PLÂNGERE PENALĂ PENTRU GHIŢĂ:

Administratorul special al Realitatea Media SA, Florin Bercea, s-a prezentat vineri dimineaţă la sediul DNA pentru a-şi susţine plângerea înaintată împotriva deputatului Sebastian Ghiţă, care controlează postul România TV

"Am dat o declaraţie referitoare la anumite detalii solicitate de dumnealor privind infracţiunile care au fost semnalate, relevate în acea plângere penală", a spus Bercea.
Întrebat dacă au fost cerute probe, Bercea a răspuns: "Sigur. Înscrisuri şi probe care să susţină plângerea pe care am formulat-o. Sunt aspectele care pornesc de la uzurparea fondului de comerţ al Realităţii Media şi înfiinţarea unei alte televiziuni, în paralel cu aceasta, încercând să-i foloseasscă sigla, numele şi celelalte lucruri care personalizează o televiziune în raport cu celelalte".
Dosarul Tracia - Asesoft, care l-a îmbogăţit pe controversatul Sebastian Ghiţă, intră în linie dreaptă, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Prejudiciul este calculat la 20 de miliarde de lei vechi, la nivelul anului 2000, atunci când au fost comise faptele. Sebastian Ghiţă avea, la vremea respectivă, doar 22 de ani, iar afacerea, prima de anvergură din cariera sa, i-au adus succesul şi faima. Au urmat 11 ani de tergiversări, dosarul fiind preluat acum de Curtea Supremă, doar dat fiind faptul că Sebastian Ghiţă a ajuns deputat.
Complicitate la înşelăciune şi fals în declaraţii sunt infracţiunile pentru care este judecat Sebastian Ghiţă de 11 ani. Acuzaţiile sunt formulate în legătură cu tranzacţii petroliere suspecte, comise pe vremea când Sebastian Ghiţă locuia, încă, în oraşul natal, Ploieşti, şi avea doar 22 de ani. Afacerea este clasică în oraşul în care tranzacţiile petroliere sunt principala activitate, ţinând cont de localizarea Rafinăriei Petrobrazi. Alţii au ajuns demult în spatele gratiilor, însă nu este şi cazul noului deputat Sebastian Ghiţă.
Procesul se reia de la zero după 11 ani de tergiversări, primul termen fiind stabilit pentru 3 septembrie, la Înalta Curte. Motivul? Sebastian Ghiţă a devenit parlamentar. 

Procurorii cer ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru Dan VOICULESCU.

Procurorii cer ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru Dan VOICULESCU, în dosarul privatizării ICA. Aceştia mai cer şi sechestru pe averea lui Voiculescu. UPDATE: Voiculescu va afla sentinţa peste două săptămâni
.

Procurorii cer închisoare cu executare pentru Dan Voiculescu. Preşedintele fondator al Partidului Conservator a fost trimis în judecată pentru spălare de bani în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare. Prejudiciul calculat de anchetatori depăşeşte 60 de milioane de euro.
Magistraţii de la Tribunalul Bucureşti vor rămâne în pronunţare în acest caz.
La începutul lunii decembrie 2008, preşedintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a fost trimis în judecată alături de alte 12 persoane în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro

Dan Voiculescu, acţionar majoritar al SC Grupul Industrial Voiculescu şi Compania (Grivco) SA Bucureşti, membru al Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) şi al Consiliului de Administraţie (CA) al Institutului de Chimie Alimentară, membru al AGA şi director general al SC Bioprod SA Bucureşti, este acuzat de "folosire, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri, sau alte foloase necuvenite şi spălare de bani, ambele în formă continuată".

Potrivit procurorilor, prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro.

