Remus Vulpescu, ANCHETAT de DNA

Fostul şef al OPSPI, implicat în tentativa de privatizare Oltchim, este anchetat de DNA pentru direcţionarea unor contracte către anumite firme, informează Realitatea TV.

Remus Vulpescu

DNA anchetează mai multe plângeri pe numele lui Vulpescu. Acesta ar fi dirijat zeci de milioane de euro către firme apropiate PNL.
Remus Vulpescu este director de cabinet al ministrului de Finanţe, Daniel Chiţoiu, şi a fost numit, la sfârşitul lunii mai, ca reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice în AGA Transgaz Mediaş.

Fost senator UDMR, condamnat la şapte ani de închisoare cu executare

Fostul senator Olosz Gergely a fost condamnat, miercuri, de Tribunalul Bucureşti, la şapte ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care este acuzat că, în perioada în care a fost preşedinte al ANRE, a ajutat reprezentanţii unor firme să obţină contracte oneroase. Decizia Tribunalului nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel la Curtea de Apel Bucureşti.

Fost senator UDMR, condamnat la şapte ani de închisoare cu executare / FOTO: www,agenda.net

Alături de Gergely, a fost condamnat, la patru ani de închisoare cu executare, Ion Bîrcină, iar ceilalţi trei inculpaţi din dosar, Costin Iliescu, Cătălin Stan şi Ovidiu Ionel Badea, au primit câte trei ani de închisoare cu suspendare, cu termen de încercare de cinci ani.

De asemenea, instanţa a menţinut sechestrul asigurator dispus de procurorii anticorupţie în cazul lui Gergely, Bîrcină, Iliescu şi Stan.

Dosarul a ajuns la Tribunalul Bucureşti după ce instanţa supremă a admis, în 17 mai, că nu mai are competenţa de a judeca acest caz ca urmare a faptului că Gergely nu mai este demnitar.

Instanţa supremă a admis atunci cererea făcută de avocaţii celor judecaţi în acest dosar şi a dispus declinarea cauzei la Tribunalul Bucureşti în vederea judecării a fostului senator Olosz Gergely pentru fapte de corupţie.
Olosz Gergely a anunţat, în 13 mai, că renunţă la mandatul de senator, invocând campania de compromitere ce ar fi fost purtată împotriva sa în ultima perioadă, informează MEDIAFAX.
În octombrie 2012, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Olosz Gergely, fost preşedinte al ANRE în perioada 2007 - 2008, pentru trafic de influenţă, în formă continuată.

În acelaşi dosar sunt judecaţi Ion Bîrcină şi Costin Iliescu, reprezentanţi ai mai multor societăţi comerciale, Cătălin Stan, administrator de drept la SC Power Plus SRL şi Ovidiu Ionel Badea, administrator al SC Budirom Serv SRL.
Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada mai 2010 - februarie 2011, Ion Bîrcină, Costin Iliescu, Cătălin Stan şi Ovidiu Ionel Badea s-au asociat cu scopul de a cumpăra influenţa lui Olosz Gergely, în vederea obţinerii de contracte oneroase pentru firmele a căror activitate o coordonau prin asociere.

În acest context, în perioada mai 2010 - 29 septembrie 2010, deputatul Olosz Gergely a pretins, pentru sine şi pentru altul, de la cei trei, suma de 516.000 de euro, disimulată într-un contract de consultanţă între SC Power Plus SRL, firmă controlată de grupul Bîrcină, şi o altă societate comercială de tip off shore.

"Din suma pretinsă, Power Plus SRL a transferat în conturile acestui off shore suma totală de 384.000 euro pe baza unor dispoziţii de plată întocmite în fals de inculpatul Stan Cătălin", au notat procurorii în documentul citat.
De asemenea, procurorii îl acuză pe Olosz Gergely că în perioada septembrie - noiembrie 2010 a pretins de la aceleaşi persoane şi a primit pentru sine, direct, suma de 400.000 de lei.

În schimbul banilor, Olosz Gergely şi-a exercitat influenţa, respectiv a lăsat să se creadă că are influenţă pe lângă o persoană cu funcţie de conducere din cadrul CEZ România SA, susţin procurorii DNA.

