Fost şef al Serviciului Autorizare Plăţi din Constanţa, trimis în judecată

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii anticorupţie, în luna decembrie 2009, Cătălin Gheorghe, în calitate de şef al CRPDRP 2 Sud - Est Constanţa a ataşat o scrisoare de garanţie contrafăcută la dosarul întocmit de o societate comercială pentru a obţine cu titlu de avans bani proveniţi din fonduri europene în cadrul unui proiect de modernizare a unei ferme.
Cu ajutorul scrisorii respective, firma beneficiară a proiectului a obţinut, pe nedrept, de la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 2 Sud - Est Constanţa, suma de 1.927.358 de lei (echivalentul a aproximativ 456.719,90 de euro) cu titlu de avans din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, instrument de finanţare creat de Uniunea Europeană pentru implementarea Politicii Agricole Comune.
De asemenea, în luna martie a acestui an, Gheorghe a mai ataşat o scrisoare de garanţie bancară contrafăcută la dosarul constituit de o altă societate comercială, ce viza acordarea unui avans din fonduri FEADR, în valoare de 1.507.696 lei (echivalentul a aproximativ 345.801,83 euro), în cadrul unui proiect de înfiinţare a unei plantaţii pomicole.
În acest caz funcţionarii din cadrul CRPDRP 2 Sud - Est Constanţa au constatat că scrisoarea de garanţie bancară este falsă, iar suma solicitată nu a mai fost acordată.
Procurorii anticorupţie au definitivat rechizitoriul şi au dispus trimiterea în judecată a lui Cătălin Gheorghe sub acuzaţiile de participaţie improprie în forma complicităţii la obţinere ilegală de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, respectiv, participaţie improprie, în forma complicităţii, la tentativa de obţinere ilegală de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, dosarul urmând să se judece la Judecătoria Constanţa.
În acest dosar, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit s-a constituit parte civilă, cu un prejudiciu total de 4.043.683,54 lei, reprezentând valoarea integrală a finanţării nerambursabile decontate beneficiarului în cadrul primului proiect, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile calculate până la data plăţii efective, iar pentru recuperarea prejudiciului procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor lui Cătălin Gheorghe.
Cătălin Gheorghe este în prezent suspendat din funcţia de şef al Serviciului Autorizare Plăţi de la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 2 Sud - Est Constanţa.

Graba cu care s-a soluţionat dosarul judecătorului Cristi Danileţ ridică semne de întrebare

"Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) este surprinsă de rapiditatea soluţionării litigiului înregistrat sub nr. 3755/2/2013 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, litigiu ce l-a avut ca protagonist pe domnul judecător Danileţ Cristi Vasilică şi care, în numai trei zile lucrătoare, s-a finalizat prin reîntoarcerea acestuia la calitatea de membru în Consiliul Superior al Magistraturii, contrar voinţei a peste 1.200 de judecători. Este important de cunoscut dacă procedura scrisă, prealabilă judecăţii, cu termene minime respectate în situaţia oricărui alt litigiu, conform noii proceduri civile sub a cărei incidenţă s-a soluţionat cauza, a fost parcursă cu adevărat", arată miercuri organizaţia profesională, într-o scrisoarea deschisă.
Reprezentanţii AMR consideră că graba cu care s-au dispus măsurile în dosarul lui Danileţ de pe rolul Curţii de Apel Bucureşti "este de natură să ridice foarte multe semne de întrebare", având în vedere că pe 23 mai dosarul a fost înregistrat, iar pe 24 mai s-a dispus preschimbarea termenului de la data de 14 iunie la 27 mai, când s-a dat şi soluţia.
"Aceste aspecte nu sunt deloc neglijabile şi întregul sistem judiciar, dar mai ales opinia publică, trebuie să primească de îndată răspunsuri clare cu privire la ele, fundamentate numai pe argumente legale. Dorim să cunoaştem modalitatea în care au fost îndeplinite şi respectate procedurile, dar şi măsura în care s-a asigurat şi garantat dreptul la apărare pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii, instituţie a cărei existenţă nu e justificată decât de considerentul exclusiv al asigurării independenţei sistemului judiciar - indiferent de forma în care se realizează acest lucru, şi nu de interese de grup ori mult mai restrânse, la nivel de individ", au scris reprezentanţii AMR în documentul citat.
Asociaţia Magistraţilor din România a solicitat public, "în numele tuturor magistraţilor", să fie cunoscută împrejurarea ce a determinat ca dosarul judecătorului Cristi Danileţ să devină subiect de "extremă urgenţă judiciară".
În opinia reprezentanţilor AMR, dosarul a fost soluţionat urgent pentru a împiedica asociaţia să formuleze o cerere de intervenţie în dosarul lui Cristi Danileţ.
"Chiar dacă domnul judecător Danileţ Cristi Vasilică, căzut în dizgraţia totală a celor pe care are pretenţia că i-a reprezentat, a ales o metodă fulger de ieşire din situaţia de criză în care afirma că se afla, acest lucru nu-i va aduce un plus de respect din partea magistraţilor care au înţeles deja să-i retragă votul de încredere. Ar trebui să cunoască şi să fi învăţat faptul că prestigiul unui magistrat nu poate fi clădit pe mecanisme care nu fac în niciun caz cinste profesiei, iar puntea pe care speră că o poate reclădi spre inima sistemului judiciar nu mai are nicio şansă să devină o realitate", se mai menţionează în scrisoarea deschisă.
Reprezentanţii AMR susţin că aceeaşi critică îi este adusă şi judecătoarei Alina Ghica, care s-a întors în CSM după ce Curtea de Apel Galaţi a suspendat hotărârea de revocare a ei din funcţia de membru al CSM.
"Critica formulată privind modalitatea în care judecătorul Danileţ Cristi Vasilică, revocat din funcția de membru CSM, a revenit în Consiliu, pe uşa din dos, este aplicabilă şi doamnei judecător Ghica Alina Nicoleta, care la rândul ei, în încercare de a apăra nu ştim care principiile, a uitat de acei care pe cât de generos i-au dat odată un vot de încredere, pe atât de dezamăgiţi i l-au retras.Tot ce pare a fi o victorie azi, nu reprezintă decât un alt pas din drumul pe care cei doi au pornit demult şi care i-au înstrăinat şi rupt de sistemul judiciar. Bătăliile mărunte şi meschine sperăm să le aducă satisfacţii pe măsură", mai arată AMR în scrisoarea deschisă.
Cristi Danileţ şi Alina Ghica şi-au reluat activitatea ca membri în CSM după ce, săptămâna trecută, Curtea de Apel Bucureşti şi, respectiv, Curtea de Apel Galaţi au decis suspendarea hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a decis revocarea lor din funcţii.
Curtea de Apel Bucureşti a admis în 27 mai cererea lui Danileţ de anulare a hotărârii Plenului CSM din 26 februarie privind revocarea lui. De asemenea, instanţa a decis suspendarea executării hotărârii Plenului Consiliului până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cererii de anulare a acestei hotărâri. Sentinţa nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs.
Instanţa Curţii de Apel Galaţi a admis, în 30 mai, cererea Alinei Ghica de suspendare a hotărârii Plenului CSM din 26 februarie privind revocarea ei din funcţia de membru ales al CSM, până la pronunţarea unei decizii definitive în cazul cererii de anulare a actului atacat. Şi această decizie poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Patru primari din Caraş-Severin, audiaţi la DNA

