000 de acţiuni pe care acesta le deţine la trei societăţi comerciale. Fostul ministru al Economiei este acuzat de subminarea economiei naţionale. Prejudiciul din acest dosar se ridică la 130 de milioane de euro.

AVEREA lui Videanu, sub SECHESTRU / Foto: MEDIAFAX

Fostul ministru al Economiei s-a prezentat, luni dimineaţă, la DIICOT, pentru a fi audiat în dosarul în care este acuzat pentru săvârșirea infracțiunilor de complot și subminarea economiei naționale, în legătură cu facilitarea livrărilor de gaze naturale de Romgaz către SC Interagro, companie deținută de omul de afaceri Ioan Niculae.
Potrivit ordonanţelor din datele  de 24 şi 26 septembrie 2013, informează DIICOT, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator, până la concurenţa sumei de 277.000.000 lei, asupra următoarelor bunuri imobile aparţinând învinuitului Videanu Adriean: un imobil situat  în localitatea Snagov, judeţ Ilfov, 3 apartamente situate în municipiul Bucureşti, un apartament situat în localitatea Mamaia, judeţ Constanţa.

În cauză s-a mai dispus indisponibilizarea prin poprire a tuturor sumelor deţinute în conturile deschise la 2 unităţi bancare pe numele învinuitului precum şi a sumelor datorate acestuia cu titlul de dividende de către 2 societăţi comerciale.

De asemenea, s-a dispus indisponibilizarea prin instituirea sechestrului a unui număr de 66.906 acțiuni deținute de către Videanu Adriean la trei societăți comerciale.

Şeful DIICOT a cerut, pe 2 septembrie, procurorului general să sesizeze Senatul, respectiv şeful statului cu cereri de începere a urmăririi penale împotriva foştilor miniştri ai Economiei Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, pentru că l-ar fi sprijinit pe Ioan Niculae şi ar fi folosit Romgaz în interesul Interagro.

Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al firmei omului de afaceri, SC Interagro SA, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.

Procurorii susţin că activitatea grupului infracţional iniţiat, constituit şi coordonat de Ioan Niculae viza fapte de natură să submineze economia naţională prin folosirea SNGN Romgaz SA în direcţia dorită de interesele grupului infracţional.

Preşedintele interimar al PDL Bucureşti, Adriean Videanu, a afirmat că are toate dovezile nevinovăţiei sale pe care le va pune la dispoziţia procurorului de caz.

Dan Voiculescu şi Liviu Dragnea, la DNA

Spectacolul audierilor la DNA continuă. Doi dintre cei mai cunoscuţi politicieni, Liviu Dragnea şi Dan Voiculescu, urmează să apară astăzi în faţa procurorilor.

Dan Voiculescu, aşteptat la DNA

Vicepremierul Liviu Dragnea a intrat deja la audieri în dosarul ,,Referendumul", iar fondatorul Partidului Conservator, Dan Voiculescu, este aşteptat pentru declaraţii în dosarul de şantaj RCS-RDS-Antena 3.
Dan Voiculescu ar putea veni la DNA şi pentru a studia materialul urmăririi penale.
În 6 septembrie 2012, vicepremierul Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare în dosarul privind referendumul de demitere a şefului statului, fiind acuzat că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendum, care să garanteze validarea acestuia, potrivit DNA.

După ce procurorii au anunţat că îl cercetează pe Dragnea, preşedintele PSD, Victor Ponta, declara că el şi toţi membrii BPN şi CExN au semnat autodenunţuri la DNA pentru că au îndemnat oamenii să vină la vot la referendum.

Procurorii DNA anunţau că au început urmărirea penală faţă de 67 de persoane acuzate de fraude la referendumul din 2012, printre care 49 de preşedinţi şi membri ai unor secţii din Teleorman, Vrancea şi Gorj şi 18 observatori din partea unor ONG-uri, membri de partid, care l-ar fi ajutat pe Liviu Dragnea. Procurorii anticorupţie precizau că cele 67 de persoane ar fi luat parte la diferite activităţi legate de desfăşurarea referendumului din 29 iulie 2012.
În 25 iulie, DNA a anunţat că a fost începută urmărirea penală şi faţă de SC Antena 3 SA, pentru complicitate la şantaj. Directorul general al Antena 3, Mihai Gâdea, a fost atunci la DNA, procurorii aducându-i la cunoştinţă acuzaţiile aduse societăţii în acest dosar. Gâdea a fost citat în calitate de martor în dosarul de şantaj.

