Vosganian şi Videanu, AVERTIZAŢI DE SRI. Cei doi au IGNORAT atenţionările

Foştii miniştri Adriean Videanu şi Varujan Vosganian, pentru care DIICOT a solicitat aviz de începere a urmăririi penale, au fost avertizaţi de SRI, printr-o serie de rapoarte, să nu mai acorde facilităţi firmei Interagro în perioada în care au condus ministerele, însă rapoartele serviciilor au fost ignorate, reiese din rechizitoriul procurorilor

ADRIEAN VIDEANU / FOTO: Mediafax

Varujan Vosganian şi Adriean Videanu au fost avertizaţi de Serviciul Român de Informaţii să nu mai acorde facilităţi grupului Interagro, dar cei doi ar fi ignorat toate rapoartele serviciilor secrete. Informaţia apare în referatul făcut de procurorii DIICOT prin care au cerut aviz pentru cercetarea penală a celor doi foşti demnitari, acuzaţi de complot şi subminarea economiei naţionale.
Şeful DIICOT a cerut, luni, procurorului general să sesizeze Senatul, respectiv şeful statului cu cereri de începere a urmăririi împotriva foştilor miniştri ai Economiei Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, pentru că l-ar fi sprijinit pe Ioan Niculae şi ar fi folosit Romgaz în interesul Interagro.

Procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a solicitat procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) să sesizeze Senatul pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva lui Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei şi membru al Guvernului în perioada decembrie 2006 - decembrie 2008, senator în actuala legislatură, ocupând şi funcţia de ministru în cadrul Ministerului Economiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale, fapte comise în perioada în care avea calitatea de ministru al Economiei, se arată într-un comunicat de presă de luni al DIICOT.

De asemenea, şeful DIICOT a solicitat procurorului general să sesizeze preşedintele României pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva lui Adriean Videanu, fost ministru al Economiei şi membru al Guvernului în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, pentru complot şi subminarea economiei naţionale, fapte comise în perioada în care avea calitatea de ministru al Economiei.

Potrivit prrocurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economie4i, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al firmei omului de afaceri, SC Interagro SA, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.

"Din referatul întocmit de către procurorii DIICOT rezultă suspiciunea rezonabilă că, în perioada decembrie 2006 - decembrie 2008, Varujan Vosganian, iar în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, Videanu Adriean, în calitate de miniştri ai economiei, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr şase ordine, respectiv trei Memorandumuri, în scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către învinuitul IOAN NICULAE şi au utilizat SNGN ROMGAZ SA (unitate naţională de interes strategic) în interesul privat al SC INTERAGRO SA, acordând discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către SC INTERAGRO SA, peste plafoanele practicate de SNGN ROMGAZ SA, precum şi gaze naturale doar din producţia internă, cu nerespectarea dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care SC INTERAGRO SA înregistra debite mari la plata gazelor consumate, cauzând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane USD", a precizat sursa citată.

Procurorii susţin că activitatea grupului infracţional iniţiat, constituit şi coordonat de Ioan Niculae viza fapte de natură să submineze economia naţională prin folosirea SNGN Romgaz SA în direcţia dorită de interesele grupului infracţional.

"Deopotrivă, prin acţiunile grupului infracţional a fost împiedicată desfăşurarea normală a activităţii SNGN Romgaz SA, creându-se astfel dificultăţi semnificative în buna desfăşurare a activităţii acestei societăţi. Astfel, a fost creată o stare de fapt de natură să ameninţe bunul mers al economiei naţionale în domeniul gazelor naturale, dar şi în ansamblu prin repercusiunile negative asupra întregii economii naţionale", se mai arată în comunicat.

Procurorii au mai arătat că demersul miniştrilor Vosganian şi Videanu s-a realizat în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra o datorie reprezentând aproximativ 70 la sută din bugetul anual al societăţii naţionale.

În acest fel, susţin procurorii, au fost "grav afectate principalele activităţi ale SNGN Romgaz SA, societatea naţională fiind transformată practic într-un furnizor al unui client privat privilegiat şi fiind pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale".

Dan Voiculescu şi Liviu Dragnea, la DNA

Spectacolul audierilor la DNA continuă. Doi dintre cei mai cunoscuţi politicieni, Liviu Dragnea şi Dan Voiculescu, urmează să apară astăzi în faţa procurorilor.

Dan Voiculescu, aşteptat la DNA

Vicepremierul Liviu Dragnea a intrat deja la audieri în dosarul ,,Referendumul", iar fondatorul Partidului Conservator, Dan Voiculescu, este aşteptat pentru declaraţii în dosarul de şantaj RCS-RDS-Antena 3.
Dan Voiculescu ar putea veni la DNA şi pentru a studia materialul urmăririi penale.
În 6 septembrie 2012, vicepremierul Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare în dosarul privind referendumul de demitere a şefului statului, fiind acuzat că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendum, care să garanteze validarea acestuia, potrivit DNA.

