Marin Condescu, audiat în dosarul în care este acuzat de spălare de bani şi fals

Preşedintele Consiliului de Administraţie al clubului sportiv Pandurii Târgu Jiu, Marin Condescu, s-a prezentat, marţi, la sediul Poliţiei Gorj, unde a fost chemat pentru audieri în dosarul în care este acuzat de spălare de bani şi fals şi în care cu o zi în urmă au avut loc percheziţii.

Marin Condescu, audiat în dosarul în care este acuzat de spălare de bani şi fals

Marin Condescu a declarat, înainte de a intra în sediul Poliţiei Gorj, că nu ştie care este obiectul dosarului în care va fi audiat, reafirmând că singurele informaţii pe care le are pe această temă sunt cele pe care le-a aflat de la jurnalişti.
Preşedintele Consiliului de Administraţie de la Pandurii Târgu Jiu a venit însoţit de avocatul său, care a declarat corespondentului MEDIAFAX că este vorba despe un dosar penal deschis în vară pe numele lui Condescu şi care vizează modul în care firma ce asigură tichetele de masă pentru mineri şi energeticieni a încheiat cu echipa de fotbal un contract de cesiune de creanţe de 1,7 milioane de lei.
Avocatul lui Condescu a precizat că la acest dosar a fost anexată şi plângerea care vizează modul în care Marin Condescu ar fi împrumutat clubul cu 2,2 milioane de lei, în primăvara lui 2012.
Ancheta vizând contractul de cesiune de creanţe încheiat între clubul de fotbal Pandurii Târgu Jiu şi firma Edenred, care asigura tichetele de masă pentru minerii din fosta Societate Naţională a Lignitului Oltenia, a fost deschis iniţial de Parchetul Judecătoriei Târgu Jiu, care apoi şi-a declinat competenţa către Parchetul Tribunalului Gorj, dosarul ajungând în final la Biroul teritorial Târgu Jiu al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Mai multe percheziţii au avut loc, luni, la locuinţa preşedintelui Consiliului de Administraţie al clubului sportiv Pandurii Târgu Jiu, Marin Condescu, la sediul clubului şi la sediul din Capitală al Federaţiei Naţionale Mine Energie. Surse judiciare declarau corespondentului MEDIAFAX că percheziţiile au avut loc într-un dosar în care Condescu este suspectat de spălare de bani, fals şi uz de fals, după ce ar fi împrumutat clubul cu 2,2 milioane de lei, bani pe care ulterior şi i-ar fi recuperat, fără însă a trece în contabilitate aceste operaţiuni.
În urma percheziţiilor, de la sediul clubului sportiv au fost ridicate mai multe documente şi două unităţi de calculator.
În primăvara acestui an, conducerea Complexului Energetic Oltenia (CEO), principalul finanţator al clubului Pandurii, a depus trei plângeri penale împotriva lui Marin Condescu, cerând clarificări asupra modului de cheltuire a unor mari sume de bani. Ulterior, reprezentanţii CEO au cerut de mai multe ori înlocuirea lui Condescu din funcţia de preşedinte al CA de la Pandurii, fără rezultat însă, o nouă şedinţă care vizează schimbarea acestuia din funcţie fiind programată la jumătatea acestei luni.

AVEREA lui Videanu, sub SECHESTRU: VILA din Snagov şi 60 de milioane de euro

O parte din averea lui Adriean Videanu a fost pusă sub sechestru. Este vorba de trei apartamente din Bucureşti, unul din Mamaia, vila din Snagov, dar şi 66.000 de acţiuni pe care acesta le deţine la trei societăţi comerciale. Fostul ministru al Economiei este acuzat de subminarea economiei naţionale. Prejudiciul din acest dosar se ridică la 130 de milioane de euro.