Cumnatul lui Nini Săpunaru şi Euro Proiect, urmăriţi penal pentru fals intelectual

Dorinel Modreanu, cumnatul lui Nini Săpunaru, şi Euro Proiect SRL Focşani, firmă la care deputatul PNL a deţinut 49,5% din acţiuni, sunt urmăriţi penal de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Iaşi, într-un dosar privind folosirea de documente false pentru obţinerea unor fonduri europene

DNA: Cumnatul lui Nini Săpunaru şi Euro Proiect, urmăriţi penal pentru fals intelectual

"Serviciul Teritorial Iaşi a început urmărirea penală faţă de S.C. Euro Proiect SRL Focşani şi a numitului Modreanu Dorinel, administratorul acesteia, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de fals intelectual, complicitate la tentativă de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor şi complicitate la tentativă de înşelăciune", se arată într-un răspuns al DNA la o solicitare făcută de agenţia MEDIAFAX.
În acelaşi dosar, procurorii anticorupţie cercetează alte nouă persoane fizice şi o persoană juridică.
Reprezentanţii DNA au precizat Nini Săpunaru nu are nicio calitate în această cauză. În perioada în care numele lui Nini Săpunaru era vehiculat în contextul numirii unui titular la Ministerul Transporturilor, presa a relatat că firma la care acesta deţinea 49,5% din acţiuni, Euro Proiect SRL, este cercetată de DNA Iaşi.
Deputatul PNL Nini Săpunaru declara, în 24 august, că nu mai are "nicio legătură" cu firma Euro Proiect SRL şi că, din 1997, când a fost numit şef al Vămilor, nu a mai fost implicat în activitatea de management a acesteia. "Nu mai am nicio legatură cu SC Europroiect SRL. Acţiunile pe care le deţineam la această societate comercială au fost cesionate în favoarea asociatului meu. Tot pentru corecta informare vă spun că, din anul 1997, de când am fost numit secretar de stat, şef al Direcţiei Generale a Vămilor, nu am mai fostimplicat în activitatea de management a respectivei firme. Am renunţat şi la calitatea de acţionar la această firmă, pentru a nu lăsa loc de interpretări sau pentru a nu se creea un conflict de interese, având în vedere posibila mea desemnare în funcţia de Ministru al Transporturilor", arăta Nini Săpunaru, într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX.
Săpunaru a mai spus atunci că Euro Proiect SRL "nu a avut niciodată contracte încredinţate direct de CNADR sau de către Ministerul Transporturilor".
Deputatul PNL a precizat că cercetarea pe care o face DNA asupra acestei firme "vizează direct administratorul firmei, fiind vorba de o presupusă infracţiune săvarşită anul trecut".
Firma la care Nini Săpunaru a deţinut 49,5% din acţiuni, SC Euro Proiect SRL, cu activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică, a avut contracte de prestări servicii în valoare de 681.453 de lei, obţinute prin achiziţie directă, cu Consiliul Judeţean Galaţi, cu primăriile din Focşani şi Mărăşeşti, dar şi cu primăriile a 16 comune din judeţul Vrancea.
În 25 august, PNL i-a propus premierului Victor Ponta pe deputatul Nini Săpunaru şi europarlamentarul Ramona Mănescu pentru Ministerul Transporturilor. Premierul Victor Ponta i-a transmis preşedintelui Traian Băsescu propunerea de numire a Ramonei Mănescu în funcţia de ministru al Transporturilor, aceasta depunând jurământul în 26 august.

Remus Vulpescu, ANCHETAT de DNA

Fostul şef al OPSPI, implicat în tentativa de privatizare Oltchim, este anchetat de DNA pentru direcţionarea unor contracte către anumite firme, informează Realitatea TV.

Remus Vulpescu

DNA anchetează mai multe plângeri pe numele lui Vulpescu. Acesta ar fi dirijat zeci de milioane de euro către firme apropiate PNL.
Remus Vulpescu este director de cabinet al ministrului de Finanţe, Daniel Chiţoiu, şi a fost numit, la sfârşitul lunii mai, ca reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice în AGA Transgaz Mediaş.

Un avocat a fost reţinut pentru trafic de influenţă în dosarul judecătoarei Cîrstoiu