După ce procurorii au anunţat că îl cercetează pe Dragnea, preşedintele PSD, Victor Ponta, declara că el şi toţi membrii BPN şi CExN au semnat autodenunţuri la DNA pentru că au îndemnat oamenii să vină la vot la referendum.

Procurorii DNA anunţau că au început urmărirea penală faţă de 67 de persoane acuzate de fraude la referendumul din 2012, printre care 49 de preşedinţi şi membri ai unor secţii din Teleorman, Vrancea şi Gorj şi 18 observatori din partea unor ONG-uri, membri de partid, care l-ar fi ajutat pe Liviu Dragnea. Procurorii anticorupţie precizau că cele 67 de persoane ar fi luat parte la diferite activităţi legate de desfăşurarea referendumului din 29 iulie 2012.
În 25 iulie, DNA a anunţat că a fost începută urmărirea penală şi faţă de SC Antena 3 SA, pentru complicitate la şantaj. Directorul general al Antena 3, Mihai Gâdea, a fost atunci la DNA, procurorii aducându-i la cunoştinţă acuzaţiile aduse societăţii în acest dosar. Gâdea a fost citat în calitate de martor în dosarul de şantaj.

Postul de televiziune Antena 3 a depus la DNA, în 19 august, o plângere faţă de ordonanţa de extindere a cercetărilor şi de începere a urmării penale în cazul postului de televiziune Antena 3, cerând infirmarea acesteia pe motiv că este "neîntemeiată şi fără susţinere în realitatea obiectivă".

În acelaşi dosar a fost pus sub învinuire şi fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, pentru complicitate la şantaj. Anchetatorii susţin că probatoriul din acest caz relevă implicarea lui Dan Voiculescu în activităţile desfăşurate de Alexandrescu.

ŞEFII ANTENELOR, LA DNA

Şefii Antenelor au venit iar la Direcţia Naţională Anticorupţie. Camelia Voiculescu şi Sorin Alexandrescu s-au prezentat în faţa procurorilor pentru a li se prezenta materialul de urmărire penală în dosarul şantajării RCS-RDS
.

ŞEFII ANTENELOR, LA DNA: Procurorii le prezintă materialul de urmărire penală în dosarul şantajului

Procurorii anticorupţie au finalizat ancheta în dosarul de şantaj şi l-au chemat pe Sorin Alexandrescu la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru a studia materialul de urmărire penală.
După ce persoanele cercetate în acest dosar vor lua la cunoştinţă probele adunate de DNA împotriva lor, procurorul de caz va hotărî pe cine trimite în judecată.
Sorin Alexandrescu este cercetat în libertate în dosarul în care este acuzat de procurorii DNA că l-ar fi şantajat pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei să semneze un contract de retransmitere prin satelit a programelor Antena TV.
Alexandrescu a fost arestat preventiv din 31 mai până în 6 iunie, când Tribunalul Bucureşti i-a înlocuit măsura dispusă de Judecătoria Sectorului 1 cu interdicţie de a părăsi ţara.
În 11 iulie, procurorii au extins cercetările în dosarul lui Sorin Alexandrescu şi au dispus începerea urmăririi penale faţă de fiica lui Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu, în calitate de asociat la SC Antena TV Group SA şi la SC Intact Publishing SRL, şi de George Daniel Matiescu, director general al Intact Publishing SRL, pentru complicitate la şantaj. De asemenea, sunt cercetate SC Antena TV Group SA şi SC Intact Publishing SRL, pentru şantaj.
În 19 iulie, Sorin Alexandrescu a făcut o plângere penală împotriva lui Ioan Bendei, pentru denunţ calomnios. Dosarul se află la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5.
În 25 iulie, DNA a anunţat că a fost începută urmărirea penală şi faţă de SC Antena 3 SA, pentru complicitate la şantaj. Directorul general al Antena 3, Mihai Gâdea, a fost atunci la DNA, procurorii aducându-i la cunoştinţă acuzaţiile aduse societăţii în acest dosar. Gâdea a fost citat în calitate de martor în dosarul de şantaj.
Postul de televiziune Antena 3 a depus la DNA, în 19 august, o plângere faţă de ordonanţa de extindere a cercetărilor şi de începere a urmării penale în cazul postului de televiziune Antena 3, cerând infirmarea acesteia pe motiv că este "neîntemeiată şi fără susţinere în realitatea obiectivă".
În acelaşi dosar a fost pus sub învinuire şi fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, pentru complicitate la şantaj. Anchetatorii susţin că probatoriul din acest caz relevă implicarea lui Dan Voiculescu în activităţile desfăşurate de Alexandrescu.
Şi fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) Şerban Pop este urmărit penal în acest dosar, fiind acuzat de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii sau pemiterea accesului unor persoane neautorizate la acestea.