AVEREA lui Videanu, sub SECHESTRU / Foto: MEDIAFAX

Fostul ministru al Economiei s-a prezentat, luni dimineaţă, la DIICOT, pentru a fi audiat în dosarul în care este acuzat pentru săvârșirea infracțiunilor de complot și subminarea economiei naționale, în legătură cu facilitarea livrărilor de gaze naturale de Romgaz către SC Interagro, companie deținută de omul de afaceri Ioan Niculae.
Potrivit ordonanţelor din datele  de 24 şi 26 septembrie 2013, informează DIICOT, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator, până la concurenţa sumei de 277.000.000 lei, asupra următoarelor bunuri imobile aparţinând învinuitului Videanu Adriean: un imobil situat  în localitatea Snagov, judeţ Ilfov, 3 apartamente situate în municipiul Bucureşti, un apartament situat în localitatea Mamaia, judeţ Constanţa.

În cauză s-a mai dispus indisponibilizarea prin poprire a tuturor sumelor deţinute în conturile deschise la 2 unităţi bancare pe numele învinuitului precum şi a sumelor datorate acestuia cu titlul de dividende de către 2 societăţi comerciale.

De asemenea, s-a dispus indisponibilizarea prin instituirea sechestrului a unui număr de 66.906 acțiuni deținute de către Videanu Adriean la trei societăți comerciale.

Şeful DIICOT a cerut, pe 2 septembrie, procurorului general să sesizeze Senatul, respectiv şeful statului cu cereri de începere a urmăririi penale împotriva foştilor miniştri ai Economiei Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, pentru că l-ar fi sprijinit pe Ioan Niculae şi ar fi folosit Romgaz în interesul Interagro.

Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al firmei omului de afaceri, SC Interagro SA, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.

Procurorii susţin că activitatea grupului infracţional iniţiat, constituit şi coordonat de Ioan Niculae viza fapte de natură să submineze economia naţională prin folosirea SNGN Romgaz SA în direcţia dorită de interesele grupului infracţional.

Preşedintele interimar al PDL Bucureşti, Adriean Videanu, a afirmat că are toate dovezile nevinovăţiei sale pe care le va pune la dispoziţia procurorului de caz.

Dan Voiculescu, fiica sa şi directorul Antenelor au ajuns la DNA, în dosarul de şantaj

Fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, fiica sa Camelia şi directorul general al Antena TV Group, Sorin Alexandrescu, s-au prezentat, joi, la DNA, în dosarul privind şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei.
Aceştia nu au făcut declaraţii la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA)