Postul de televiziune Antena 3 a depus la DNA, în 19 august, o plângere faţă de ordonanţa de extindere a cercetărilor şi de începere a urmării penale în cazul postului de televiziune Antena 3, cerând infirmarea acesteia pe motiv că este "neîntemeiată şi fără susţinere în realitatea obiectivă".

În acelaşi dosar a fost pus sub învinuire şi fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, pentru complicitate la şantaj. Anchetatorii susţin că probatoriul din acest caz relevă implicarea lui Dan Voiculescu în activităţile desfăşurate de Alexandrescu.

Fost senator UDMR, condamnat la şapte ani de închisoare cu executare

Fostul senator Olosz Gergely a fost condamnat, miercuri, de Tribunalul Bucureşti, la şapte ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care este acuzat că, în perioada în care a fost preşedinte al ANRE, a ajutat reprezentanţii unor firme să obţină contracte oneroase. Decizia Tribunalului nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel la Curtea de Apel Bucureşti.

Fost senator UDMR, condamnat la şapte ani de închisoare cu executare / FOTO: www,agenda.net

Alături de Gergely, a fost condamnat, la patru ani de închisoare cu executare, Ion Bîrcină, iar ceilalţi trei inculpaţi din dosar, Costin Iliescu, Cătălin Stan şi Ovidiu Ionel Badea, au primit câte trei ani de închisoare cu suspendare, cu termen de încercare de cinci ani.

De asemenea, instanţa a menţinut sechestrul asigurator dispus de procurorii anticorupţie în cazul lui Gergely, Bîrcină, Iliescu şi Stan.

Dosarul a ajuns la Tribunalul Bucureşti după ce instanţa supremă a admis, în 17 mai, că nu mai are competenţa de a judeca acest caz ca urmare a faptului că Gergely nu mai este demnitar.

Instanţa supremă a admis atunci cererea făcută de avocaţii celor judecaţi în acest dosar şi a dispus declinarea cauzei la Tribunalul Bucureşti în vederea judecării a fostului senator Olosz Gergely pentru fapte de corupţie.
Olosz Gergely a anunţat, în 13 mai, că renunţă la mandatul de senator, invocând campania de compromitere ce ar fi fost purtată împotriva sa în ultima perioadă, informează MEDIAFAX.
În octombrie 2012, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Olosz Gergely, fost preşedinte al ANRE în perioada 2007 - 2008, pentru trafic de influenţă, în formă continuată.

În acelaşi dosar sunt judecaţi Ion Bîrcină şi Costin Iliescu, reprezentanţi ai mai multor societăţi comerciale, Cătălin Stan, administrator de drept la SC Power Plus SRL şi Ovidiu Ionel Badea, administrator al SC Budirom Serv SRL.
Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada mai 2010 - februarie 2011, Ion Bîrcină, Costin Iliescu, Cătălin Stan şi Ovidiu Ionel Badea s-au asociat cu scopul de a cumpăra influenţa lui Olosz Gergely, în vederea obţinerii de contracte oneroase pentru firmele a căror activitate o coordonau prin asociere.

În acest context, în perioada mai 2010 - 29 septembrie 2010, deputatul Olosz Gergely a pretins, pentru sine şi pentru altul, de la cei trei, suma de 516.000 de euro, disimulată într-un contract de consultanţă între SC Power Plus SRL, firmă controlată de grupul Bîrcină, şi o altă societate comercială de tip off shore.

"Din suma pretinsă, Power Plus SRL a transferat în conturile acestui off shore suma totală de 384.000 euro pe baza unor dispoziţii de plată întocmite în fals de inculpatul Stan Cătălin", au notat procurorii în documentul citat.
De asemenea, procurorii îl acuză pe Olosz Gergely că în perioada septembrie - noiembrie 2010 a pretins de la aceleaşi persoane şi a primit pentru sine, direct, suma de 400.000 de lei.

În schimbul banilor, Olosz Gergely şi-a exercitat influenţa, respectiv a lăsat să se creadă că are influenţă pe lângă o persoană cu funcţie de conducere din cadrul CEZ România SA, susţin procurorii DNA.

