Silaghi, la DNA: Am citit înştiinţarea de urmărire penală, nu am văzut probele

Ovidiu Silaghi a declarat, joi, la ieşirea de la DNA, că a citit înştiinţarea de urmărire penală din dosarul în care este cercetat pentru trafic de influenţă, dar deocamdată nu a văzut probele, precizând că este membru al PE din 5 septembrie, dar vine la DNA pentru că vrea să clarifice problema

Silaghi, la DNA: Am citit înştiinţarea de urmărire penală, nu am văzut probele / Foto: enational.ro

Întrebat dacă procurorii menţin acuzaţia că a primit 200.000 de euro de la Nelu Iordache pentru a interveni la persoane cu funcţii de decizie din CNADNR în sprijinul unui contract al firmei omului de afaceri, fostul ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi a spus că acuzaţia este nefondată, pentru că este absurd să primeşte bani ca să rezreziliezi un contract care deja era reziliat.
Întrebat dacă a discutat cu procurorii despre o eventuală imunitate de care ar beneficia, Silaghi a răspuns: "Sunt membru al Parlamentului European din 5 septembrie, dar drept dovada, sunt aici cu dumneavoastră şi dau declaraţii".
Fostul ministru al Transporturilor a precizat că a venit la DNA pentru că doreşte să clarifice problema, pentru a termina "cât mai repede această poveste".
Procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a solicitat în 6 septembrie preşedintelui aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Ovidiu Silaghi.
Preşedintele Traian Băsescu a transmis, în 8 septembrie, ministrului Justiţiei cererea de urmărie penală pentru Ovidiu Silaghi, pentru trafic de influenţă, fapte care ar fi fost săvârşite când acesta era ministru al Transporturilor. Cererea a fost transmisă DNA de procurorul general al Parchetului instanţei supreme în 9 septembrie.
Şeful DNA a cerut procurorului general să sesizeze preşedintele cu cererea de începere a urmăririi penale împotriva fostului ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi, în condiţiile în care acesta şi-a dat demisia din Parlament şi avizul nu mai putea fi dat de Camera Deputaţilor, aşa cum se solicitate în cererea din 19 august.

Denunţaţi corupţia !

În speranţa că pot veni în ajutorul tuturor celor care s-au confruntat, se confruntă încă şi cred că se vor confrunta cu corupţia din România, la orice nivel, vă pun la dispoziţie unele date despre posibilitatea de a alerta autorităţile competente, astfel încât împreună poate că vom mai descuraja şi împuţina acest flagel general.

Dacă doriţi a sesiza faptele de coruptie săvârşite de personalul Inspectoratului General al Poliţiei Române (indiferent de unitatea în care lucrează), puteţi apela linia telefonică gratuită a Direcţiei Generale Anticoruptie: 0800.806.806.

Pentru a vă cunoaşte drepturile vizitaţi www.mai-dga.ro .

În ceea ce priveşte alte plângeri sau sesizări, puteţi contacta Inspectoratul General al Poliţiei Române, la numărul 021/316.66.55 – Relaţii cu Publicul sau, pentru situaţii de urgenţă, apelaţi 112.