Dan Voiculescu

Potrivit unor surse judiciare, Dan şi Camelia Voiculescu au fost citaţi să se prezinte la DNA pentru a semna procesul verbal de luare la cunoştinţă a învinuirilor din dosarul de şantaj.
DNA a finalizat ancheta în dosarul de şantaj şi le-a prezentat probele persoanelor cercetate în acest caz, urmând ca procurorul de caz să hotărască pe cine trimite în judecată.
Camelia Voiculescu şi Sorin Alexandrescu au fost în 2 septembrie la DNA pentru a le fi prezentate probele din acest dosar.
Sorin Alexandrescu este cercetat în libertate în dosarul în care este acuzat de procurorii DNA că l-ar fi şantajat pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei să semneze un contract de retransmitere prin satelit a programelor Antena TV.
Alexandrescu a fost arestat preventiv din 31 mai până în 6 iunie, când Tribunalul Bucureşti i-a înlocuit măsura dispusă de Judecătoria Sectorului 1 cu interdicţie de a părăsi ţara.
În 11 iulie, procurorii au extins cercetările în dosarul lui Sorin Alexandrescu şi au dispus începerea urmăririi penale faţă de fiica lui Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu, în calitate de asociat la SC Antena TV Group SA şi la SC Intact Publishing SRL, şi de George Daniel Matiescu, director general al Intact Publishing SRL, pentru complicitate la şantaj. De asemenea, sunt cercetate SC Antena TV Group SA şi SC Intact Publishing SRL, pentru şantaj.
În 19 iulie, Sorin Alexandrescu a făcut o plângere penală împotriva lui Ioan Bendei, pentru denunţ calomnios. Dosarul se află la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5.
În 25 iulie, DNA a anunţat că a fost începută urmărirea penală şi faţă de SC Antena 3 SA, pentru complicitate la şantaj. Directorul general al Antena 3, Mihai Gâdea, a fost atunci la DNA, procurorii aducându-i la cunoştinţă acuzaţiile aduse societăţii în acest dosar. Gâdea a fost citat în calitate de martor în dosarul de şantaj.
Postul de televiziune Antena 3 a depus la DNA, în 19 august, o plângere faţă de ordonanţa de extindere a cercetărilor şi de începere a urmării penale în cazul postului de televiziune Antena 3, cerând infirmarea acesteia pe motiv că este "neîntemeiată şi fără susţinere în realitatea obiectivă".
În acelaşi dosar a fost pus sub învinuire şi fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, pentru complicitate la şantaj. Anchetatorii susţin că probatoriul din acest caz relevă implicarea lui Dan Voiculescu în activităţile desfăşurate de Alexandrescu.
Şi fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) Şerban Pop este urmărit penal în acest dosar, fiind acuzat de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii sau pemiterea accesului unor persoane neautorizate la acestea.
Procurorii au arătat că, în perioada ianuarie - aprilie 2013, Şerban Pop, în calitate de preşedinte al ANAF, a fost informat în mod oficial cu privire la faptul că o echipă de control a Gărzii Financiare - Comisariatul General "a făcut un control încrucişat la două societăţi comerciale, dintre care una era reprezentată de partea vătămată (Ioan Bendei, administratorul RCS&RDS, n.r.)". Pop l-ar fi informat pe Alexandrescu despre acest control al Gărzii Financiare şi i-ar fi dat copii ale unor documente ce priveau firmele vizate de verificări, care, dacă ar fi fost făcute publice, ar fi putut compromite RCS&RDS şi pe administratorul acesteia, Ioan Bendei.
Potrivit procurorilor, în perioada 16 aprilie - 24 mai 2013, Sorin Alexandrescu, l-ar fi constrâns pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei să semneze un contract în condiţii prestabilite, impuse de directorul general al Antena TV Group, sub ameninţarea că, în caz de refuz, va da în vileag fapte presupus compromiţătoare pentru acesta şi că, în acest scop, va fi realizată o anchetă jurnalistică.
"Începând cu data de 22 aprilie 2013, au fost difuzate pe postul TV Antena 3, sub forma unor ştiri, materiale cu caracter denigrator la adresa părţii vătămate. În plus, începând cu data de 9 mai 2013, în scopul menţinerii şi amplificării stării de temere induse părţii vătămate, pe postul de televiziune Antena 3 şi pe cele aparţinând SC Antena TV Group SA, a fost difuzat un spot publicitar prin care opinia publică era informată că vor fi făcute dezvăluiri cu privire la eventuale fapte de corupţie în care ar putea fi implicată partea vătămată", a precizat DNA.
Sorin Alexandrescu i-ar fi spus lui Bendei că dacă nu încheie actul va fi făcută o anchetă jurnalistică în care se va arăta că în 2009 a semnat un contract de 3,5 milioane de euro cu firma preşedintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, pentru ca în schimb să obţină drepturile de transmise a unor meciuri din cadrul Ligii I.
Procurorii au arătat că Alexandrescu urmărea să-l determine pe Ioan Bendei să semneze un contract de 7,2 milioane de euro anual, pe o perioadă de cinci ani, însă, în final, directorul general al Antena TV Group a fost de acord şi cu un contract de patru milioane de euro pe an pe o perioadă de cinci ani, promiţând în schimb să nu mai publice informaţiile legate de contractul dintre RCS&DS şi firma lui Dumitru Dragomir, SC Bodu SRL.
Sorin Alexandrescu ar fi discutat cu Camelia Rodica Voiculescu despre adresa trimisă lui Bendei, emisă de Intact Publishing, potrivit procesul verbal de redare a înregistrării convorbirii telefonice care a avut loc între cei doi în 26 aprilie, au arătat procurorii. Camelia Voiculescu i-ar fi atras atenţia lui Alexandrescu să aibă grijă: "Super OK! Adică super, mă rog, să vedem! Şi oricum tre’ să ai super grijă, te rog!? Ştii că … Acum mi-a dat şi mie tata grija aia. Să mă suni şi pe mine după aia".