"Traficul de influenţă s-a materializat în forma determinării de către Olosz Gergely a funcţionarilor de la CEZ România şi CEZ Distribuţie SA să încheie cu firmele controlate de asocierea Bîrcină următoarele contracte: să execute întocmai şi la timp plăţile din contractul de vânzare-cumpărare de energie electrică dintre SC Power Plus SRL şi SC CEZ Vânzare SA; contractul de furnizare de materiale refolosibile dintre SC CEZ Distribuţie SA şi SC Budirom Serv SRL (firmă din grupul Bîrcină); contractul de cesiune de creanţă dintre SC CEZ Distribuţie SA şi SC Budirom Serv SRL, având ca obiect cesionarea creanţei de 30 milioane lei, creanţă certă, lichidă şi exigibilă, pe care cedentul o avea împotriva CN CFR SA, derivând din contractele de furnizare de energie electrică pe care cedentul le-a încheiat cu CFR; în plus, urmare a aceleiaşi influenţe, s-a hotărât ca, în a doua etapă, să se cesioneze şi creanţa în valoare de 36.204.674 lei către aceeaşi firmă (creanţă cu acelaşi regim ca cel din prima etapă)", au precizat procurorii.

De asemenea, în perioada noiembrie 2010-februarie 2011, Olosz Gergely şi-a folosit influenţa, "astfel cum a fost cumpărată de grupul Bîrcină", pe lângă o persoană cu funcţie de decizie din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru a o determina să facă anumite acte prin care să favorizeze interesele comerciale ale grupului Bîrcină legate de investiţii din fonduri europene pe direcţia Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

"Ca urmare, în aceeaşi perioadă, persoana din cadrul Ministerului Agriculturii a facilitat grupului Bîrcină contactarea unor consultanţi pe fonduri europene", au mai scris procurorii anticorupţie în rechizitoriul trimis instanţei.
La rândul său, în perioada 2010 - 2011, Cătălin Stan, în calitate de administrator de drept la SC Power Plus SRL, a înregistrat în contabilitatea acestei firme, cu titlu de cheltuieli deductibile, sumele transferate în baza contractului de consultanţă, consecinţa fiind prejudicierea bugetului de stat cu suma de 350.144,96 lei, reprezentând impozit pe profit.

În vederea confiscării şi recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând lui Olosz Gergely, Ion Bîrcină, Costin Iliescu şi Cătălin Stan, precum şi a părţii responsabile civilmente SC Power Plus SRL.

 

Stolojan, audiat la Parchet în legătură cu declaraţia de avere

"Am fost pur şi simplu ca să prezint situaţia în legătură cu acel comunicat dat de ANI cu privire la faptul că eu am raportat deţinerile de acţiuni pe care le aveam la 31 decembrie 2011 în loc de iunie 2012 când am depuse declaraţia. Am explicat de ce am raportat în acest fel", a precizat Theodor Stolojan.
El a mai spus că Parchetul ICCJ urmează să-şi facă datoria.
În această dimineaţă a fost prezent la Parchetul ICCJ şi fostul vicepreşedinte PDL Sever Voinescu.
Contactat de MEDIAFAX, Voinescu a precizat că a fost la parchet în calitate de avocat. "Am fost ca avocat într-o cauză", a spus Voinescu.
Potrivit unor surse judiciare, Sever Voinescu a fost la Parchetul instanţei supreme împreună cu Stolojan în calitate de avocat al europarlamentarului. Conform surselor citate, dosarul în care a fost audiat Stolojan se află în faza actelor premergătoare.
Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan este acuzat de ANI de fals în declaraţii pentru că nu şi-a trecut în declaraţiile de avere şi de interese completate la data de 25 mai 2012 acţiunile la Transgaz Mediaş, în cazul său fiind sesizat Parchetul ICCJ.

Procurorii cer ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru primarul Gheorghe Falcă

Instanţa supremă a judecat marţi recursul procurorilor anticorupţie împotriva deciziei de achitare a primarul din Arad, Gheorghe Falcă, acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu.
În acest dosar, Tribunalul Alba a dispus în 22 mai 2012 achitarea lui Gheorghe Falcă pentru luare de mită şi abuz în serviciu, decizia fiind menţinută în 28 ianuarie 2013 de magistraţii Curţii de Apel Alba-Iulia, care au respins recursul procurorilor anticorupţie. Decizia a fost contestată la instanţa supremă.
Procurorul DNA prezent marţi la şedinţa de judecată a cerut aplicarea unor pedepse cu închisoarea atât pentru primarul Gheorghe Falcă, cât pentru ceilalţi trei inculpaţi judecaţi alături de el. Acesta a susţinut că probele aflate la dosar dovedesc pe deplin vinovăţia edilului, dar şi a celorlalţi trei inculpaţi, iar faptele comise sunt grave pentru că a fost implicată autoritatea locală şi funcţia pe care o deţinea Falcă.
Magistratul a arătat că instanţele inferioare au dispus în mod greşit achitarea edilului şi a complicilor săi, cerând judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să dispună condamnarea la închisoare cu executare pentru cei patru, fără a menţiona cuantumul de pedeapsă pentru fiecare.
Instanţa supremă a rămas în pronunţare în acest caz, urmând să dea o decizie definitivă în 17 iunie.
Primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, finul preşedintelui Traian Băsescu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în 2007, pentru fapte de corupţie privind o tranzacţie imobiliară suspectă făcută în anul 2005.