Sesizări DGA

Plângere (în situaţia în care reclamantului i-au fost vătămate drepturile în urma săvârşirii unor infracţiuni de corupţie) * Plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul, care trebuie să fie special (respectiv, să fie autentificat la un notar public), se depune împreună cu plângerea. * Plângerea se poate face şi de către unul dintre soţi pentru celălalt soţ, ori de către copilul major pentru părinţi. Persoana vătămată poate să declare că nu-şi însuşeşte plângerea. * Pentru persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu, plângerea se face de reprezentantul său legal. * Persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face plângere cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de legea civilă. Pentru a putea fi luată în considerare, plângerea trebuie să cuprindă obligatoriu: -Numele şi prenumele -Datele de identificare (adresă, CNP) - Indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut - Descrierea faptei care formează obiectul plângerii - Indicarea mijloacelor de probă - Data şi semnătura Denunţ (dacă reclamantul are cunoştinţă despre săvârşirea unor fapte de corupţie) *denunţul trebuie sa contina aceleasi date ca si plangerea *denunţul scris trebuie sa fie semnat de denuntator, iar in cazul denuntului oral, acesta se consemneaza intr-un proces-verbal de catre organul in fata caruia a fost facut. Pentru a trimite o sesizare va rugam sa accesati e-Petitie (http://www.mai-dga.ro/index.php?l=ro&t=139) 1 2 3 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS), în colaborare cu Universitatea „Titu Maiorescu" și Asociația pentru Implementarea Democrației, implementează în perioada iulie 2011 – septembrie 2013 proiectul „Prevenirea corupției în educație prin informare, formare și responsabilizare". Proiectul reprezintă o inițiativă inovativă și de anvergură, în contextul eforturilor anticorupție ale României din ultimii ani, și care confirmă angajamentul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în demersul de prevenire a corupției în educație pe termen mediu și lung, prin valorizarea rolului fundamental pe care educația îl deține în acest domeniu. În contextul responsabilităților României asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare cu Comisia Europeană, proiectul reprezintă o inițiativă proactivă a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în demersurile de prevenire a corupției pe termen mediu și lung. Principalele obiective ale proiectului sunt următoarele: Dezvoltarea unei strategii anticorupție în educație prin utilizarea unei expertize variate: din mediul guvernamental, academic, neguvernamental, a expertizei unui alt stat membru UE), dar și prin implicarea, în acest demers, a tuturor factorilor cointeresați de la nivel central și local (inspectorate școlare, instituții educaționale, primării, reprezentanți ai altor instituții și organisme). Diagnoza instituțională regională a fenomenului corupției în educație, la nivelul învățământului preuniversitar. Realizarea unei baze de date la nivelul MECTS cu proceduri și instrumente de monitorizare a factorilor vulnerabili din domeniul educație, susceptibili de a genera fapte de corupție în rândul personalului MECTS și al structurilor subordonate. Perfecționarea personalului MECTS din inspectorate școlare și a personalului din administrația publică în domeniul prevenirii și combaterii corupției, prin instruirea a 1.400 de funcționari. În urma implementării proiectului, vor rezulta următoarele beneficii: O abordare strategică, pe termen mediu și lung, a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în eforturile de prevenire a corupției în educație Un control optimizat asupra fenomenelor de corupție din educație prin dezvoltarea de bune practici și instrumente de prevenire și monitorizare Întărirea rolului autorităţilor centrale și locale în monitorizarea punctelor vulnerabile în domeniul corupției în educație Creşterea nivelului de pregătire profesională în domeniul anticorupției a personalului de la nivelul MECTS și de la nivelul organismelor sale subordonate.  În acest sens vă rog vizualizaţi : http://isjvn.vn.edu.ro/upload/f1700.pdf

Rectorul Universitatii ,,Ovidius'' a luat mita 4.000 euro - surse

Rectorul Universităţii "Ovidius" din Constanţa, Tiberius Epure, care va fi adus pentru audieri la sediul central al DNA, a fost prins în flagrant, marţi, în timp ce lua mită 4.000 de euro, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Rectorul Universităţii "Ovidius", prins în flagrant în timp ce lua mită 4.000 de euro - surse

Aceleaşi surse susţin că rectorul este suspectat că ar fi primit mită, anterior, alţi aproximativ 6.000 de euro.
Tiberius Epure va fi adus la audieri, marţi, împreună cu alte persoane, care ar fi denunţătorii lui în acest dosar, conform surselor citate.
Surse judiciare au declarat anterior că biroul rectorului Universităţii "Ovidius" a fost sigilat de procurorii anticorupţie.

