Prim-procuror reţinut de DNA

 

 

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial București efectuează cercetări penale față de inculpata CONSTANTINESCU AURELIA LORA, prim procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de trafic de influență

Din Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale întocmită de procurori au rezultat următoarele:
În perioada februarie – mai 2013, inculpata Constantinescu Aurelia Lora, în calitatea sa de procuror, a pretins de la o persoană denunțătoare, prin intermediar, mai multe sume de bani primind, în mod direct suma totală de 4.500 de lei, precum și produse alimentare și nealimentare, pentru ca în schimb să își exercite influența pe care pretindea că o avea asupra unor procurori de la altă unitate de parchet și asupra unor polițiști, astfel încât să fie ameliorată situația juridică a soțului denunțătoarei. Acesta era cercetat în două dosare, de către organele de poliție pentru infracțiunea de furt de autovehicule, respectiv de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov pentru infracțiunea de dare de mită. În cel de-al doilea dosar, soțul denunțătoarei avea să fie trimis în judecată în stare de arest preventiv.
La data de 15 mai 2013, inculpata Constantinescu Aurelia Lora a pretins de la persoana denunțătoare, prin intermediar, o nouă sumă cuprinsă între 2.000 și 3.000 de lei și două cartușe de țigări în scopul menționat mai sus.
La data de 17 mai 2013, inculpata a primit de la persoana denunțătoare suma de 3.000 lei și două cartușe de țigări, procurorii anticorupție procedând la constatarea infracțiunii flagrante.
Inculpatei Constantinescu Aurelia Lora i s-au adus la cunoștință acuzațiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală.
Având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Constantinescu Aurelia Lora, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviințat măsura arestării preventive a acesteia.
La data de 18 mai 2013, procurorii anticorupție au dispus reținerea acesteia pentru 24 de ore, urmând a fi prezentată la Curtea de Apel București cu propunere de arestare preventivă pe o perioadă de 29 de zile.
În cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informații.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 

Dosarul ,,CASE PENTRU GENERALI''

 FOTO: militar.infomondo.ro

Rețeta după care fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobrițoiu, a cumpărat ilegal, de la Armată, locuința de serviciu, a fost folosită pe scară largă. Experții Direcției Antifraudă din cadrul MApN au sesizat DNA cu încă 19 ilegalități. Au de recuperat aproape un bloc întreg!

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) este hotărât să îndrepte greşelile făcute de către unii angajaţi, foşti şi actuali, în timpul gestionării problemei vânzării locuinţelor de serviciu către cei care le deţineau cu chirie.
Este deja celebru dosarul în care sunt urmărite penal 12 persoane, printre care se află şi generalul Corneliu Dobriţoiu ori generăleasa Floarea Şerban, cea care şi-a pierdut funcţia de secretar de stat din cauza acestei speţe.

 