Adriean Videanu, AUDIAT la DIICOT pentru subminarea economiei naţionale

DIICOT a anunţat că a fost începută urmărirea penală în cazul fostului ministru al Economiei Adriean Videanu, pentru complot si subminarea economiei naţionale. Videanu a ajuns joi la DIICOT, procurorii urmând să-i prezinte acuzaţiile din dosar, anume de complot şi subminare a economiei naţionale

Adriean Videanu, AUDIAT la DIICOT pentru subminarea economiei naţionale / FOTO: Mediafax

Dosarul în care Videanu şi Varujan Vosganian sunt acuzaţi de subminarea economiei naţionale a fost deschis la sfârşitul anului 2011. Mai mulţi angajaţi ai Romgaz au fost acuzaţi de implicare într-o reţea care a oferit gaz la preţ preferenţial grupului condus de omul de afaceri Ioan Niculae, Interagro.

Şeful DIICOT a cerut, pe 2 septembrie, procurorului general să sesizeze Senatul, respectiv şeful statului cu cereri de începere a urmăririi penale împotriva foştilor miniştri ai Economiei Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, pentru că l-ar fi sprijinit pe Ioan Niculae şi ar fi folosit Romgaz în interesul Interagro.

Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al firmei omului de afaceri, SC Interagro SA, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.

Procurorii susţin că activitatea grupului infracţional iniţiat, constituit şi coordonat de Ioan Niculae viza fapte de natură să submineze economia naţională prin folosirea SNGN Romgaz SA în direcţia dorită de interesele grupului infracţional.

Preşedintele interimar al PDL Bucureşti, Adriean Videanu, a afirmat că are toate dovezile nevinovăţiei sale pe care le va pune la dispoziţia procurorului de caz.

Cumnatul lui Nini Săpunaru şi Euro Proiect, urmăriţi penal pentru fals intelectual

Dorinel Modreanu, cumnatul lui Nini Săpunaru, şi Euro Proiect SRL Focşani, firmă la care deputatul PNL a deţinut 49,5% din acţiuni, sunt urmăriţi penal de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Iaşi, într-un dosar privind folosirea de documente false pentru obţinerea unor fonduri europene

DNA: Cumnatul lui Nini Săpunaru şi Euro Proiect, urmăriţi penal pentru fals intelectual

"Serviciul Teritorial Iaşi a început urmărirea penală faţă de S.C. Euro Proiect SRL Focşani şi a numitului Modreanu Dorinel, administratorul acesteia, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de fals intelectual, complicitate la tentativă de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor şi complicitate la tentativă de înşelăciune", se arată într-un răspuns al DNA la o solicitare făcută de agenţia MEDIAFAX.
În acelaşi dosar, procurorii anticorupţie cercetează alte nouă persoane fizice şi o persoană juridică.
Reprezentanţii DNA au precizat Nini Săpunaru nu are nicio calitate în această cauză. În perioada în care numele lui Nini Săpunaru era vehiculat în contextul numirii unui titular la Ministerul Transporturilor, presa a relatat că firma la care acesta deţinea 49,5% din acţiuni, Euro Proiect SRL, este cercetată de DNA Iaşi.
Deputatul PNL Nini Săpunaru declara, în 24 august, că nu mai are "nicio legătură" cu firma Euro Proiect SRL şi că, din 1997, când a fost numit şef al Vămilor, nu a mai fost implicat în activitatea de management a acesteia. "Nu mai am nicio legatură cu SC Europroiect SRL. Acţiunile pe care le deţineam la această societate comercială au fost cesionate în favoarea asociatului meu. Tot pentru corecta informare vă spun că, din anul 1997, de când am fost numit secretar de stat, şef al Direcţiei Generale a Vămilor, nu am mai fostimplicat în activitatea de management a respectivei firme. Am renunţat şi la calitatea de acţionar la această firmă, pentru a nu lăsa loc de interpretări sau pentru a nu se creea un conflict de interese, având în vedere posibila mea desemnare în funcţia de Ministru al Transporturilor", arăta Nini Săpunaru, într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX.
Săpunaru a mai spus atunci că Euro Proiect SRL "nu a avut niciodată contracte încredinţate direct de CNADR sau de către Ministerul Transporturilor".
Deputatul PNL a precizat că cercetarea pe care o face DNA asupra acestei firme "vizează direct administratorul firmei, fiind vorba de o presupusă infracţiune săvarşită anul trecut".
Firma la care Nini Săpunaru a deţinut 49,5% din acţiuni, SC Euro Proiect SRL, cu activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică, a avut contracte de prestări servicii în valoare de 681.453 de lei, obţinute prin achiziţie directă, cu Consiliul Judeţean Galaţi, cu primăriile din Focşani şi Mărăşeşti, dar şi cu primăriile a 16 comune din judeţul Vrancea.
În 25 august, PNL i-a propus premierului Victor Ponta pe deputatul Nini Săpunaru şi europarlamentarul Ramona Mănescu pentru Ministerul Transporturilor. Premierul Victor Ponta i-a transmis preşedintelui Traian Băsescu propunerea de numire a Ramonei Mănescu în funcţia de ministru al Transporturilor, aceasta depunând jurământul în 26 august.