Primar reţinut pentru luare de mită

Procurorii din cadrul DNA Oradea efectuează cercetări penale față de primarul comunei Zărand din judeţul Arad, Moţ Ion Florin, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de luare de mită și spălare a banilor.

Potrivit procurorilor, în perioada aprilie – iulie 2013,  Moț Ion Florin, în calitate de primar al comunei Zărand, jud. Arad, respectiv președinte al Comisiei Locale de Aplicare a Legilor Fondului Funciar Zărand, a acceptat promisiunea de a primi suma de 40.000 euro, de la un denunțător, cu titlu de mită. Moț Ion Florin a acceptat să primească acești bani pentru ca, în virtutea funcțiilor deținute mai sus, să semneze/avizeze mai multe documente (planuri de încadrare în tarla și certificatele fiscale aferente) necesare denunțătorului pentru a înscrie în Cartea funciară dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 250 ha situat pe raza comunei Zărand.

Din suma de 40.000 euro acceptată, învinuitul Moț Ion Florin a primit de la denunțător, în două tranșe, sumele de 5.000 lei și 250 euro în cursul lunilor mai și iunie 2013. Cu ocazia primirii sumei de 5.000 lei, în data de 29 mai 2013, pentru ascunde adevărata proveniență, Moț Ion Florin a disimulat primirea cu titlu de mită a banilor sub forma unui contract de împrumut încheiat cu denunțătorul. La data de 12 iulie 2013, învinuitul Moț Ion Florin a primit de la denunțător suma de 10.000 de euro, reprezentând o a treia tranșă din suma de bani acceptată anterior și, cu această ocazie, procurorii au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, mai precizează procurorii.
Vineri, 12 iulie 2013, procurorii anticorupție au dispus reținerea acestuia pe o perioadă de 24 de ore, urmând a fi prezentat Tribunalului Bihor cu propunere de arestare preventivă pe termen de 29 de zile.

 

Dumitru Cristudor, procurorul-şef al DNA Slobozia este acuzat de luare de mită şi favorizarea infractorului

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au adus la cunoştinţă lui Dumitru Cristudor, procuror şef al Biroului Teritorial Slobozia din cadrul DNA, că a fost începută urmărirea penală pe numele lui, pentru luare de mită şi favorizarea infractorului, informează MEDIAFAX.
În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi omul de afaceri Daniel Vasile Taifas, pentru dare de mită şi favorizarea infractorului, şi Monica Andronache, pentru complicitate la luare şi dare de mită şi favorizarea infractorului, se arată într-un comunicat de presă al DNA.
Potrivit procurorilor, din 11 februarie până în prezent, Dumitru Cristudor, Daniel Vasile Taifas şi Monica Andronache au sprijinit trei persoane cercetate pentru evaziune fiscală, într-un dosar aflat pe rolul autorităţilor judiciare germane, astfel încât acestea să poată distruge şi ascunde documente şi obiecte compromiţătoare ce ar fi putut constitui mijloace de probă, "zădărnicind astfel urmărirea penală şi, implicit, lipsind de finalitate activităţile de percheziţie dispuse de autorităţile judiciare germane pe teritoriul României".
"Sprijinul de care au beneficiat cele trei persoane cercetate de autorităţile germane pentru evaziune fiscală a constat în înştiinţarea cu privire la data efectuării percheziţiilor domiciliare, procurarea unor sume de bani pentru a părăsi teritoriul ţării, suportarea costurilor asistenţei juridice", au precizat procurorii în rezoluţia de începere a urmăririi penale.
Procurorii îl mai acuză pe Cristudor că nu a luat "măsuri de protecţie minimale" pentru a asigura conspirativitatea percheziţiei ce urma să fie făcută de autorităţile judiciare germane în municipiul Slobozia, în perioada 3 - 5 iunie. Magistratul Cristudor a primit în schimb, la 23 mai şi 1 iunie, de la Daniel Vasile Taifas, cu ajutorul lui Andronache, materiale de construcţie şi amenajarea spaţiului, în valoare totală de 5.354 de lei, bunuri folosite pentru amenajarea unui imobil aparţinând unei societăţi comerciale la care asociat este fiul magistratului.
Dumitru Cristudor a fost numit procuror şef la DNA Slobozia în iunie 2010, în mandatul lui Daniel Morar. Mandatul acestuia la conducerea DNA Slobozia urma să se încheie în 17 iunie.