„Evenimentul zilei” a relatat într-unul din numerele anterioare faptul că ancheta procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a pornit având la bază rezultatele muncii specialiştilor Direcţiei Antifraudă din cadrul MApN.
Au înşelat legea, ajutaţi din interiorul MApN
Raportul iniţial prevederea însă nu doar cele 12 cazuri în care Armata a fost păcălită cu ajutorul generalului Traian Pigui, cel care aviza cererile „greilor” din Armată. Erau 31 de locuinţe de serviciu pentru care Direcţia Antifraudă stabilise că au fost încălcate prevederile legale atunci când au fost înstrăinate din patrimoniul MApN.
DNA va extinde urmărirea penală şi în cele 19 dosare
„Evenimentul zilei” a prezentat în exclusivitate primele 12 cazuri de case luate ilegal. Mai mult decât atât, reporterii EVZ au descoperit garsoniera din Răcari a generalului în rezervă Corneliu Dobriţoiu. Cea cumpărată de la stat şi vândută după doar 13 zile, despre care senatorul liberal, azi preşedinte al Comisiei de Apărare din Senat, n-a şoptit o vorbă atunci când s-a pus problema să cumpere de la Armată apartamentul cu patru camere din strada Traian, din Capitală.
Astăzi, EVZ dezvăluie în exclusivitate cine sunt celelalte 19 persoane aflate pe lista ilegalităţilor. Sunt mulţi generali, comandori, contraamirali, un colonel. Pe vremea în care aceştia au cumpărat locuinţele de serviciu, deşi nu aveau acest drept deoarece nu îndeplineau condiţiile legale, cei 19 erau activi, ocupând diverse funcţii atât în cadrul forţelor terestre cât şi în cadrul forţelor navale ale Armatei României. Fapt ce atrage competenţa DNA. Astăzi, cei mai mulţi dintre ei sunt pensionari, generali şi comandori în rezervă. Unii nici nu mai sunt în viaţă. Numele lor şi gradele le regăsiţi în tabelul alăturat.
Urmăriţi penal şi cu bunurile sechestrate
Surse judiciare au precizat pentru „Evenimentul zilei” că maniera de fraudare în cele 19 cazuri a fost similară cu cea din cazul Dobriţoiu, ori din cazul Floarea Şerban, Francisc Radici şi a celorlalte persoane din dosarul celor 12 despre care am relatat deja. Astfel, şi în cele 19 cazuri urmează să fie începută urmărirea penală. De asemenea, vor fi făcute demersurile legale pentru recuperarea prejudiciilor create MApN, după ce acestea vor fi stabilite exact de către organul competent.
Regretatul comandor Bucur, printre cazurile descoperite
Pe lista celor care ar fi încălcat legea se află şi contraamiralul de flotilă Dumistrăcel Cătălin. Acesta ocupă în prezent funcţia de locţiitor al şefului Direcţiei structuri şi planificarea înzestrării din Statul Major General. Este pe listă şi comandorul Bucur Nicolae, cel care şi-a pierdut viaţa la 49 de ani, în accidentul de elicopter IAR 330 Socat, care a avut loc în judeţul Argeş, în noiembrie 2007. Comandorul Uce Gigi Cristinel, în 2011, încă era şeful Serviciului instrucţie la Statul Major al Forţelor Navale(SMFN). Gen. Petru Chertic a fost director general al Direcţiei Medicale din MApN. Cucoşel Cristea a fost şef în cadrul secţiei Comunicaţii şi Informatică din SMFN, în perioada 2004 - 2006. Gen. Nicolăescu a fost şef al Contra-informaţiilor militare.



Într-un singur bloc, 16 apartamente luate ilegal
Fostul consilier prezidenţial Sergiu Medar şi generalul Corneliu Dobriţoiu sunt, ori au fost, vecini cu 14 dintre cei 19 generali şi ofiţeri cu grad superior, aflaţi în lotul doi al scandalului „case de la MApN”. Toţi au cumpărat locuinţele de serviciu în acelaşi bloc de pe strada Traian, din Capitală.
Dosarul celor 12, la un pas de sechestru
Pentru că au minţit la notar, declarând în fals că nu au mai avut ori că nu deţin alte proprietăţi, ei ori familia lor, aşa cum e definită de lege (soţ, soţie, copii), sau pentru că au adeverit în fals că îndeplinesc condiţiile legale (cazul gen. Traian Pigui) sunt deja urmărite penal 12 persoane. Printre acestea se află: Corneliu Dobriţoiu, Sergiu Medar, Gheorghe Rotaru, Floarea Şerban, Francisc Radici, dar şi Constantin Năstase. Toţi 12 se află la un pas de a li se pune bunurile sub sechestru asigurător, în vederea recuperării prejudiciului cauzat MApN, în valoare de 1,2 milioane de lei. Surse judiciare spun că aceeaşi soartă îi paşte şi pe cei din lotul doi al acestui scandal.
Internele, anchetă de la zero
Oameni din sistemul naţional de apărare se întreabă, pe bună dreptate, unde sunt cazurile asemănătoare care s-au petrecut în grădina Ministerului Afacerilor Externe. Ancheta Direcţiei Antifraudă din MApN a pornit după dezvăluirile făcute de presa din anii 2007, când au fost exemple de ilegalităţi şi la Interne. La vremea respectivă, MAI a anunţat că face control. Cică l-a şi făcut, numai că raportul a fost „îngropat”, n-a ajuns niciodată la Parchet. Dar ajunge acum Parchetul la ei!