Dan Voiculescu, acuzat de fostul său consilier, Mihai Motoc

Mihai Motoc, fostul director al CCSB şi fost consilier al lui Dan Voiculescu, îl acuză pe acesta că a încercat de multe ori să-l determine să măsluiască sondajele, că a pus presiune asupra sa şi a familiei sale dar şi că, în perioada în care a lucrat pentru patronul Antenelor, convorbirile sale erau supravegheate. În privinţa cazului Sorin Alexandrescu, Motoc susţine că autorul moral al ilegalităţilor este tot Dan Voiculescu.

"Au fost mai multe tentative (de modificare a rezultatelor unor sondaje, n.r.) din partea dlui Voiculescu. Au rămas doar tentative. De asta CCSB, cât l-am condus, a fost o companie respectabilă, cred că e şi în continuare", a declarat Mihai Motoc la Realitatea TV.

Întrebat dacă, în relaţia cu CCSB, tentativele veneau doar din partea familiei Voiculescu sau şi din partea unor persoane precum Sorin Alexandrescu, fostul şef CCSB a precizat: "Pe Alexandrescu nu l-am cunoscut personal niciodată, dar am auzit de ce responsabilităţi avea în grup şi, prin natura meseriei, ne-am lovit aşa unul de altul fără să ne cunoaştem. Nu am avut discuţii cu el despre măsluirea sondajelor pentru că, spre deosebire de dl Voiculescu, ceilalţi nu-şi permiteau o chestie de genul ăsta".

În plus, Motoc a acuzat că au fost făcute şi "altfel de presiuni" asupra sa şi familiei sale, cărora însă nu le-a dat curs. "Într-o emisiune mă întreba cineva de ce nu am spus timp de 5 ani. Pentru că, spre deosebire de dl Voiculescu, eu nu sunt informator", a spus Motoc.

El a adăugat că îi erau supravegheate convorbirile: "Da, am şi proba la această chestiune. L-am acuzat aseară pe Dan Voiculescu de laşitate, îmi menţin declaraţia. Dacă nu ar fi dat dovadă de această caracteristică, putea să iasă în emisiune cu cei care îl acuzăm". Întrebat cum şi-a dat seama că era supravegheat, Motoc a explicat: "Lucruri pe care le ştiau doar persoane din familia mea, erau reproduse de terţe persoane. O să fac şi proba unor lucruri pe care mi le-a cerut... atunci mi-am dat seama că ceea ce imi cerea să fac eu, mi se întâmpla şi mie."

Fostul şef CCSB a adăugat că despărţirea de trustul Dan Voiculescu a fost foarte abruptă. "Mi s-au transmis nişte ameninţări, dar nu pot să zic că puteau fi de natură penală, pentru că Voiculescu în general se fereşte să apară el, nu-şi asumă lucruri. De exemplu, în cazul Alexandrescu. E nevinovat din punctul meu de vedere. Autorul moral e altul - proprietarul trustului. Şi omul ăsta stă 29 de zile aiurea."

Întrebat de ce nu a reacţionat mai devreme, Motoc a susţinut că la momentul respectiv avea în jur de 20 de ani şi că, cu experienţa pe care o are acum, s-ar fi comportat altfel. "Şi vorbim de înregistrarea unui om de afaceri foarte cunoscut".

Preşedintele Tribunalului Dâmboviţa, cercetat de DNA pentru trafic de influenţă

Preşedintele Tribunalului Dâmboviţa, Ion Miloşoiu, este cercetat de procurorii anticorupţie pentru trafic de influenţă, fiind acuzat că ar fi luat mită 12.500 de lei pentru a se da o soluţie favorabilă într-un dosar penal în care o persoană este judecată în arest preventiv.