Judecătoarea Floriţa Boloş, arestată pentru luare de mită, a fost suspendată din funcţie

Decizia de suspendare din funcţie a judecătoarei Floriţa Boloş a fost luată în şedinţa de miercuri a Secţiei pentru judecători a CSM, după ce procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Timişoara au început cercetarea penală pe numele acesteia, pentru luare de mită în formă continuată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în scopul ascunderii comiterii infracţiunii de luare de mită.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat luni reţinerea şi arestarea preventivă a magistratului Floriţa Boloş.

Judecătoarea Floriţa Boloş a fost reţinută luni, după ce a fost prinsă în flagrant când primea mită 5.500 de euro. Curtea de Apel Timişoara a dispus, marţi, arestarea ei preventivă pentru 29 de zile. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la instanţa supremă. Potrivit procurorilor anticorupţie, în perioada 17 ianuarie - 10 iunie, judecătoarea Floriţa Boloş ar fi pretins şi primit în mai multe tranşe, de la două persoane, suma totală de 13.000 de lei şi 5.500 de euro, pentru ca în schimb să pronunţe o hotărâre civilă favorabilă uneia dintre cele două persoane, prin care se asigura transferul pe cale judiciară a dreptului de proprietate asupra unor terenuri.

"Anterior, judecătoarea Boloş Floriţă instruise persoana beneficiară a hotărârii civile asupra documentelor pe care trebuie să le procure pentru a declanşa procese cu proprietarii unor terenuri despre care persoana afirma că intenţiona să le achiziţioneze, în aşa fel încât să se evite procedura legală, notarială şi să se creeze un presupus conflict juridic cu părţile contractante. În acest fel, persoana beneficiară urma să fie exonerată de plata taxelor şi onorariilor notariale şi să nu mai aştepte efectuarea măsurătorilor topografice a terenurilor dobândite, terenuri neîntabulate în cartea funciară şi evidenţiate doar în titlurile de proprietate", au precizat procurorii în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale.

Cererile de chemare în judecată au fost înregistrate la trei complete diferite, astfel că judecătoarea Floriţa Boloş, cu ajutorul mediatorului Ana Maria Manguci, a formulat o precizare de acţiune în numele cumpărătorului, pentru ca aceste cereri să fie repartizate la completul în care era Boloş.

În 6 iunie, conform înţelegerii stabilite, judecătoarea Floriţa Boloş a pronunţat o sentinţă civilă prin care a admis în totalitate cererea de chemare în judecată formulată în numele persoanei de la care primise o parte din suma de bani cerută, "în condiţiile în care în dosar nu era îndeplinită procedura de citare cu niciuna din cele 12 părţi din dosar", au mai notat procurorii în documentul citat.

Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, judecătoarea s-ar fi întâlnit de mai multe ori cu unul dintre investigatorii sub acoperire şi ar fi primit de la acesta bani în două rânduri. Banii erau însemnaţi, iar întreaga operaţiune de luarea de mită a fost înregistrată.