Fostul consilier prezidenţial Sergiu Medar este urmărit penal de DNA pentru felul în care a luat casa

 

Procurorul Ciobanu, cercetat de DNA

Ghenadie Ciobanu, care a fost trimis în judecată la 8 mai pentru că ar fi primit 200 de euro mită, este cercetat de procurorii anticorupţie şi într-un alt dosar, pentru abuz în serviciu, primire de foloase necuvenite, complicitate la folosirea de informaţii care nu sunt destinate publicului ori permiterea accesului unei persoane neautorizate la acestea, fals, trafic de influenţă, favorizarea infractorului şi instigare la distrugere de înscrisuri.

În al doilea dosar, anchetatorii susţin că Ciobanu ar fi abuzat de funcţia sa pentru a obţine diferite bunuri şi ar fi transformat instituţia pe care o conducea într-o veritabilă cramă.

"Deşi sumele de bani ori bunurile pe care le-a obţinut în acest mod sunt modice - vin, picioare de oaie, carne de porc, ouă, din actele dosarului rezultă faptul că inculpatul a transformat sediul Parchetului într-o anexă a combinatului Cotnari, de unde a achiziţionat peste o tonă de vin în decursul unui singur an şi l-a depozitat în garajul unităţii, şi mica ciupeală într-o veritabilă politică penală, prin care a ajuns să negocieze soluţiile din dosarele aflate în instrumentarea sa, atitudine de natură să afecteze grav imaginea justiţiei şi încrederea cetăţenilor în autorităţile implicate în înfăptuirea acesteia", se arată în rechizitoriul prin care procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Ciobanu pentru mită şi au disjuns cercetările pentru alte fapte.

Alături de fostul prim-procuror din Hârlău, în al doilea dosar sunt cercetaţi de DNA şi alţi magistraţi de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău.

În 8 mai, procurorii DNA Iaşi l-au trimis în judecată pe Ghenadie Ciobanu pentru luare de mită.

Potrivit rechizitoriului, la 19 ianuarie 2011, Ciobanu ar fi primit 200 de euro pentru a da o soluţie de netrimitere în judecată într-un dosar penal pe care îl instrumenta.

Anchetatorii susţin că, la 22 iulie 2010, un bărbat din Hârlău care consumase băuturi alcoolice ar fi lovit cu maşina un copil de 12 ani care mergea pe bicicletă. Sora şoferului, care era şi patroana unui restaurant la care procurorul mânca din când în când, i-ar fi cerut acestuia să-i scape fratele de dosar penal.

Magistratul, susţin anchetatorii, ar fi cerut 1.000 de lei pentru a da o soluţie favorabilă, iar câteva zile mai târziu ar fi primit 200 de euro.

"La data de 19 ianuarie 2011, data primirii banilor, inculpatul Ciobanu Ghenadie a dispus scoaterea persoanei cercetate de sub urmărirea penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ pe considerentul că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni", arăta DNA într-un comunicat de presă.

În cele din urmă, şoferul şi sora acestuia l-au denunţat pe prim-procuror.

Potrivit rechizitoriului, ulterior, Ciobanu a dat o ordonanţă de redeschidere a urmăririi penale împotriva şoferului, în care spunea că "soluţia adoptată iniţial nu poate fi menţinută, întrucât în tot acest timp a existat un caz ce impunea adoptarea unei alte soluţii, apreciindu-se incorect pericolul social al faptei". De asemenea, ar fi sfătuit-o pe sora şoferului, dacă este chemată la DNA, să suţină că l-a vizitat la birou, dar nu i-a oferit bani.

Dosarul de mită al lui Ciobanu va fi judecat de Curtea de Apel Iaşi.

