Aviz NEGATIV pentru Iulia Motoc la CEDO

Comisiile juridice şi pentru drepturile omului reunite ale celor două Camere ale Parlamentului au avizat negativ, miercuri. candidatura pentru funcţia de judecător CEDO a Iuliei Motoc. Ceilalţi candidaţi, respectiv Bianca Guţan şi Florin Streteanu, ca şi canidatul de rezervă, Tudor Panţâru, au primit aviz pozitiv.
Votul a fost secret, cu buletine. Candidaturile au fost individuale. Candidaţii au obţinut următoarele voturi: Iulia Motoc - 12 voturi "pentru", Bianca Guţan - 24 voturi "pentru", Florin Streteanu - 25 voturi "pentru' şi Tudor Panţâru - 23 voturi "pentru".
Au existat 30 de voturi exprimate, din acare 28 valabil expirmate şi 2 nule.
Preşedintele Comisiei Juridice din Senat, Tudor Chiuariu, cel care a condus şedinţa comisiilor reunite, a anunţat că, având în vedere votul aşa cum a fost expirmat, comisiile reunite au acordat aviz pozitiv Biancăi Guţan, lui Florin Streteanu şi lui Tudor Panţâru şi au dat aviz negativ Iuliei Motoc.
Judecătorul român la CEDO va fi ales de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, dintre cei trei candidaţi propuşi de Guvernul României.
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara, săptămâna trecută, că dacă Iulia Motoc va fi aleasă judecător din partea României la CEDO, înseamnă că ea s-a prezentat cel mai bine, demnitarul excluzând ipoteza unui "aranjament" în favoarea acesteia.
Robert Cazanciuc a adăugat că, în opinia lui, cel care va fi ales ca judecător din partea României la CEDO se va achita cu brio de sarcini, în condiţiile în care, la interviuri, candidaţii s-au dovedit bine pregătiţi.
La 16 decembrie 2013 va înceta mandatul actualului judecător al României la CEDO, Corneliu Bîrsan.
Iulia Antoanella Motoc este judecător la Curtea Constituţională din 2010, ea fiind desemnată de Senat, la propunerea PDL şi a grupului independenţilor. Motoc a absolvit în 1989 Facultatea de Drept din Bucureşti, iar, pentru puţin timp, a activat ca procuror la Giurgiu, apoi timp de cinci ani a fost judecător la Judecătoria sectorului 2 Bucureşti. Este doctor în etică (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie), doctor în drept internaţional public (Universitatea "Paul Cezanne" Aix-Marseille), fiind profesor la Universitatea din Bucureşti, din 2002.
Bianca Guţan este doctor în drept şi lucrează ca profesor la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu.
Florin Streteanu deţine, de asemenea, titlul de doctor în drept, iar în prezent este decan al Facultăţii de Drept din Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca.
Tudor Panţîru este judecător al Curţii Constituţionale din Republica Moldova şi fost deputat PSD în Parlamentul României. Acesta a mai fost judecător internaţional CEDO, între 1996 şi 2001, conform CV-ului postat pe site-ul Camerei Deputaţilor.
Comisiile juridice şi pentru drepturile omului reunite ale celor două Camere ale Parlamentului au avizat negativ, miercuri. candidatura pentru funcţia de judecător CEDO a Iuliei Motoc. Toţi ceilalţi candidaţi au primit aviz pozitiv

Dan Voiculescu, acuzat de fostul său consilier, Mihai Motoc

Mihai Motoc, fostul director al CCSB şi fost consilier al lui Dan Voiculescu, îl acuză pe acesta că a încercat de multe ori să-l determine să măsluiască sondajele, că a pus presiune asupra sa şi a familiei sale dar şi că, în perioada în care a lucrat pentru patronul Antenelor, convorbirile sale erau supravegheate. În privinţa cazului Sorin Alexandrescu, Motoc susţine că autorul moral al ilegalităţilor este tot Dan Voiculescu.

"Au fost mai multe tentative (de modificare a rezultatelor unor sondaje, n.r.) din partea dlui Voiculescu. Au rămas doar tentative. De asta CCSB, cât l-am condus, a fost o companie respectabilă, cred că e şi în continuare", a declarat Mihai Motoc la Realitatea TV.

Întrebat dacă, în relaţia cu CCSB, tentativele veneau doar din partea familiei Voiculescu sau şi din partea unor persoane precum Sorin Alexandrescu, fostul şef CCSB a precizat: "Pe Alexandrescu nu l-am cunoscut personal niciodată, dar am auzit de ce responsabilităţi avea în grup şi, prin natura meseriei, ne-am lovit aşa unul de altul fără să ne cunoaştem. Nu am avut discuţii cu el despre măsluirea sondajelor pentru că, spre deosebire de dl Voiculescu, ceilalţi nu-şi permiteau o chestie de genul ăsta".

În plus, Motoc a acuzat că au fost făcute şi "altfel de presiuni" asupra sa şi familiei sale, cărora însă nu le-a dat curs. "Într-o emisiune mă întreba cineva de ce nu am spus timp de 5 ani. Pentru că, spre deosebire de dl Voiculescu, eu nu sunt informator", a spus Motoc.

El a adăugat că îi erau supravegheate convorbirile: "Da, am şi proba la această chestiune. L-am acuzat aseară pe Dan Voiculescu de laşitate, îmi menţin declaraţia. Dacă nu ar fi dat dovadă de această caracteristică, putea să iasă în emisiune cu cei care îl acuzăm". Întrebat cum şi-a dat seama că era supravegheat, Motoc a explicat: "Lucruri pe care le ştiau doar persoane din familia mea, erau reproduse de terţe persoane. O să fac şi proba unor lucruri pe care mi le-a cerut... atunci mi-am dat seama că ceea ce imi cerea să fac eu, mi se întâmpla şi mie."

Fostul şef CCSB a adăugat că despărţirea de trustul Dan Voiculescu a fost foarte abruptă. "Mi s-au transmis nişte ameninţări, dar nu pot să zic că puteau fi de natură penală, pentru că Voiculescu în general se fereşte să apară el, nu-şi asumă lucruri. De exemplu, în cazul Alexandrescu. E nevinovat din punctul meu de vedere. Autorul moral e altul - proprietarul trustului. Şi omul ăsta stă 29 de zile aiurea."

Întrebat de ce nu a reacţionat mai devreme, Motoc a susţinut că la momentul respectiv avea în jur de 20 de ani şi că, cu experienţa pe care o are acum, s-ar fi comportat altfel. "Şi vorbim de înregistrarea unui om de afaceri foarte cunoscut".