Procurorul-şef al DNA Timişoara, Tamas Schiffbeck, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că patru primari şi un fost edil din judeţul Caraş-Severin sunt audiaţi la DNA Timişoara, într-un dosar disjuns din cel în care au fost trimişi în judecată, în 2012, fostul şef al APIA Caraş-Severin Romică Anculia şi mai mulţi aleşi locali.
"Este vorba de patru primari în funcţie şi un fost primar, toţi din judeţul Caraş-Severin, care sunt audiaţi la DNA Timişoara în continuarea speţei de anul trecut din dosarul în care a fost cercetat fostul şef al APIA din Caraş-Severin. Dosarul s-a disjuns şi acum se continuă cercetarea pe acelaşi gen de speţă", a afirmat Tamas Schiffbeck.
Potrivit unor surse din cadrul DNA Timişoara, este vorba despre liberalul Roma Gheorghe, primarul comunei Slatina Timiş, liberalul Viorel Roşca, primarul comunei Brebu, social-democratul Ion Moşoarcă, primarul comunei Grădinari, liberalul Ion Stoia, primarul comunei Fotoric, şi de Ion Vetriş, fostul primar al comunei Armeniş.
Aceştia sunt suspectaţi că, împreună cu fostul şef APIA Caraş-Severin, au fraudat fonduri europene.
Fostul director al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) Caraş-Severin Romică Pavel Anculia a fost trimis în judecată în 20 iunie 2012, pentru că şi-a însuşit bani din fondurile europene destinate lucrărilor de curăţire şi întreţinere a pajiştilor, informa atunci Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara au dispus trimiterea în judecată a lui Romică Pavel Anculia, în stare de arest preventiv, director al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) Caraş-Severin la momentul comiterii faptelor, pentru complicitate la luare de mită, în formă continuată, trafic de influenţă, în formă continuată, instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.
Totodată, au fost trimişi în judecată Iancu Simion, în stare de arest preventiv, primar al oraşului Oţelu Roşu, la momentul săvârşirii faptelor, Valentin Ghiţă, în stare de arest preventiv, primar al comunei Socol, la momentul săvârşirii faptelor, pentru luare de mită, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, Tudor Ioan Jurj - administrator la SC Rox Impresa SRL Lugoj, pentru dare de mită, în formă continuată, cumpărare de influenţă, în formă continuată, instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

Procurorii cer ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru primarul Gheorghe Falcă

Instanţa supremă a judecat marţi recursul procurorilor anticorupţie împotriva deciziei de achitare a primarul din Arad, Gheorghe Falcă, acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu.
În acest dosar, Tribunalul Alba a dispus în 22 mai 2012 achitarea lui Gheorghe Falcă pentru luare de mită şi abuz în serviciu, decizia fiind menţinută în 28 ianuarie 2013 de magistraţii Curţii de Apel Alba-Iulia, care au respins recursul procurorilor anticorupţie. Decizia a fost contestată la instanţa supremă.
Procurorul DNA prezent marţi la şedinţa de judecată a cerut aplicarea unor pedepse cu închisoarea atât pentru primarul Gheorghe Falcă, cât pentru ceilalţi trei inculpaţi judecaţi alături de el. Acesta a susţinut că probele aflate la dosar dovedesc pe deplin vinovăţia edilului, dar şi a celorlalţi trei inculpaţi, iar faptele comise sunt grave pentru că a fost implicată autoritatea locală şi funcţia pe care o deţinea Falcă.
Magistratul a arătat că instanţele inferioare au dispus în mod greşit achitarea edilului şi a complicilor săi, cerând judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să dispună condamnarea la închisoare cu executare pentru cei patru, fără a menţiona cuantumul de pedeapsă pentru fiecare.
Instanţa supremă a rămas în pronunţare în acest caz, urmând să dea o decizie definitivă în 17 iunie.
Primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, finul preşedintelui Traian Băsescu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în 2007, pentru fapte de corupţie privind o tranzacţie imobiliară suspectă făcută în anul 2005.