Din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat că, în 2 noiembrie 2010, inculpatul Banu a pretins de la inculpatul Vişan Eftimie şi de la învinuitul Robert Anghel, pentru Ion Miloşioiu, judecător, preşedinte al Tribunalului Dâmboviţa, suma de 6.000 euro. DNA precizează că acesta a susţinut că are influenţă pe lângă magistrat, că Robert Anghel va fi pus în libertate în dosarul în care era judecat, în stare de arest preventiv, la Tribunalul Dâmboviţa şi că se va dispune faţă de el condamnarea cu suspendarea executării pedepsei.

"Suma de 6.000 de euro a fost pretinsă prin intermediul inculpatului Doican. La data de 7 noiembrie 2010, inculpatul George Banu a primit de la Robert Anghel şi Vişan Eftimie, prin intermediul lui Gheorghe Doican, 12.500 lei, ca parte a sumei pretinse, pe care ar fi remis-o, în aceeaşi zi, magistratului judecător Ion Miloşioiu", se arată în comunicat.

Dosarul ,,CASE PENTRU GENERALI''

 FOTO: militar.infomondo.ro

Rețeta după care fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobrițoiu, a cumpărat ilegal, de la Armată, locuința de serviciu, a fost folosită pe scară largă. Experții Direcției Antifraudă din cadrul MApN au sesizat DNA cu încă 19 ilegalități. Au de recuperat aproape un bloc întreg!

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) este hotărât să îndrepte greşelile făcute de către unii angajaţi, foşti şi actuali, în timpul gestionării problemei vânzării locuinţelor de serviciu către cei care le deţineau cu chirie.
Este deja celebru dosarul în care sunt urmărite penal 12 persoane, printre care se află şi generalul Corneliu Dobriţoiu ori generăleasa Floarea Şerban, cea care şi-a pierdut funcţia de secretar de stat din cauza acestei speţe.

 

„Evenimentul zilei” a relatat într-unul din numerele anterioare faptul că ancheta procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a pornit având la bază rezultatele muncii specialiştilor Direcţiei Antifraudă din cadrul MApN.
Au înşelat legea, ajutaţi din interiorul MApN
Raportul iniţial prevederea însă nu doar cele 12 cazuri în care Armata a fost păcălită cu ajutorul generalului Traian Pigui, cel care aviza cererile „greilor” din Armată. Erau 31 de locuinţe de serviciu pentru care Direcţia Antifraudă stabilise că au fost încălcate prevederile legale atunci când au fost înstrăinate din patrimoniul MApN.
DNA va extinde urmărirea penală şi în cele 19 dosare
„Evenimentul zilei” a prezentat în exclusivitate primele 12 cazuri de case luate ilegal. Mai mult decât atât, reporterii EVZ au descoperit garsoniera din Răcari a generalului în rezervă Corneliu Dobriţoiu. Cea cumpărată de la stat şi vândută după doar 13 zile, despre care senatorul liberal, azi preşedinte al Comisiei de Apărare din Senat, n-a şoptit o vorbă atunci când s-a pus problema să cumpere de la Armată apartamentul cu patru camere din strada Traian, din Capitală.
Astăzi, EVZ dezvăluie în exclusivitate cine sunt celelalte 19 persoane aflate pe lista ilegalităţilor. Sunt mulţi generali, comandori, contraamirali, un colonel. Pe vremea în care aceştia au cumpărat locuinţele de serviciu, deşi nu aveau acest drept deoarece nu îndeplineau condiţiile legale, cei 19 erau activi, ocupând diverse funcţii atât în cadrul forţelor terestre cât şi în cadrul forţelor navale ale Armatei României. Fapt ce atrage competenţa DNA. Astăzi, cei mai mulţi dintre ei sunt pensionari, generali şi comandori în rezervă. Unii nici nu mai sunt în viaţă. Numele lor şi gradele le regăsiţi în tabelul alăturat.
Urmăriţi penal şi cu bunurile sechestrate
Surse judiciare au precizat pentru „Evenimentul zilei” că maniera de fraudare în cele 19 cazuri a fost similară cu cea din cazul Dobriţoiu, ori din cazul Floarea Şerban, Francisc Radici şi a celorlalte persoane din dosarul celor 12 despre care am relatat deja. Astfel, şi în cele 19 cazuri urmează să fie începută urmărirea penală. De asemenea, vor fi făcute demersurile legale pentru recuperarea prejudiciilor create MApN, după ce acestea vor fi stabilite exact de către organul competent.
Regretatul comandor Bucur, printre cazurile descoperite
Pe lista celor care ar fi încălcat legea se află şi contraamiralul de flotilă Dumistrăcel Cătălin. Acesta ocupă în prezent funcţia de locţiitor al şefului Direcţiei structuri şi planificarea înzestrării din Statul Major General. Este pe listă şi comandorul Bucur Nicolae, cel care şi-a pierdut viaţa la 49 de ani, în accidentul de elicopter IAR 330 Socat, care a avut loc în judeţul Argeş, în noiembrie 2007. Comandorul Uce Gigi Cristinel, în 2011, încă era şeful Serviciului instrucţie la Statul Major al Forţelor Navale(SMFN). Gen. Petru Chertic a fost director general al Direcţiei Medicale din MApN. Cucoşel Cristea a fost şef în cadrul secţiei Comunicaţii şi Informatică din SMFN, în perioada 2004 - 2006. Gen. Nicolăescu a fost şef al Contra-informaţiilor militare.