"Preţul" magistraţilor acuzaţi de luare de mită: Picioare de oaie, ouă, maşini şi vacanţe

Picioare de oaie, ouă, ţigări şi arbori tuia sunt doar câteva dintre produsele care ar fi fost luate drept mită de unii magistraţi trimişi în judecată sau cercetaţi de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în timp ce alţii ar fi primit maşini, sume mari de bani şi vacanţe scumpe.

"Preţul" magistraţilor acuzaţi de luare de mită: Picioare de oaie, ouă, maşini şi vacanţe

Pentru a da soluţii favorabile în dosare sau a interveni pe lângă colegi, unii dintre judecătorii şi procurorii cercetaţi sau deferiţi justiţiei de către DNA s-au mulţumit să primească, potrivit anchetatorilor, produse alimentare, electronice sau materiale de construcţii.
Alţi magistraţi vizaţi în dosare de corupţie au cerut, pentru favorurile promise sau făcute, maşini sau sume mari de bani, potrivit DNA.
Ultimul caz ajuns în atenţia procurorilor anticorupţie este cel al colegului lor Dumitru Cristudor, şeful DNA Slobozia, suspendat din funcţie şi trimis în judecată, la începutul lunii iulie, pentru două infracţiuni de luare mită şi favorizarea infractorului.
Potrivit rechizitoriului, magistratul a primit mită în perioada 22-23 mai şi la 1 iunie, de la omul de afaceri Daniel Taifas, direct sau prin intermediari, două maşini de piatră pentru amenajarea grădinii şi 10 arbori tuia. În schimbul mitei, magistratul ar fi ajutat trei persoane din anturajul lui Taifas să distrugă acte şi obiecte ce puteau fi folosite ca probe într-un dosar din Germania de evaziune fiscală.
Anchetatorii susţin că bunurile au fost folosite pentru amenajarea unui imobil aparţinând unei societăţi comerciale la care fiul magistratului este asociat.
De asemenea, în septembrie - noiembrie 2012, şeful DNA Slobozia ar fi primit de la Taifas un Audi A4, în valoare de 16.300 de euro, "în schimbul asigurării unei protecţii necondiţionate, prin neadoptarea măsurilor legale ori prin furnizarea de informaţii confidenţiale, în situaţia în care împotriva lui Taifas Daniel Vasile ar fi fost iniţiate proceduri judiciare de organele judiciare române ori, prin intermediul acestora, de organe judiciare din afara României".
Anchetatorii au precizat că autoturismul a fost înmatriculat pe numele soacrei lui Cristudor, pentru a ascunde că magistratul este adevăratul proprietar. În acelaşi dosar, procurorii l-au acuzat şi pe omul de afaceri Daniel Vasile Taifas pentru dare de mită în formă continuată (două acte materiale) şi favorizarea infractorului, precum şi pe Monica Andronache, pentru complicitate la luare de mită, complicitate la dare de mită şi favorizarea infractorului. Magistratul se află în arest preventiv din 14 iunie.

Picioare de oaie, vin şi ouă
Fostul şef al Parchetului Judecătoriei Hârlău, Ghenadie Ciobanu, este cercetat DNA Iaşi pentru că ar fi primit necuvenit vin, picioare de oaie, carne de porc şi ouă, potrivit anchetatorilor. Amănuntele apar în dosarul în care fostul magistrat a fost trimis în judecată, la 8 mai, pentru că ar fi primit 200 de euro mită pentru a da o soluţie de netrimitere în judecată într-un dosar penal pe care îl instrumenta.
În al doilea dosar, anchetatorii susţin că Ciobanu ar fi abuzat de funcţia sa pentru a obţine diferite bunuri şi ar fi transformat instituţia pe care o conducea într-o veritabilă cramă.
"Deşi sumele de bani ori bunurile pe care le-a obţinut în acest mod sunt modice - vin, picioare de oaie, carne de porc, ouă, din actele dosarului rezultă faptul că inculpatul a transformat sediul Parchetului într-o anexă a combinatului Cotnari, de unde a achiziţionat peste o tonă de vin în decursul unui singur an şi l-a depozitat în garajul unităţii, şi mica ciupeală într-o veritabilă politică penală, prin care a ajuns să negocieze soluţiile din dosarele aflate în instrumentarea sa, atitudine de natură să afecteze grav imaginea justiţiei şi încrederea cetăţenilor în autorităţile implicate în înfăptuirea acesteia", se arată în rechizitoriul prin care procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Ciobanu pentru mită şi au disjuns cercetările pentru alte fapte.
Alături de Ciobanu, în al doilea dosar sunt cercetaţi de DNA şi alţi magistraţi de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău.