Ghenadie Ciobanu a fost revocat din funcţia de prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Hârlău în 5 aprilie 2012, de către Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a sancţionării disciplinare a magistratului pentru manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale. În toamna lui 2012, CSM l-a suspendat din funcţia de procuror.
 

Preşedintele CJ Harghita va fi cercetat în libertate

Borboly Csaba / FOTO: revista22.ro

Curtea de Apel Târgu Mureş a respins, marţi, propunerea de arestare preventivă pentru 29 de zile în cazul lui Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita, dar şi în cazul celorlalţi trei bărbaţi reţinuţi în acest dosar, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Astfel, Borboly Csaba, Palffy Domokos, Csiszer Botond-Benedek şi Sofalvi Laszlo vor fi cercetaţi în libertate, având interdicţia de a părăsi localităţile de domiciliu.
Decizia instanţei poate fi atacată cu recurs în termen de 24 de ore.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, a fost reţinut, luni, de către procurorii DNA, pentru două infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, ambele în formă continuată, luare de mită în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, două infracţiuni de instigare la uz de fals, două infracţiuni de fals intelectual şi denunţare calomnioasă.
Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, luni seară, de DNA, în acelaşi dosar au fost reţinuţi Palffy Domokos, consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Harghita şi administrator de fapt al SC Stravia Group SRL din Goagiu - judeţul Harghita, Csiszer Botond-Benedek, director executiv al Direcţiei Drumuri Judeţene din cadrul CJ, şi fostul vicepreşedinte al CJ Sofalvi Laszlo.
Conform anchetatorilor, Borboly Csaba, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita, a dispus în mod nelegal şi nejustificat, în luna decembrie 2010, decontarea sumei de 1.888.914,20 lei în favoarea constructorului SC Stravia Group SRL pentru o serie lucrări de reabilitare a unui drum judeţean.
"Plata s-a făcut în condiţiile în care preţurile firmei care a câştigat licitaţia erau cu mult mai mari decât cele ale firmei excluse din procedura de licitaţie, în care dirigintele de şantier nu a fost de acord cu acceptarea la plată a lucrărilor şi în condiţiile în care proiectul iniţial nu fusese respectat în ce priveşte grosimea asfaltului şi nici nu exista o dispoziţie de modificare a acestui proiect", susţine DNA.
Prejudiciul produs judeţului Harghita în acest caz este evaluat la 629.178,85 lei şi un folos material echivalent pentru SC Stravia Group SRL, mai spun procurorii.
De asemenea, susţin anchetatorii, în perioada 27-29 decembrie 2010, Borboly a dispus în mod nelegal şi nejustificat decontarea sumei de 672.051,59 lei în favoarea constructorului SC Stravia Group SRL şi a sumei de 496.632,84 lei în favoarea constructorului SC Bridge Road Construct SRL, în ambele cazuri pentru materiale lăsate în custodie.
Procurorii anticorupţie mai arată că Borboly, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita, după efectuarea de către Consiliu a plăţii sumei totale de 496.632,84 lei către SC Bridge Road Construct SRL, i-a pretins în mod repetat, în perioada 29 decembrie 2010 - ianuarie 2011, administratorului de fapt al SC Bridge Road Construct SRL, prin intermediar, să îi remită 50.000 lei ( 10% din suma decontată) disimulată sub formă de sponsorizare către "Asociaţia pentru Ciuc" Miercurea Ciuc.
La 19 iulie 2011, spun anchetatorii, ca urmare a relaţiilor solicitate de Camera de Conturi Harghita prin Nota înregistrată la Consiliul Judeţean Harghita, în virtutea atribuţiilor conferite de funcţia deţinută, Borboly a întocmit şi prezentat auditorilor respectivei instituţii o adresă în care a atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv a afirmat că la data decontării din decembrie 2010 a sumei de 1.888.914,20 lei către SC Stravia Group SRL a fost avut în vedere unul dintre înscrisurile falsificate.
În 16 octombrie 2012, ca urmare a solicitării adresate Consiliului Judeţean Harghita de DNA - Serviciul Teritorial Târgu Mureş, de a-i fi înaintate o serie de documente referitoare la contractarea, execuţia, achitarea contravalorilor şi expertizarea lucrărilor de pe DJ 131, atribuite SC Stravia Group SRL Goagiu şi respectiv SC Bridge Road Construct SRL Borzont, Borboly a menţionat în adresa de răspuns că la data decontării plăţilor din decembrie 2010 către SC Stravia Group SRL instituţia Consiliului Judeţean ar fi fost indusă în eroare de o altă persoană, prin prezentarea unui document plăsmuit, se mai arată în comunicatul DNA.
La 12 octombrie 2012, afirmă procurorii anticorupţie, preşedintele CJ Harghita a semnat o plângere penală către Inspectoratul de Poliţie al judeţului Harghita, în care a acuzat o altă persoană de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prin aceea că ar fi plăsmuit un raport al dirigintelui de şantier, nedatat, în baza căruia ar fi fost posibilă plata sumei de 1.888.914,20 lei către SC Stravia Group SRL.
În activitatea sa, Borboly Csaba a fost ajutat, potrivit DNA, de Csiszer Botond-Benedek care, în perioada decembrie 2010 - decembrie 2011, în calitate de director executiv al Direcţiei Drumuri Judeţene din cadrul Consiliului Judeţean Harghita, a acordat, în mod nelegal, viza "bun de plată" pe facturile emise de SC Stravia Group SRL şi SC Bridge Road Construct SRL. De asemenea, acesta a semnat procesul-verbal de recepţie fals în baza căruia Consiliul Judeţean Harghita ar fi primit la SC Bridge Road Construct SRL şi SC Stravia Group SRL diverse cantităţi de materiale, deşi bunurile respective nu existau la acea dată în fapt, susţin anchetatorii.
Borboly Csaba, care este şi preşedintele organizaţiei teritoriale Ciuc a UDMR, deţine funcţia de preşedinte al CJ Harghita din anul 2008.
UDMR susţine, într-un comunicat transmis luni seară, referitor la reţinerea preşedintelui CJ Harghita, Borboly Csaba, de către DNA, că reluarea cercetărilor "într-un caz care datează de mai mulţi ani" cu doar două săptămâni înainte de Congresul Uniunii nu este întâmplătoare.