Fost senator UDMR, condamnat la şapte ani de închisoare cu executare

Fostul senator Olosz Gergely a fost condamnat, miercuri, de Tribunalul Bucureşti, la şapte ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care este acuzat că, în perioada în care a fost preşedinte al ANRE, a ajutat reprezentanţii unor firme să obţină contracte oneroase. Decizia Tribunalului nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel la Curtea de Apel Bucureşti.

Fost senator UDMR, condamnat la şapte ani de închisoare cu executare / FOTO: www,agenda.net

Alături de Gergely, a fost condamnat, la patru ani de închisoare cu executare, Ion Bîrcină, iar ceilalţi trei inculpaţi din dosar, Costin Iliescu, Cătălin Stan şi Ovidiu Ionel Badea, au primit câte trei ani de închisoare cu suspendare, cu termen de încercare de cinci ani.

De asemenea, instanţa a menţinut sechestrul asigurator dispus de procurorii anticorupţie în cazul lui Gergely, Bîrcină, Iliescu şi Stan.

Dosarul a ajuns la Tribunalul Bucureşti după ce instanţa supremă a admis, în 17 mai, că nu mai are competenţa de a judeca acest caz ca urmare a faptului că Gergely nu mai este demnitar.

Instanţa supremă a admis atunci cererea făcută de avocaţii celor judecaţi în acest dosar şi a dispus declinarea cauzei la Tribunalul Bucureşti în vederea judecării a fostului senator Olosz Gergely pentru fapte de corupţie.
Olosz Gergely a anunţat, în 13 mai, că renunţă la mandatul de senator, invocând campania de compromitere ce ar fi fost purtată împotriva sa în ultima perioadă, informează MEDIAFAX.
În octombrie 2012, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Olosz Gergely, fost preşedinte al ANRE în perioada 2007 - 2008, pentru trafic de influenţă, în formă continuată.

În acelaşi dosar sunt judecaţi Ion Bîrcină şi Costin Iliescu, reprezentanţi ai mai multor societăţi comerciale, Cătălin Stan, administrator de drept la SC Power Plus SRL şi Ovidiu Ionel Badea, administrator al SC Budirom Serv SRL.
Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada mai 2010 - februarie 2011, Ion Bîrcină, Costin Iliescu, Cătălin Stan şi Ovidiu Ionel Badea s-au asociat cu scopul de a cumpăra influenţa lui Olosz Gergely, în vederea obţinerii de contracte oneroase pentru firmele a căror activitate o coordonau prin asociere.

În acest context, în perioada mai 2010 - 29 septembrie 2010, deputatul Olosz Gergely a pretins, pentru sine şi pentru altul, de la cei trei, suma de 516.000 de euro, disimulată într-un contract de consultanţă între SC Power Plus SRL, firmă controlată de grupul Bîrcină, şi o altă societate comercială de tip off shore.

"Din suma pretinsă, Power Plus SRL a transferat în conturile acestui off shore suma totală de 384.000 euro pe baza unor dispoziţii de plată întocmite în fals de inculpatul Stan Cătălin", au notat procurorii în documentul citat.
De asemenea, procurorii îl acuză pe Olosz Gergely că în perioada septembrie - noiembrie 2010 a pretins de la aceleaşi persoane şi a primit pentru sine, direct, suma de 400.000 de lei.