Cartuşe de ţigări pentru intervenţii la procurori
Adjunctul şefului Parchetului Judecătoriei Buftea, Lora Constantinescu, a fost trimisă în judecată pentru trafic de influenţă, la jumătatea lunii iunie, fiind acuzată că a primit bani şi cartuşe de ţigări pentru a interveni la procurorii de la Parchetul Tribunalului Ilfov şi poliţişti în favoarea unui bărbat cercetat în mai multe dosare privind furtul unor maşini. Totodată, acesta a fost cercetat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov pentru dare de mită, fiind trimis în judecată în stare de arest preventiv, s-a arătat într-un comunicat de presă al DNA.
În 15 mai, Lora Constantinescu i-ar fi cerut denunţătoarei, prin intermediar, între 2.000 şi 3.000 de lei, precum şi două cartuşe de ţigări, pentru a interveni în favoarea soţului acesteia, spun anchetatorii.
Procurorul Lora Constantinescu a fost prinsă în flagrant la 17 mai, după ce a primit de la denunţătoare 3.000 lei şi două cartuşe de ţigări, au precizat procurorii.

Tomiţă Neagu - sejur la la Beverly Hills şi LCD
Fostului prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Cornetu, Tomiţă Neagu, este acuzat că ar fi primit mită un teren intravilan de 1.000 de de metri pătraţi, în schimbul rezolvării favorabile a unor dosare ale primarului din Jilava, Adrian Mladin. Pe lângă acesta, fostul procuror şi soţia sa ar fi primit un sejur de aproape 3.300 de euro la Beverly Hills şi un televizor LCD de 8.300 de lei, potrivit procurorilor DNA.
În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi procurorul Dumitru Vlad, care lucra la Parchetul de pe lângă Tribunalul București la data comiterii faptelor, care ar fi acceptat de la primarul Mladin un teren, tot de 1.000 de metri pătraţi, pentru a soluţiona, în mod favorabil edilului, un dosar penal constituit ca urmare a unei plângeri formulate de acesta. Pentru a ascunde adevărata provenienţă a terenului plătit în realitate de către denunţător, procurorul s-a folosit de o persoană interpusă, mai precis de mama sa, Vlad (Rădulescu) Niculina, care a semnat contractul de vânzare-cumpărare.
Fostul şef al Parchetului Judecătoriei Năsăud, Adriana Veturia Moldovan, a fost trimisă în judecată de DNA pentru că în mai 2009 ar fi acceptat construirea cu titlu gratuit, de către un om de afaceri, a unui pod în valoare de 30.000 lei peste pârâul din localitatea Poiana Zânelor, la casa ei de vacanţă. În schimbul acestui serviciu, magistratul ar fi trebuit să intervină la un judecător de la Judecătoria Năsăud, pentru ca acesta să pronunţe o soluţie favorabilă omului de afaceri, într-o cauză civilă. Apoi, în iunie 2009, Moldovan ar fi pretins întocmirea unor acte justificative ce atestau nereal achitarea contravalorii aferente lucrărilor de construcţie a podului, acte care au şi fost emise de o societate comercială.
La sfârşitul lui 2011, Adriana Veturia Moldovan a fost achitată de Curtea de Apel Cluj, pe motiv că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale unei infracţiuni. Dosarul se află în recurs la Înalta Curte, următorul termen al procesului fiind 5 septembrie.

Zeci de mii de euro pentru coruperea unor judecătoare
Viorica Dinu, care a demisionat din funcţia de judecător la Secţia penală a Tribunalului Bucureşti, şi Antonela Costache, judecător la Tribunalul Bucureşti - Secţia penală, în prezent suspendată din funcţie, au fost trimise în judecată de DNA, în iulie, pentru că ar fi luat mită spre a ajuta la eliberarea din arest a lui Dinel Staicu şi pentru a interveni în vederea unor soluţii favorabile în alte dosare.
Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că judecătoarele Dinu şi Costache au primit sau au acceptat să primească zeci de mii de euro, pentru a da soluţii favorabile în dosare.
Potrivit reprezentanţilor DNA, în perioada 1 ianuarie- 11 iulie 2013, au fost trimişi în judecată de magistraţii anticorupţie opt judecători şi opt procurori, în sarcina cărora s-au reţinut în special infracţiunile de trafic de influenţă şi luare de mită. În unele cazuri, magistraţii au fost trimişi în judecată pentru favorizarea infractorului, furnizarea de informaţii nedestinate publicităţii, divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului şi constituire a unui grup infracţional organizat.
"Dintre aceştia, şapte magistraţi activau în cadrul unor instituţii din Bucureşti (inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii)", se precizează într-o adresă a DNA, remisă la solicitarea MEDIAFAX.