"Traficul de influenţă s-a materializat în forma determinării de către Olosz Gergely a funcţionarilor de la CEZ România şi CEZ Distribuţie SA să încheie cu firmele controlate de asocierea Bîrcină următoarele contracte: să execute întocmai şi la timp plăţile din contractul de vânzare-cumpărare de energie electrică dintre SC Power Plus SRL şi SC CEZ Vânzare SA; contractul de furnizare de materiale refolosibile dintre SC CEZ Distribuţie SA şi SC Budirom Serv SRL (firmă din grupul Bîrcină); contractul de cesiune de creanţă dintre SC CEZ Distribuţie SA şi SC Budirom Serv SRL, având ca obiect cesionarea creanţei de 30 milioane lei, creanţă certă, lichidă şi exigibilă, pe care cedentul o avea împotriva CN CFR SA, derivând din contractele de furnizare de energie electrică pe care cedentul le-a încheiat cu CFR; în plus, urmare a aceleiaşi influenţe, s-a hotărât ca, în a doua etapă, să se cesioneze şi creanţa în valoare de 36.204.674 lei către aceeaşi firmă (creanţă cu acelaşi regim ca cel din prima etapă)", au precizat procurorii.

De asemenea, în perioada noiembrie 2010-februarie 2011, Olosz Gergely şi-a folosit influenţa, "astfel cum a fost cumpărată de grupul Bîrcină", pe lângă o persoană cu funcţie de decizie din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru a o determina să facă anumite acte prin care să favorizeze interesele comerciale ale grupului Bîrcină legate de investiţii din fonduri europene pe direcţia Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

"Ca urmare, în aceeaşi perioadă, persoana din cadrul Ministerului Agriculturii a facilitat grupului Bîrcină contactarea unor consultanţi pe fonduri europene", au mai scris procurorii anticorupţie în rechizitoriul trimis instanţei.
La rândul său, în perioada 2010 - 2011, Cătălin Stan, în calitate de administrator de drept la SC Power Plus SRL, a înregistrat în contabilitatea acestei firme, cu titlu de cheltuieli deductibile, sumele transferate în baza contractului de consultanţă, consecinţa fiind prejudicierea bugetului de stat cu suma de 350.144,96 lei, reprezentând impozit pe profit.

În vederea confiscării şi recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând lui Olosz Gergely, Ion Bîrcină, Costin Iliescu şi Cătălin Stan, precum şi a părţii responsabile civilmente SC Power Plus SRL.

 

Directorul general al Antena TV Group urmarit penal pentru santaj

 FOTO: paginademedia.ro

Directorul general al Antena TV Group, George Sorin Alexandrescu, este urmărit penal pentru şantaj, fiind acuzat că a ameninţat administratorul unei firme că va da în vileag fapte presupus compromiţătoare dacă nu va semna un contract în condiţiile impuse de el, a anunţat, joi, DNA. 

Sorin Alexandrescu este audiat de procurorii Secției de Combatere a Corupției din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, urmând ca la finalul zilei anchetatorii să decidă dacă iau vreo măsură față de acesta. Audierea directorului din Intact la DNA reprezintă un alt episod din scandalul declanșat în aprilie 2012 între Intact – trust care deține posturile tv Antena1, Antena3, GspTV și Euforia TV, și RCS – RDS, operatorul de cablu care și-a lansat în urmă cu un an și ceva postul de știri Digi24, scrie rNews.ro.

SRI şi DNA ar fi organizat o acţiune de supraveghere a convorbirilor telefonice  purtate de Sorin Alexandrescu. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat, într-un comunicat de presă, că procurorii fac cercetări penale faţă de George Sorin Alexandrescu, director general al Antena TV Group, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de şantaj.

Potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale întocmită de procurori, în perioada 16 aprilie - 24 mai 2013, George Sorin Alexandrescu "a constrâns un administrator al unei societăţi comerciale să semneze un contract în condiţii prestabilite, impuse de inculpat, sub ameninţarea că, în caz de refuz, va da în vileag fapte presupus compromiţătoare pentru persoana în cauză".

Dosarul a fost constituit ca urmare a denunţului părţii vătămate, a precizat DNA.

Procurorii i-au adus la cunoştinţă lui George Sorin Alexandrescu acuzaţiile din acest dosar.
RCS&RDS a scos televiziunile Antena 1, Antena 3 şi Euforia TV de pe platforma sa de satelit Digi, în noaptea de 19 spre 20 aprilie 2012.

Într-un comunicat remis MEDIAFAX pe 20 aprilie 2012, RCS&RDS a anunţat că nu mai difuzează Antena 1, Antena 3 şi Euforia TV pe platforma de satelit Digi, întrucât compania de telecomunicaţii nu mai poate accepta să plătească peste 7 milioane de euro pe an, sumă care ar fi fost solicitată de Antena TV Group pentru difuzarea prin satelit a acestor televiziuni.

