ANI cere REVOCAREA din funcţie a senatorului PNL Mora Daniel

Agenția Națională de Integritate a solicitat Senatului României constatarea demiterii de drept din calitatea de senator a lui Mora Akos Daniel, ca urmare a deciziei definitive și irevocabile a Înaltei Curți de Casație și Justiție, referitoare la starea de incompatibilitate constatată în cazul acestuia la data de 20.04.2011.

Senatorul PNL Mora Akos Daniel

ANI a constatat faptul că Daniel Mora, fost Consilier județean în cadrul C.J. Mureș, s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât S.C. MORAGROIND S.R.L, societate în cadrul căreia acesta deține funcția de Director și calitatea de asociat, a încheiat contracte de execuție lucrări, în valoare totală de 15.689.344 Lei, cu unități aflate sub autoritatea Consiliului Județean Mureş și cu alte unități administrativ teritoriale de pe raza Judeţului Mureş.
ANi informează că, potrivit Legii nr. 176/2010, „persoana faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate”.

Prin funcție eligibilă se înțelege orice funcție aleasă. Legiuitorul nu face distincție între funcțiile eligibile din cadrul autorităților publice locale și cele din cadrul autorităților publice centrale, instituind doar faptul că persoana față de care s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate, dacă aceasta a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa această funcție pentru o perioadă de 3 ani, mai precizează ANI.

Silaghi, la DNA: Am citit înştiinţarea de urmărire penală, nu am văzut probele

Ovidiu Silaghi a declarat, joi, la ieşirea de la DNA, că a citit înştiinţarea de urmărire penală din dosarul în care este cercetat pentru trafic de influenţă, dar deocamdată nu a văzut probele, precizând că este membru al PE din 5 septembrie, dar vine la DNA pentru că vrea să clarifice problema

Silaghi, la DNA: Am citit înştiinţarea de urmărire penală, nu am văzut probele / Foto: enational.ro

Întrebat dacă procurorii menţin acuzaţia că a primit 200.000 de euro de la Nelu Iordache pentru a interveni la persoane cu funcţii de decizie din CNADNR în sprijinul unui contract al firmei omului de afaceri, fostul ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi a spus că acuzaţia este nefondată, pentru că este absurd să primeşte bani ca să rezreziliezi un contract care deja era reziliat.
Întrebat dacă a discutat cu procurorii despre o eventuală imunitate de care ar beneficia, Silaghi a răspuns: "Sunt membru al Parlamentului European din 5 septembrie, dar drept dovada, sunt aici cu dumneavoastră şi dau declaraţii".
Fostul ministru al Transporturilor a precizat că a venit la DNA pentru că doreşte să clarifice problema, pentru a termina "cât mai repede această poveste".
Procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a solicitat în 6 septembrie preşedintelui aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Ovidiu Silaghi.
Preşedintele Traian Băsescu a transmis, în 8 septembrie, ministrului Justiţiei cererea de urmărie penală pentru Ovidiu Silaghi, pentru trafic de influenţă, fapte care ar fi fost săvârşite când acesta era ministru al Transporturilor. Cererea a fost transmisă DNA de procurorul general al Parchetului instanţei supreme în 9 septembrie.
Şeful DNA a cerut procurorului general să sesizeze preşedintele cu cererea de începere a urmăririi penale împotriva fostului ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi, în condiţiile în care acesta şi-a dat demisia din Parlament şi avizul nu mai putea fi dat de Camera Deputaţilor, aşa cum se solicitate în cererea din 19 august.

Băsescu: Am primit cererea Parchetului în cazul lui Videanu. Iau decizie după ce mă uit pe documente

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări, că a primit de la Parchet cererea de încuviinţare a trimiterii în judecată a lui Adriean Videanu, el arătând că va lua o decizie în acest caz după ce se va uita pe documente