În schimbul banilor, Olosz Gergely şi-a exercitat influenţa, respectiv a lăsat să se creadă că are influenţă pe lângă o persoană cu funcţie de conducere din cadrul CEZ România SA, susţin procurorii DNA.

"Traficul de influenţă s-a materializat în forma determinării de către Olosz Gergely a funcţionarilor de la CEZ România şi CEZ Distribuţie SA să încheie cu firmele controlate de asocierea Bîrcină următoarele contracte: să execute întocmai şi la timp plăţile din contractul de vânzare-cumpărare de energie electrică dintre SC Power Plus SRL şi SC CEZ Vânzare SA; contractul de furnizare de materiale refolosibile dintre SC CEZ Distribuţie SA şi SC Budirom Serv SRL (firmă din grupul Bîrcină); contractul de cesiune de creanţă dintre SC CEZ Distribuţie SA şi SC Budirom Serv SRL, având ca obiect cesionarea creanţei de 30 milioane lei, creanţă certă, lichidă şi exigibilă, pe care cedentul o avea împotriva CN CFR SA, derivând din contractele de furnizare de energie electrică pe care cedentul le-a încheiat cu CFR; în plus, urmare a aceleiaşi influenţe, s-a hotărât ca, în a doua etapă, să se cesioneze şi creanţa în valoare de 36.204.674 lei către aceeaşi firmă (creanţă cu acelaşi regim ca cel din prima etapă)", au precizat procurorii.

De asemenea, în perioada noiembrie 2010-februarie 2011, Olosz Gergely şi-a folosit influenţa, "astfel cum a fost cumpărată de grupul Bîrcină", pe lângă o persoană cu funcţie de decizie din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru a o determina să facă anumite acte prin care să favorizeze interesele comerciale ale grupului Bîrcină legate de investiţii din fonduri europene pe direcţia Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

"Ca urmare, în aceeaşi perioadă, persoana din cadrul Ministerului Agriculturii a facilitat grupului Bîrcină contactarea unor consultanţi pe fonduri europene", au mai scris procurorii anticorupţie în rechizitoriul trimis instanţei.
La rândul său, în perioada 2010 - 2011, Cătălin Stan, în calitate de administrator de drept la SC Power Plus SRL, a înregistrat în contabilitatea acestei firme, cu titlu de cheltuieli deductibile, sumele transferate în baza contractului de consultanţă, consecinţa fiind prejudicierea bugetului de stat cu suma de 350.144,96 lei, reprezentând impozit pe profit.

În vederea confiscării şi recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând lui Olosz Gergely, Ion Bîrcină, Costin Iliescu şi Cătălin Stan, precum şi a părţii responsabile civilmente SC Power Plus SRL.

 