Totodată, RCS&RDS a precizat, în comunicat, că Antena TV Group a declarat libere la retransmisie televiziunile sale, fără condiţionări tehnice sau financiare, fapt pentru care, pentru cablu, distribuitorii au dreptul şi obligaţia de a transmite gratuit aceste posturi, însă pentru satelit au dreptul, nu şi obligaţia să le retransmită.
În schimb, Intact Media Group a afirmat pe 20 aprilie 2012, într-un comunicat, că RCS&RDS a retras de pe platforma proprie DTH, în mod abuziv, Antena 1 şi Antena 3, acuzând, totodată, compania de telecomunicaţii de rea credinţă. Potrivit comunicatului Antena, RCS&RDS a refuzat să încheie un acord cu grupul media, motivând că televiziunile în cauză au fost declarate libere la retransmisie.

"Obligativitatea retransmisiei posturilor listate must carry este valabilă doar în reţelele de cablu. Conform prevederilor art. 82 alin. 1 din Legea audiovizualului şi art. 13 alin. 3 din Decizia CNA nr. 72/2012, principiul must carry nu se aplică pentru reţelele de satelit, retransmisia în acest caz făcându-se în baza unui acord comercial între radiodifuzori şi distribuitori. Compania de cablu demonstrează astfel că nu cunoaşte Legea audiovizualului, pretinzând Grupului Intact să îşi distribuie conţinutul posturilor TV în regim de gratuitate, chiar în situaţia în care există alte prevederi legale care reglementează transmisia pe satelit", se mai spunea în comunicatul Intact.
Antena Group a pierdut aproape 15% din piaţa de distribuţie TV din România odată cu scoaterea televiziunilor sale de pe platforma Digi a RCS&RDS, după cum au declarat, pentru MEDIAFAX, mai multe surse din piaţa media. Piaţa de distribuţie TV din România este estimată în prezent la circa 5,5 milioane de abonaţi (cablu şi DTH/ satelit). Dintre aceştia, RCS&RDS are aproape un milion de abonaţi la platforma sa de satelit Digi, au mai spus aceleaşi surse.
Pe de altă parte, articolul 82 din Legea audiovizualului, care reglementează principiul "must carry", nu se referă şi la platformele de satelit, ci doar la retransmisia televiziunilor prin cablu de către cablişti. Astfel, Antena 1, Antena 3 şi Euforia sunt obligatorii la retransmisie pentru cablişti doar în reţelele lor de cablu, nu şi în cele de satelit, astfel CNA nu poate impune RCS&RDS să reincludă cele trei televiziuni pe platforma de satelit Digi.
În ultimii ani, reprezentanţii RCS&RDS au susţinut în faţa membrilor CNA că grupul Antena pretinde societăţii de telecomunicaţii anumite sume de bani pentru retransmisia Antena 1 şi Antena 3, deşi aceste televiziuni sunt libere la retransmisie, potrivit principiului "must carry". În schimb, reprezentanţii Antena Group au spus în repetate rânduri că grupul nu condiţionează financiar retransmisia Antena 1 şi Antena 3.
Pe de altă parte, CNA a aplicat mai multe amenzi RCS&RDS pentru că operatorul a scos din grilă, de-a lungul timpului, fără să aibă aprobarea Consiliului, mai multe televiziuni, printre care şi unele din portofoliul Antena Group

Din interceptările făcute de procurori reiese că fiica lui Dan Voiculescu, Camelia, se asigură că nu vor fi probleme în privinţa contractului de transmitere a televiziunilor ce aparţin Antena Group.

Sorin Alexandrescu: Omul care a primit primu’ plicul … e într-o oră aici.
Camelia Voiculescu: Super OK! Adică super, mă rog, să vedem! Şi oricum tre’ să ai super grijă, te rog!? Ştii că … Acum mi-a dat şi mie tata grija aia. Să mă suni şi pe mine după aia.

Ulterior, şi Dan Voiculescu vorbeşte cu Sorin Alexandrescu despre contractul cu RCS RDS.

Dan Voiculescu: Cum merge treaba cu(…)?
Alexandrescu Sorin: Lucrăm, deja avem pe post ceva.
Dan Voiculescu: Aha!
Alexandrescu Sorin: Da. Deci, lucrăm la ea.
Dan Voiculescu: Bravo.
Alexandrescu Sorin: Da.
Dan Voiculescu: Bine. Da’ nu, cred că ar trebui în afară de pe post.
Alexandrescu Sorin: Da, da, da. Păi, noi am făcut aia cu un scop, da’ vă spun eu când ne vedem faţă în faţă.”