Întrebat dacă a primit din partea Parchetului cererea de încuviinţare a trimiterii în judecată în cazurile Silaghi şi Videanu, Băsescu a precizat: "Nu, am primit doar pentru Adriean Videanu. Domnul Silaghi nu cred că în acest moment se încadrează în procedura de a se cere aviz de la preşedinte, el este parlamentar".
În condiţiile în care jurnaliştii au precizat că Silaghi a demisionat în cursul zilei de marţi din Parlament, Băsescu a precizat: "Bun, probabil că trebuie apară în Monitorul Oficial. E treaba Parchetului, nu eu mă ocup de sesizări. Deci despre Adriean Videanu am primit sesizarea".
Întrebat dacă va încuviinţa trimiterea în judecată a lui Videnaul Băsescu a răspuns: "Cu certitudine, după ce mă uit pe documente, voi lua o decizie".
Băsescu a mai spus, referindu-se la cazul Varujan Vosganian, că nu doreşte să se antepronunţe, ci aşteaptă decizia Senatului.
"Să aşteptăm să vedem decizia Senatului. Nu vreau să prejudec o acţiune a Senatului", a spus şeful statului.
Procurorul general al Parchetului ICCJ a solicitat, luni, Senatului şi, respectiv, şefului statului declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian şi, respectiv, Adriean Videanu, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.

Judecătoarea Veronica Cîrstoiu şi fiul ei rămân în arest

Instanţa supremă a decis ca judecătoarea Veronica Cîrstoiu, de la Curtea de Apel Bucureşti, şi fiul ei Florin Cergan să fie cercetaţi în continuare în arest, în dosarul în care sunt acuzaţi că au luat mită pentru a interveni în soluţionarea unor dosare, printre care şi cel al lui Dinel Staicu
.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat miercuri, recursul formulat de judecătoarea Veronica Cîrstoiu şi de Florin Cergan împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti prin care s-a admis propunerea de arestare preventivă a lor, formulată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Instanţa supremă a respins recursurile celor doi şi a dispus cercetarea acestora în arest preventiv, decizia fiind definitivă.
Atât judecătoarea Veronica Cîrstoiu, cât şi fiul acesteia au refuzat să facă declaraţii în faţa instanţei supreme. Avocata Veronicăi Cîrstoiu a declarat că aceasta nu a putut să dea declaraţii în faţa instanţei, de jenă.
"Nu aţi realizat că a avut ochii în lacrimi, că emoţia puternică, fundamentată de jena, ruşinea să-i spunem aşa, pe româneşte, situaţiei în care se regăseşte, i-a aşezat acel nod în gât şi dacă, am fi şi umani, nu numai reporteri, n-am pune asemenea întrebări. (...) Jena este faţă de toată lumea", a spus Lorette Luca, avocata Veronicăi Cîrstoiu.
Florin Cergan a solicitat să fie pus în libertate, pe motiv că are în întreţinere un băiat de 10 ani şi o fetiţă de un an şi şase luni, iar soţia are grave probleme de sănătate.
Judecătoarea Veronica Cîrstoiu, de la Curtea de Apel Bucureşti, şi fiul acesteia, Florin Cergan, au fost arestaţi preventiv, în 9 august, de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care sunt acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă şi luare de mită pentru soluţii favorabile în dosare.

Judecătoarea Floriţa Boloş, arestată pentru luare de mită, a fost suspendată din funcţie

Decizia de suspendare din funcţie a judecătoarei Floriţa Boloş a fost luată în şedinţa de miercuri a Secţiei pentru judecători a CSM, după ce procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Timişoara au început cercetarea penală pe numele acesteia, pentru luare de mită în formă continuată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în scopul ascunderii comiterii infracţiunii de luare de mită.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat luni reţinerea şi arestarea preventivă a magistratului Floriţa Boloş.

Judecătoarea Floriţa Boloş a fost reţinută luni, după ce a fost prinsă în flagrant când primea mită 5.500 de euro. Curtea de Apel Timişoara a dispus, marţi, arestarea ei preventivă pentru 29 de zile. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la instanţa supremă. Potrivit procurorilor anticorupţie, în perioada 17 ianuarie - 10 iunie, judecătoarea Floriţa Boloş ar fi pretins şi primit în mai multe tranşe, de la două persoane, suma totală de 13.000 de lei şi 5.500 de euro, pentru ca în schimb să pronunţe o hotărâre civilă favorabilă uneia dintre cele două persoane, prin care se asigura transferul pe cale judiciară a dreptului de proprietate asupra unor terenuri.