 

Borboly Csaba, REŢINUT DE DNA

www.brastavatu.uv.ro

Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, REŢINUT DE DNA / FOTO: http://borbolycsaba.ro

Şoc în UDMR!  
Presedintele Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba, a fost retinut, luni, de Directia Nationala Anticoruptie, a confirmat pentru Agerpres procurorul sef al serviciului teritorial DNA Targu Mures, Elena Curca.


Vicepresedintele Consiliului Judetean Harghita, Birtalan Jozsef, a spus ca nu are cunostinta despre acest eveniment si ca nu l-a vazut pe Borboly Csaba de joia trecuta.

"Nu stiu nimic despre acest lucru. Stiu ca unii colegi au fost chemati la DNA sa dea declaratii, dar altceva nu stiu", a spus Birtalan Jozsef.

Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, declara, in august 2011, ca este verificat de DNA pentru presupuse fapte de coruptie in urma unui denunt facut de "persoane rauvoitoare", in legatura cu constructia casei sale si cu vanzarea supraevaluata a unui apartament, potrivit Mediafax.

Borboly Csaba organiza, atunci, o conferinta de presa la locuinta sa din Miercurea Ciuc, intrucat imobilul era obiectul sesizarii facute la DNA, in care se reclama ca el ar fi primit o parte din contravaloarea proiectului comandat pentru cladirile nou construite ale spitalului, din aceasta suma fiind realizata proiectarea casei din strada Denes Laszlo nr.11, respectiv o parte a lucrarilor de catre firma de proiectare castigatoare in cadrul procedurii de achizitie.