Avocatul Lucian Băgia a fost reţinut pentru trafic de influenţă în dosarul judecătoarei Veronica Cîrstoiu, fiind acuzat că a primit de Marian Staicu 420.000 de euro, pentru a interveni la judecători de la Tribunalul Bucureşti să îl elibereze pe Dinel Staicu, care era arestat în dosarul Transgaz
.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au reţinut pe avocatul Lucian Băgia pentru trafic de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, urmând ca acesta să fie dus miercuri la Curtea de Apel Bucureşti, cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.
Potrivit DNA, există date şi indicii temeinice potrivit cărora, în cursul lunii aprilie 2012, avocatul Lucian Băgia, împreună cu o altă persoană, a pretins 350.000 de euro şi a primit de la Marian Staicu 1.900.052 de lei (aproximativ 420.000 euro, reprezentând suma pretinsă plus TVA), lăsând să se creadă că are influenţă asupra judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a penală, astfel încât aceştia să pronunţe o decizie favorabilă fratelui acestuia, Dinel Staicu (fost Nuţu). "Presupusa intervenţie a avocatului viza recursul declarat de inculpatul Staicu (fost Nuţu) Dinel împotriva încheierii de menţinere a măsurii arestării preventive, în scopul pronunţării unei hotărâri de punere în libertate a inculpatului, într-un dosar penal în care acesta era judecat în stare de arest preventiv (cunoscut drept dosarul Transgaz)", a precizat DNA într-un comunicat de presă.
Procurorii îl mai acuză pe avocatul Băgia că a convenit cu Marian Staicu să fie încheiat un contract de asistenţă juridică fictiv, în care suma primită ca mită să fie trecută drept onorariu de avocat. "În consecinţă, Staicu Marian, cu ajutorul lui Popescu Carmen Ioana, l-a determinat pe reprezentantul legal al unei societăţi comerciale să încheie în fals, cu avocatul Băgia Lucian, un contract de asistenţă juridică, în temeiul căruia a fost dată aceluiaşi avocat, prin virament bancar, suma de 1.900.052 lei (reprezentând, la acea dată, echivalentul a aproximativ 420.000 euro), care includea, în fapt, suma de 350.000 euro pretinsă pentru influenţarea judecătorilor şi TVA aferentă", au mai arătat procurorii în documentul citat.
Judecătoarea Veronica Cîrstoiu, de la Curtea de Apel Bucureşti, şi fiul acesteia, Florin Cergan, au fost arestaţi preventiv în 9 august, în dosarul în care sunt acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă şi luare de mită pentru soluţii favorabile în dosare, printre care şi cel al lui Dinel Staicu.
În motivarea deciziei de arestare preventivă instanţa a arătat că judecătoarea Veronica Cîrstoiu a primit de la Dinel Staicu, prin intermediul avocatei acestuia Adriana Dascălu, 630.000 de euro pentru a anulat condamnarea la şapte ani de închisoare cu executare primită de Dinel Staicu în dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR).
Procurorii DNA au stabilit că, în perioada august 2011 - ianuarie 2012, Adriana Dascălu a pretins de la Dinel Staicu 2,5 milioane de euro, sumă redusă ulterior la două milioane de euro şi apoi la 1,5 milioane de euro, spunând că are influenţă asupra celor trei magistraţi din completul de la Curtea de Apel Bucureşti care judeca atunci contestaţia în anulare formulată de Staicu în dosarul fraudării BIR. Din completul care a judecat contestaţia în anulare au făcut parte Veronica Cîrstoiu, Dumitriţa Piciarcă şi Liliana Bădescu.
Astfel, în urma înţelegerii cu Dinel Staicu, avocata Adriana Dascălu ar fi primit, în luna ianuarie 2012, o primă tranşă de 1,2 milioane de euro şi a stabilit ca diferenţa de 300.000 de euro să îi fie dată după ce instanţa pronunţa admiterea contestaţiei în anulare, au notat judecătorii în motivarea deciziei de arestare a judecătoarei Veronica Cîrstoiu şi a fiului acesteia, Florin Cergan.
Deşi în 22 februarie 2012, completul de judecată format din Veronica Cîrstoiu, Dumitriţa Piciarcă şi Liliana Bădescu a anulat condamnarea la şapte ani de închisoare cu executare, Dinel Staicu nu i-a mai dat avocatei Adriana Dascălu diferenţa de 300.000 de euro.
Omul de afaceri Dinel Staicu şi Ioana Carmen Popescu, fost director general la SC BDJ Craiova, au fost acuzaţi de dare de mită şi, respectiv, complicitate la această infracţiune, fiind reţinuţi în 13 august şi arestaţi o zi mai târziu. În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi fratele lui Dinel Staicu, Marian Staicu, arestat într-o altă cauză, Costinel Dinişoară şi Ionuţ-Cătălin Butaru-Nistor, pentru complicitate la dare de mită.