"Anterior, judecătoarea Boloş Floriţă instruise persoana beneficiară a hotărârii civile asupra documentelor pe care trebuie să le procure pentru a declanşa procese cu proprietarii unor terenuri despre care persoana afirma că intenţiona să le achiziţioneze, în aşa fel încât să se evite procedura legală, notarială şi să se creeze un presupus conflict juridic cu părţile contractante. În acest fel, persoana beneficiară urma să fie exonerată de plata taxelor şi onorariilor notariale şi să nu mai aştepte efectuarea măsurătorilor topografice a terenurilor dobândite, terenuri neîntabulate în cartea funciară şi evidenţiate doar în titlurile de proprietate", au precizat procurorii în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale.

Cererile de chemare în judecată au fost înregistrate la trei complete diferite, astfel că judecătoarea Floriţa Boloş, cu ajutorul mediatorului Ana Maria Manguci, a formulat o precizare de acţiune în numele cumpărătorului, pentru ca aceste cereri să fie repartizate la completul în care era Boloş.

În 6 iunie, conform înţelegerii stabilite, judecătoarea Floriţa Boloş a pronunţat o sentinţă civilă prin care a admis în totalitate cererea de chemare în judecată formulată în numele persoanei de la care primise o parte din suma de bani cerută, "în condiţiile în care în dosar nu era îndeplinită procedura de citare cu niciuna din cele 12 părţi din dosar", au mai notat procurorii în documentul citat.

Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, judecătoarea s-ar fi întâlnit de mai multe ori cu unul dintre investigatorii sub acoperire şi ar fi primit de la acesta bani în două rânduri. Banii erau însemnaţi, iar întreaga operaţiune de luarea de mită a fost înregistrată.

Procurorii cer ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru primarul Gheorghe Falcă

Instanţa supremă a judecat marţi recursul procurorilor anticorupţie împotriva deciziei de achitare a primarul din Arad, Gheorghe Falcă, acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu.
În acest dosar, Tribunalul Alba a dispus în 22 mai 2012 achitarea lui Gheorghe Falcă pentru luare de mită şi abuz în serviciu, decizia fiind menţinută în 28 ianuarie 2013 de magistraţii Curţii de Apel Alba-Iulia, care au respins recursul procurorilor anticorupţie. Decizia a fost contestată la instanţa supremă.
Procurorul DNA prezent marţi la şedinţa de judecată a cerut aplicarea unor pedepse cu închisoarea atât pentru primarul Gheorghe Falcă, cât pentru ceilalţi trei inculpaţi judecaţi alături de el. Acesta a susţinut că probele aflate la dosar dovedesc pe deplin vinovăţia edilului, dar şi a celorlalţi trei inculpaţi, iar faptele comise sunt grave pentru că a fost implicată autoritatea locală şi funcţia pe care o deţinea Falcă.
Magistratul a arătat că instanţele inferioare au dispus în mod greşit achitarea edilului şi a complicilor săi, cerând judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să dispună condamnarea la închisoare cu executare pentru cei patru, fără a menţiona cuantumul de pedeapsă pentru fiecare.
Instanţa supremă a rămas în pronunţare în acest caz, urmând să dea o decizie definitivă în 17 iunie.
Primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, finul preşedintelui Traian Băsescu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în 2007, pentru fapte de corupţie privind o tranzacţie imobiliară suspectă făcută în anul 2005.

Şeful CJ Argeş, CONDAMNAT cu suspendare pentru LUARE DE MITĂ

Constantin Nicolescu a fost condamnat, marţi, de judecătorii de la Tribunalul Bucureşti, la un an de închisoare cu suspendare pentru luare de mită. Finanţatorul FC Argeş, Cornel Penescu, i-ar fi dat 60.000 de euro mită. Acesta a primit deja o pedeapsă de 9 luni cu suspendare. Decizia poate fi atacată cu recurs.

Constantin Nicolescu a fost anchetat în dosarul "Zeus 1" pentru că ar fi luat mită 60.000 de euro de la omul de afaceri Cornel Penescu.

Tot preşedintele CJ Argeş şi-ar fi însuşit ilegal 900.000 de euro din fonduri europene pentru reabilitarea a patru şcoli din judeţ. Şi Penescu, fostul finanţator al echipei FC Argeş, a fost condamnat la nouă luni de închisoare cu suspendare în acelaşi dosar.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs.

Nicolescu a mai fost reţinut pentru 24 de ore în 2011, însă i s-a făcut rău, a fost operat şi, ulterior, a fost eliberat din arest de instanţa de judecată.