In acelasi denunt, Borboly Csaba mai era acuzat ca a vandut la un pret mult mai mare un apartament pe care l-a detinut in Miercurea Ciuc, pe strada Korosi Csoma Sandor, respectiv cu 50.000 de euro in loc de 20.000 de euro.

Borboly Csaba preciza ca acesta nu era primul denunt "calomnios" la adresa sa si ca el facea parte dintr-o lunga serie care dura de aproximativ un an.

Presedintele CJ Harghita preciza ca se prezentase la DNA Mures, "la solicitarea chestorilor", cu un dosar cuprinzand toate documentele justificative referitoare la terenul pe care a fost construita casa de pe strada Denes Laszlo din Miercurea Ciuc, la imprumutul bancar contractat in acest scop, la vanzarea apartamentului detinut in localitate, precum si cu toate documentele care sa ateste provenienta sumelor cheltuite.

El sustinea ca proiectul casei sale a fost realizat in vara anului 2007, cand inca nu era presedinte de CJ, de catre un fost coleg de scoala, in vreme ce proiectarea cladirii spitalului a fost facuta in perioada noiembrie 2008 - aprilie 2009.

Borboly adauga ca locuinta, cu o suprafata de 128 de metri patrati, a fost ridicata "la rosu" dintr-un imprumut bancar si ca a fost finalizata si mobilata din ipoteca preluata de banca si din banii rezultati in urma vanzarii apartamentului sau de pe Strada Korosi Csoma Sandor.

In ceea ce priveste apartamentul, mobilat, presedintele CJ Harghita spunea ca acesta a fost evaluat de banca la suma de 54.500 de euro si a fost vandut in conditii legale, cu suma de 50.000 de euro, parintilor sotiei, prin contract de vanzare-cumparare, banii fiind primiti prin virament bancar, punand la dispozitia presei documentele aferente acestor actiuni.

DNA a decis atunci sa claseze dosarul deschis pe numele presedintelui Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba, pentru presupuse fapte de coruptie, considerand ca denuntul a fost "nefondat".

Scrisoarea oficiala privind rezultatele anchetei DNA, initiata in urma unui denunt privind presupuse fapte de coruptie care ar fi fost comise de Borboly Csaba in legatura cu constructia casei sale si cu vanzarea supraevaluata a unui apartament din Miercurea Ciuc, a ajuns, in septembrie 2011, la presedintele Consiliului Judetean Harghita, acesta deschizand-o in prezenta presei.

In iunie 2012, candidatul UDMR Borboly Csaba a castigat al doilea mandat de presedinte al Consiliului Judetean Harghita, cu 69,92 la suta. 

Fost director al Spitalului de Urgenţă Vaslui, trimis în judecată

Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi l-au trimis în judecată pe Ion Manole în 7 mai, pentru conflict de interese şi fals în declaraţii, arată luni Ministerul Public, într-un comunicat de presă. Dosarul va fi judecat de magistraţii Curţii de Apel Iaşi, primul termen fiind stabilit la 30 mai.
Procurorii arată, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada 7 aprilie - 21 decembrie 2008, Ion Manole, în calitate de director administrativ al Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui, a avizat 14 contracte de achiziţii de produse, printre care arbuşti, plante ornamentale, insecticide, substanţe chimice pentru dezinsecţie şi deratizare, în valoare totală de 69.092 de lei, de la o societate comercială la care atât el, cât şi soţia sa, Elena Manole, erau asociaţi.
"Pentru toate aceste achiziţii inculpatul a urmat procedura de achiziţie directă, valoarea produselor din cadrul fiecărei achiziţii nedepăşind echivalentul în lei a 15.000 euro, valoare de la care este obligatorie parcurgerea unei alte proceduri de achiziţie", potrivit documentului citat.
Pprocurorii îl mai acuză pe Ion Manole că, la 10 martie 2010, cu ocazia completării declaraţiei de interese, a omis să specifice calitatea lui şi a soţiei sale de asociaţi la societatea cu care Spitalului Judeţean de Urgenţă Vaslui avea relaţii comerciale.