Într-un singur bloc, 16 apartamente luate ilegal
Fostul consilier prezidenţial Sergiu Medar şi generalul Corneliu Dobriţoiu sunt, ori au fost, vecini cu 14 dintre cei 19 generali şi ofiţeri cu grad superior, aflaţi în lotul doi al scandalului „case de la MApN”. Toţi au cumpărat locuinţele de serviciu în acelaşi bloc de pe strada Traian, din Capitală.
Dosarul celor 12, la un pas de sechestru
Pentru că au minţit la notar, declarând în fals că nu au mai avut ori că nu deţin alte proprietăţi, ei ori familia lor, aşa cum e definită de lege (soţ, soţie, copii), sau pentru că au adeverit în fals că îndeplinesc condiţiile legale (cazul gen. Traian Pigui) sunt deja urmărite penal 12 persoane. Printre acestea se află: Corneliu Dobriţoiu, Sergiu Medar, Gheorghe Rotaru, Floarea Şerban, Francisc Radici, dar şi Constantin Năstase. Toţi 12 se află la un pas de a li se pune bunurile sub sechestru asigurător, în vederea recuperării prejudiciului cauzat MApN, în valoare de 1,2 milioane de lei. Surse judiciare spun că aceeaşi soartă îi paşte şi pe cei din lotul doi al acestui scandal.
Internele, anchetă de la zero
Oameni din sistemul naţional de apărare se întreabă, pe bună dreptate, unde sunt cazurile asemănătoare care s-au petrecut în grădina Ministerului Afacerilor Externe. Ancheta Direcţiei Antifraudă din MApN a pornit după dezvăluirile făcute de presa din anii 2007, când au fost exemple de ilegalităţi şi la Interne. La vremea respectivă, MAI a anunţat că face control. Cică l-a şi făcut, numai că raportul a fost „îngropat”, n-a ajuns niciodată la Parchet. Dar ajunge acum Parchetul la ei!

Fostul consilier prezidenţial Sergiu Medar este urmărit penal de DNA pentru felul în care a luat casa

 

Fost şef de Parchet, trimis în judecată

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Iaşi au dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ghenadie Ciobanu, fost prim-procuror al Parchetul de pe lângă Judecătoria Hîrlău, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de luare de mită.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că în cursul lunii ianuarie 2011, Ghenadie Ciobanu, în calitate de procuror, a pretins suma de 1.000 lei de la doi denunţători, iar în 19 ianuarie 2011 a primit suma de 200 de euro, pentru a da o soluţie de netrimitere în judecată faţă de unul din ei, într-un dosar penal pe care magistratul îl instrumenta.

Persoana respectivă era cercetată pentru infracţiunile de conducere sub influenţa alcoolului şi implicare într-un accident rutier soldat cu vătămarea corporală uşoară a victimei. "La data de 19 ianuarie 2011, data primirii banilor, inculpatul Ciobanu Ghenadie a dispus scoaterea persoanei cercetate de sub urmărirea penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ pe considerentul că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni", se arată într-un comunicat de miercuri al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Iaşi.

Prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Hârlău, Ghenadie Ciobanu, a fost revocat din funcţia de conducere, în 5 aprilie 2012, de către Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a sancţionării disciplinare a magistratului pentru manifestări care aduc atingere probităţii profesionale.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a admis acţiunea disciplinară formulată de Comisia de disciplină pentru procurori şi a aplicat procurorului Ciobanu Ghenadie sancţiunea disciplinară constând în avertisment, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. a) teza a II-a din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Articolul respectiv se referă la "manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu".

În urma sancţionării disciplinare, Secţia pentru procurori a CSM a hotărât revocarea lui Ghenadie Ciobanu din funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău, începând cu acea dată, conform art. 51 alin. 7 raportat la art. 51 alin. 2 lit. c din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.