În tot acest timp, spun procurorii, Sorin Alexandrescu, director la Antena Group, îl şantaja permament pe reprezentantul RCS RDS, Ioan Bendei.

Alexandrescu Sorin: (...) Nici nu vă daţi seama cam ce poate ieşi din asta!
Ioan Bendei: (...) Porneşti campania asta şi vei, vei zice de mine, eu nu vreau să fiu distrus, dom’ne, că i-am dat şpagă lu’ ăsta? Sau cum… nu, aici eu… Eu, persoana mea nu vreau să fie distrusă!
Alexandrescu Sorin: Credeţi-mă ce vă spun eu dumneavoastră că nimic din ce s-a întâmplat cu banii ăia nu are legătură cu contractul!
Ioan Bendei: Da’ cum de zice că am dat şpagă eu lu’ (…) Asta mă doare!

Sorin Alexandrescu îi explica lui Bendei că ştia ce înseamnă o ştire compromiţătoare la adresa unei companii, mai ales în cazul în care aceasta poartă negocieri pentru obţinerea unor finanţări externe.

Alexandrescu Sorin: Listarea asta, ce vreţi să faceţi voi cu fondurile, ţi-o spun clar! (...) Eu am lucrat în piaţa de capital nouă ani de zile nu un an! Eu… jumătate dintre ăia la care umblaţi voi la Londra sunt oameni pe care eu îi cunosc! (...) Eu făceam drumuri la Londra cum ne vedem noi aici şi la Viena aveam… am schimbat opt, opt paşapoarte într-un an! Deci, gândeşte-te despre ce vorbim!

Procurorii mai susţin că, pentru a-l forţa pe Ioan Bendei să semneze contractul de transmitere pe satelit a posturilor ce aparţin Antena Group, Alexandrescu a difuzat 15 ştiri denigratoare la adresa RCS RDS. În urma şantajului, Antena Group urma să obţină o reducere de trei milioane de euro pe an pentru transmiterea posturilor.

Avocatul inculpatului spune că nu sunt suficiente probe pentru arestarea prevetivă a clientului său.

Apărătorul directorului Antena Group a făcut recurs faţă de decizia arestării preventive, emisă de Judecătoria Sectorului 1.

Într-un comunicat remis vineri agenţiei MEDIAFAX, compania RCS&RDS face precizări legate de faptul că "unul din administratorii RCS&RDS a depus o plângere în legătură cu un şantaj exercitat asupra sa de Antena TV Grup, prin directorul general Sorin Alexandrescu".

"Scopul şantajului era să forţeze încheierea unui contract de retransmisie prin satelit a canalelor Antena TV Group, în condiţiile impuse de aceasta, pentru o sumă de peste 30 milioane euro. Acest şantaj este o continuare a unei campanii mediatice negative exercitate de Antena TV Group împotriva companiei noastre în ultimii ani, în încercarea de a ne forţa să plătim sume exorbitante pentru difuzarea canalelor sale", spune RCS&RDS.

Compania precizează că "nu a acceptat şi nu va accepta niciodată astfel de practici"

În ceea ce priveşte contractul dintre RCS&RDS şi BODU SRL, în comunicat se precizează că acesta este legal. "(...) este vorba de un contract de asociere în participaţiune pentru construcţia, amenajarea şi exploatarea unui complex de clădiri, cu o capacitate totală de peste 3.000 de locuri, destinate organizării de evenimente, care nu are nicio legătură cu LPF (Liga Profesionistă de Fotbal, n.r.) şi difuzarea meciurilor de fotbal".

Compania precizează că "acest contract de asociere a fost încheiat conform prevederilor Codului comercial din România". "Toate operaţiunile privitoare la acest contract sunt evidenţiate în documentele financiar contabile, iar toate plăţile s-au realizat prin intermediul conturilor bancare, cu respectarea legislaţiei aplicabile", spune RCS&RDS.

RCS menţionează că drepturile de difuzare a meciurilor de fotbal au fost adjudecate de RCS&RDS împreună cu Antena 1, printr-o licitaţie publică desfăşurată cu 16 luni înainte de încheierea acestui contract, "iar suma oferită în licitaţie a fost cu mai bine de cinci ori mai mare decât în contractul anterior".

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au cerut, vineri, Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti arestarea preventivă a lui George Sorin Alexandrescu, directorul general al Antena TV Group, urmărit penal pentru şantajarea administratorului RCS&RDS, Ioan Bendei.