 

Cazuri celebre in justitie la Timisoara in 2012

TIMISOARA. Cea mai importanta “lovitura” data coruptiei de catre procurorii timisoreni in 2012 poate fi considerata prinderea in flagrant si arestarea preventiva a judecatorului Catalin Serban, vicepresedintele Curtii de Apel Timisoara, pentru trafic de influenta.
Marea captura a fost realizata in seara zilei de 14 martie 2012, iar la reusita cazului au contribuit toate organele de cercetare si urmarire penala, dar si serviciile secrete din Timisoara.
Oamenii legii au pregatit si organizat flagrantul in urma unui denunt facut de catre consilierul judetean din Caras-Severin, Iacob Chisarau, care urma sa-i dea magistratului 60.000 de euro pentru a primi o solutie favorabila intr-un dosar civil legat de lichidarea judiciara a combinatului Moldomin.
In decembrie 2012, Curtea de Apel Alba Iulia l-a condamnat pe Catalin Serban, exclus intre timp din magistratura, la 7 ani de inchisoare pentru trafic de influenta.
Un alt dosar care a starnit interesul opiniei publice a fost cel legat de “Crima de la SRI”. Scandalul de la SRI Timis a izbucnit in urma cu un an, cand doi caporali, angajati pe baza de contract pentru paza unitatii, au surprins un om al strazii, venit la furat de fier vechi in incinta noului sediu al SRI din Calea Lipovei. Caporalii si-au chemat in ajutor inca doi colegi si pe sefa lor directa, locotenent-colonelul Camelia Toman, care – dupa cum sustin la unison caporalii – a dat ordin ca hotii sa fie pedepsiti. Hotii au fost luati la bataie, iar unul dintre ei a suferit leziuni atat de grave incat a decedat in strada, la scurt timp dupa ce a fost evacuat din sediul SRI. Ancheta a fost preluata de procurorii militari, care, recent, au decis trimiterea in judecata a fostilor angajati ai SRI Timis sub acuzatia de lovituri cauzatoare de moarte. Dosarul va fi judecat de Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti.
Anul 2012 a adus pentru Cornelia Corescu, fosta sefa a ITM Timis, condamnarea definitiva la patru ani de inchisoare intr-un dosar de luare de mita, insa nu acelasi lucru, respectiv condamnarea sau achitarea, s-a intamplat si in dosarul in care este trimis in judecata, tot pentru fapte de coruptie in dosarul Radisson, finantistul Ionel Olari, fostul director al Directiei Generale a Finantelor Publice Timis. In cazul sau justitia functioneaza mai lent si administreaza probele cu maxima atentie, avand nevoie, in cursul anului 2012, de peste 80 de termene de judecata.
Nu putem incheia anul justitiar in Timisoara fara a mentiona excluderea din magistratura a procurorului DNA Marioara Sandu, ale carei convorbiri telefonice au fost interceptate in momentul “consilierii” unuia dintre inculpatii din dosarul “Moravita”, dar si rocada facuta la Ministerul Justitiei intre Lidia Barac, care a revenit la Timisoara in fruntea Curtii de Apel, si judecatorul Florin Motiu, care a fost numit secretar de stat la Bucuresti. Avansarea judecatorului timisorean s-a pus in practica de catre fostul sau coleg de facultate, Titus Corlatean, ajuns ministru al Justitiei, in ciuda faptului ca acesta tocmai fusese audiat de DNA in dosarul de coruptie in care era implicat fostul vicepresedinte al Curtii de Apel, Catalin Serban.
De asemenea, se cuvine mentionata condamnarea fostei directoare adjuncte de la DGFP Timis, Gabriela Ionescu, la patru ani de inchisoare pentru coruptie, schimbarea intervenita la conducerea Baroului Timis, in urma alegerilor, cu Valeriu Rauta in locul lui Lazar Gruneantu, revenirea la Timisoara, la conducerea Penitenciarului, a fostului director general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Ioan Bala, care a fost demis pentru o declaratie publica facuta la Vaslui, dar si plecarea din Timisoara, de la sefia SRI, a colonelului Cristi Daescu, care a fost numit la conducerea SRI Arad.
Nu putem trece nici peste premiera postrevolutionara care a marcat examenul de intrare in profesia de notar public, cand toate lucrarile au fost anulate, iar conducerea centrala a notarilor din Romania a dispus organizarea unei noi sesiuni de examen. La baza anularii primului examen s-au aflat anumite suspiciuni de frauda, dupa ce o tanara domnita cu legaturi amoroase la nivelul Ministerului Justitiei a ratat intrarea in bransa notarilor.
In finalul trecerii in revista a schimburilor de stafeta la conducerea unor importante institutii locale se cuvine mentionata si lupta surda pentru sefia Inspectoratului de Politie al Judetului Timis unde, dupa o campanie dura intre competitori, a fost instalat comisarul sef Sorin Muntean.
La capitolul accidentelor de circulatie ultramediatizate poate fi mentionat impactul mortal dintre un Mercedes si un TIR de pe soseaua Sag-Jebel, in urma caruia a decedat proprietarul firmei Edy Spedition, Alin Popa. Milionarul avea 45 de ani, o avere estimata la 21 milioane de euro si o divizie de peste 1100 de camioane.
La fel de socant pentru opinia publica a fost si accidentul de circulatie in urma caruia fostul deputat Valeriu Tabara si-a fracturat ambele picioare. Intr-una dintre ultimele zile ale campaniei electorale, politicianul a pierdut controlul volanului si s-a izbit violent de un cap de pod.