Fost şef al Serviciului Autorizare Plăţi din Constanţa, trimis în judecată

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii anticorupţie, în luna decembrie 2009, Cătălin Gheorghe, în calitate de şef al CRPDRP 2 Sud - Est Constanţa a ataşat o scrisoare de garanţie contrafăcută la dosarul întocmit de o societate comercială pentru a obţine cu titlu de avans bani proveniţi din fonduri europene în cadrul unui proiect de modernizare a unei ferme.
Cu ajutorul scrisorii respective, firma beneficiară a proiectului a obţinut, pe nedrept, de la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 2 Sud - Est Constanţa, suma de 1.927.358 de lei (echivalentul a aproximativ 456.719,90 de euro) cu titlu de avans din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, instrument de finanţare creat de Uniunea Europeană pentru implementarea Politicii Agricole Comune.
De asemenea, în luna martie a acestui an, Gheorghe a mai ataşat o scrisoare de garanţie bancară contrafăcută la dosarul constituit de o altă societate comercială, ce viza acordarea unui avans din fonduri FEADR, în valoare de 1.507.696 lei (echivalentul a aproximativ 345.801,83 euro), în cadrul unui proiect de înfiinţare a unei plantaţii pomicole.
În acest caz funcţionarii din cadrul CRPDRP 2 Sud - Est Constanţa au constatat că scrisoarea de garanţie bancară este falsă, iar suma solicitată nu a mai fost acordată.
Procurorii anticorupţie au definitivat rechizitoriul şi au dispus trimiterea în judecată a lui Cătălin Gheorghe sub acuzaţiile de participaţie improprie în forma complicităţii la obţinere ilegală de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, respectiv, participaţie improprie, în forma complicităţii, la tentativa de obţinere ilegală de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, dosarul urmând să se judece la Judecătoria Constanţa.
În acest dosar, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit s-a constituit parte civilă, cu un prejudiciu total de 4.043.683,54 lei, reprezentând valoarea integrală a finanţării nerambursabile decontate beneficiarului în cadrul primului proiect, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile calculate până la data plăţii efective, iar pentru recuperarea prejudiciului procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor lui Cătălin Gheorghe.
Cătălin Gheorghe este în prezent suspendat din funcţia de şef al Serviciului Autorizare Plăţi de la Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 2 Sud - Est Constanţa.

Patru primari din Caraş-Severin, audiaţi la DNA

Procurorul-şef al DNA Timişoara, Tamas Schiffbeck, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că patru primari şi un fost edil din judeţul Caraş-Severin sunt audiaţi la DNA Timişoara, într-un dosar disjuns din cel în care au fost trimişi în judecată, în 2012, fostul şef al APIA Caraş-Severin Romică Anculia şi mai mulţi aleşi locali.
"Este vorba de patru primari în funcţie şi un fost primar, toţi din judeţul Caraş-Severin, care sunt audiaţi la DNA Timişoara în continuarea speţei de anul trecut din dosarul în care a fost cercetat fostul şef al APIA din Caraş-Severin. Dosarul s-a disjuns şi acum se continuă cercetarea pe acelaşi gen de speţă", a afirmat Tamas Schiffbeck.
Potrivit unor surse din cadrul DNA Timişoara, este vorba despre liberalul Roma Gheorghe, primarul comunei Slatina Timiş, liberalul Viorel Roşca, primarul comunei Brebu, social-democratul Ion Moşoarcă, primarul comunei Grădinari, liberalul Ion Stoia, primarul comunei Fotoric, şi de Ion Vetriş, fostul primar al comunei Armeniş.
Aceştia sunt suspectaţi că, împreună cu fostul şef APIA Caraş-Severin, au fraudat fonduri europene.
Fostul director al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) Caraş-Severin Romică Pavel Anculia a fost trimis în judecată în 20 iunie 2012, pentru că şi-a însuşit bani din fondurile europene destinate lucrărilor de curăţire şi întreţinere a pajiştilor, informa atunci Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Timişoara au dispus trimiterea în judecată a lui Romică Pavel Anculia, în stare de arest preventiv, director al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) Caraş-Severin la momentul comiterii faptelor, pentru complicitate la luare de mită, în formă continuată, trafic de influenţă, în formă continuată, instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.
Totodată, au fost trimişi în judecată Iancu Simion, în stare de arest preventiv, primar al oraşului Oţelu Roşu, la momentul săvârşirii faptelor, Valentin Ghiţă, în stare de arest preventiv, primar al comunei Socol, la momentul săvârşirii faptelor, pentru luare de mită, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, Tudor Ioan Jurj - administrator la SC Rox Impresa SRL Lugoj, pentru dare de mită, în formă continuată, cumpărare de influenţă, în formă continuată, instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

Generali din MApN, trimişi după gratii, după ce au trucat o licitaţie

Fostul comandant al Comandamentului Logistic Întrunit al MApN, Marin Măciucă, şi locţiitorul lui, Adrian Tilincă, au fost condamnaţi definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Fiecare a primit câte patru ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

Cei doi au fost trimişi în judecată în 2007 într-un dosar de corupţie care viza falsificarea unor licitaţii pentru cumpărarea unor uniforme militare.
Foştii şefi din Armată sunt obligaţi să plătească Ministerului Apărării peste opt milioane de lei ca despăgubiri.