Procurorii cer ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru primarul Gheorghe Falcă

Instanţa supremă a judecat marţi recursul procurorilor anticorupţie împotriva deciziei de achitare a primarul din Arad, Gheorghe Falcă, acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu.
În acest dosar, Tribunalul Alba a dispus în 22 mai 2012 achitarea lui Gheorghe Falcă pentru luare de mită şi abuz în serviciu, decizia fiind menţinută în 28 ianuarie 2013 de magistraţii Curţii de Apel Alba-Iulia, care au respins recursul procurorilor anticorupţie. Decizia a fost contestată la instanţa supremă.
Procurorul DNA prezent marţi la şedinţa de judecată a cerut aplicarea unor pedepse cu închisoarea atât pentru primarul Gheorghe Falcă, cât pentru ceilalţi trei inculpaţi judecaţi alături de el. Acesta a susţinut că probele aflate la dosar dovedesc pe deplin vinovăţia edilului, dar şi a celorlalţi trei inculpaţi, iar faptele comise sunt grave pentru că a fost implicată autoritatea locală şi funcţia pe care o deţinea Falcă.
Magistratul a arătat că instanţele inferioare au dispus în mod greşit achitarea edilului şi a complicilor săi, cerând judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să dispună condamnarea la închisoare cu executare pentru cei patru, fără a menţiona cuantumul de pedeapsă pentru fiecare.
Instanţa supremă a rămas în pronunţare în acest caz, urmând să dea o decizie definitivă în 17 iunie.
Primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, finul preşedintelui Traian Băsescu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA în 2007, pentru fapte de corupţie privind o tranzacţie imobiliară suspectă făcută în anul 2005.

Şeful CJ Argeş, CONDAMNAT cu suspendare pentru LUARE DE MITĂ

Constantin Nicolescu a fost condamnat, marţi, de judecătorii de la Tribunalul Bucureşti, la un an de închisoare cu suspendare pentru luare de mită. Finanţatorul FC Argeş, Cornel Penescu, i-ar fi dat 60.000 de euro mită. Acesta a primit deja o pedeapsă de 9 luni cu suspendare. Decizia poate fi atacată cu recurs.

Constantin Nicolescu a fost anchetat în dosarul "Zeus 1" pentru că ar fi luat mită 60.000 de euro de la omul de afaceri Cornel Penescu.

Tot preşedintele CJ Argeş şi-ar fi însuşit ilegal 900.000 de euro din fonduri europene pentru reabilitarea a patru şcoli din judeţ. Şi Penescu, fostul finanţator al echipei FC Argeş, a fost condamnat la nouă luni de închisoare cu suspendare în acelaşi dosar.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs.

Nicolescu a mai fost reţinut pentru 24 de ore în 2011, însă i s-a făcut rău, a fost operat şi, ulterior, a fost eliberat din arest de instanţa de judecată.

Preşedintele Tribunalului Dâmboviţa, cercetat de DNA pentru trafic de influenţă

Preşedintele Tribunalului Dâmboviţa, Ion Miloşoiu, este cercetat de procurorii anticorupţie pentru trafic de influenţă, fiind acuzat că ar fi luat mită 12.500 de lei pentru a se da o soluţie favorabilă într-un dosar penal în care o persoană este judecată în arest preventiv.

Din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat că, în 2 noiembrie 2010, inculpatul Banu a pretins de la inculpatul Vişan Eftimie şi de la învinuitul Robert Anghel, pentru Ion Miloşioiu, judecător, preşedinte al Tribunalului Dâmboviţa, suma de 6.000 euro. DNA precizează că acesta a susţinut că are influenţă pe lângă magistrat, că Robert Anghel va fi pus în libertate în dosarul în care era judecat, în stare de arest preventiv, la Tribunalul Dâmboviţa şi că se va dispune faţă de el condamnarea cu suspendarea executării pedepsei.

"Suma de 6.000 de euro a fost pretinsă prin intermediul inculpatului Doican. La data de 7 noiembrie 2010, inculpatul George Banu a primit de la Robert Anghel şi Vişan Eftimie, prin intermediul lui Gheorghe Doican, 12.500 lei, ca parte a sumei pretinse, pe care ar fi remis-o, în aceeaşi zi, magistratului judecător Ion Miloşioiu", se arată în comunicat.