Statul roman obligat sa plateasca daune de 1,308 miliarde lei vechi

Lumeajustitiei.ro publica in premiera decizia civila nr. 1713/A/28.06.2004 a Curtii de Apel Cluj, pronuntata de judecatoarele Ana Ionescu si Andreea Anamaria Tulus (fosta sotie a lui Doru Tulus, seful Sectiei a II-a a DNA), prin care statul roman a fost obligat sa plateasca daune de 1,308 miliarde lei vechi fostului senator Liviu Ciupe (fiu de judecator de Curte Suprema), fost director al Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Cluj si fost vicepresedinte al PNTCD. Aceste imense daune morale si materiale au fost acordate pentru abuzul grosolan comis de procurorul Daniel Marius Morar (foto) care la 15 septembrie 1999 l-a arestat pe Liviu Ciupe pentru delapidare, sub acuzaţia falsa ca ar fi efectuat, din fondurile de reparaţii, o lucrare în valoare de 732 de milioane de lei la un drum din cartierul bistriţean Viişoara. Liviu Ciupe a fost acuzat in mod nejustificat ca in calitatea sa de director al DRDP Cluj a creat un prejudiciu de 1,098 miliarde de lei prin utilizarea ilegala a fondurilor de reparaţie la o lucrare din cartierul Viişoara realizata de firma ARL – Cluj. In timpul arestarii sale (perioada 14.09.1999 – 11.01.2000), mama lui Liviu Ciupe a decedat de inima rea, insa directorului DRDP Cluj i-a fost refuzat dreptul de a participa la inmormantare de catre procurorul Daniel Marius Morar, de la Sectia de urmarire penala a Parchetului Curtii de Apel Cluj, care a instrumentat dosarul alaturi de procurorul Florin Maghiar. "Deşi instanţa a decis eliberarea mea în decembrie 1999, procurorul a emis un alt mandat de arestare, iar pentru acest fapt nu îl pot ierta", a declarat Liviu Ciupe presei, dupa cele patru luni de detenţie executate la Penitenciarul din Gherla. Liviu Ciupe a fost achitat definitiv in cele din urma pentru acuzatia de delapidare ce i-a fost pusa in carca in mod nejustificat de catre procurorul Daniel Morar, iar apoi a dat statul roman in judecata, prin Ministerul Finantelor, in temeiul art 504 C.p.p. (actiunea in regres) obtinand in 2004 daune considerabile platite de statul roman din banii contribuabililor pentru abuzul procurorilor.