România a efectuat o operaţiune neautorizată pe teritoriul altui stat

Omar Hayssam a fost predat, vineri, Poliţiei Române. Sirianul este condamnat la 20 de ani de închisoare pentru terorism, fiind considerat de justiţia din România responsabil pentru răpirea ziariştilor români în Irak. La câteva ore după acest eveniment, Traian Băsescu a oferit o serie de detalii despre operaţiunea capturării lui Hayssam.


"Nu confirm, repet, nu confirm că Omar Hayssam a fost preluat din Siria. De asemenea, nu confirm că a fost repatriat cu un avion al Armatei Române şi nu confirm că a fost repatriat în baza unui acord de extrădare", a spus Traian Băsescu.

Şeful statului a ţinut să precizeze că lipsa informaţiilor are la bază "motive de securitate".

"Pentru a avea o imagine clară, o astfel de operaţiune nu se putea desfăşura nici într-o zi, nici într-o săptămână, nici în 3 luni. A fost un efort al unui colectiv foarte mic de oameni care, de cca 5 ani, se ocupă de acest proces de aducere a lui Omar Hayssam în ţară. Hayssam e o problemă politică, economică şi una penală mai ales. E, din acest moment, sarcina justiţiei să afle tot ce este de aflat. Din punct de vedere al preşedintelui, consider misiunea încheiată", a mai spus Băsescu.

Întrebat de un jurnalist din ce ţară a fost preluat sirianul, şeful statului a declarat: "Cum să vă spun, când România a efectuat o operaţiune neautorizată pe teritoriul altui stat?"

Omar Hayssam, dus într-un centru de arest

Omar Hayssam a fost dus într-un centru de reţinere şi arest preventiv al Poliţiei Române pe baza celor trei mandate de executare a pedepselor cu închisoare emise pe numele lui, pentru terorism, bancrută frauduloasă şi înşelăciune, a anunţat, vineri, IGPR.
Urmează zile fierbinți, mărturiile acestuia vor conduce la o adevărată furtună chiar și în politica românească. ,,Fuga” sa va putea fi cu adevărat elucidată și, dacă se va dori a se da publicității totul, vom asista la lucruri interesante. Cred că se vor schimba tonul unor politicieni și discursul acestora.

IGPR: Omar Hayssam, dus într-un centru de arest

"Omar Hayssam se află în custodia Poliţiei Române. Acesta a fost introdus într-un Centru de Reţinere şi Arest Preventiv al Poliţiei Române pe baza celor trei mandate de executare a pedepsei cu închisoare emise pe numele său", se arată într-un comunicat de presă al IGPR.
Potrivit sursei citate, Omar Hayssam a fost condamnat, la 29 iunie 2010, de către magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la trei ani de închisoare pentru bancrută frauduloasă.
În 30 octombrie 2012 a fost emis pe numele acestuia, de către Curtea de Apel Oradea, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea prin care a fost condamnat la 20 de ani închisoare pentru acte de terorism.
La 23 noiembrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 16 ani închisoare pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.
Contactaţi de MEDIAFAX, reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au spus că nu ştiu unde a fost dus Omar Hayssam după aducerea acestuia în ţară.
Purtătorul de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea, a declarat, pentru MEDIAFAX, că Omar Hayssam se află în acest moment în arestul Poliţiei Române, fiind predat poliţiştilor la ora 6.40.
"Omar Hayssam se află în acest moment pe teritoriul României, în arestul Poliţiei. El a fost predat poliţiştilor români la ora 6.40", a menţionat Oprea.
El a anunţat anterior, într-un comunicat de presă, că Omar Hayssam a fost predat Poliţiei Române în cursul dimineţii de vineri.

 

Deputat condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare

Deputatul PDL Mircia Muntean a fost condamnat de ICCJ la patru ani de închisoare cu suspendare, în dosarul în care este acuzat că, în perioada în care a fost primar al muncipiului Deva, ar fi încheiat tranzacţii nelegale de terenuri cu Iosif Man, acuzat de traficarea a peste 200 de maşini furate.

Şoc în Parlament. Deputat condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare / FOTO: cotidianul.ro

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat, miercuri, pe deputatul PDL Mircia Muntean la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Instanţa a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de şase ani.

În acelaşi dosar, instanţa i-a condamnat pe Iosif Claudiu Man la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare şi pe Ovidiu Horaţiu Boldor la doi ani de închisoare cu executare.

Cornel Moraru a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, pedeapsă care a fost contopită cu o alta de trei ani de închisoare, primită într-un alt dosar. Instanţa a constatat că în cazul lui Moraru a fost executată integral pedeapsa de trei ani de închisoare.

În cazul lui Iosif Man, instanţa a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia.

Judecătorii au admis în parte acţiunea civilă formulată de Ministerul de Finanţe şi i-a obligat, în solidar, pe Mircia Muntean şi pe Iosif Claudiu Man, în calitate de moştenitor al lui Iosif Man, la plata sumei de 333.743 de dolari sau echivalentul în lei, la care se adaugă dobânda calculată de la 25 martie 1999 până la plata integrală a sumei stabilite ca prejudiciu.

Instanţa a anulat trei titluri de proprietate şi trei procese verbale de punere în posesie a câte o mie de metri pătraţi de teren, în zona Bejani, emise pe numele lui Iosif Man, Aurel Pop şi Carol Panduru.

Judecătorii au mai anulat tranzacţia din 25 martie 1999 încheiată între Primăria municipiului Deva, Comisia Judeţeană şi Comisia Locală pentru aplicarea Legii 18/1991, Iosif Man, Aurel Pop şi Carol Panduru, un contract de vânzare-cumpărare încheiat în 12 mai 1999 între Iosif Man şi Shell România SRL, precum şi autorizaţia de construcţie din 23 august 1998.

Decizia instanţei supreme nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Completul de cinci judecători.
Mircia Muntean a fost trimis în judecată în acest dosar în ianuarie 2004, fiind acuzat de abuz în serviciu privind tranzacţii nelegale de terenuri.

Muntean a fost primar al municipiului Deva din 1996 până în 2012, când a câştigat un mandat de deputat în Hunedoara, fiind candidat din partea fostei ARD.

Dosarul a fost judecat mai întâi la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, fiind mutat, în februarie 2013, la instanţa supremă, competentă să judece cauze în care sunt acuzaţi parlamentari.

Iosif Man a fost acuzat de contrabandă cu autoturisme de lux furate şi fals, după ce, în perioada 1999-2002, a indigenizat, prin RAR Deva, aproximativ 190 autoturisme de lux furate din Occident, majoritatea având seriile modificate.

La percheziţia efectuată la domiciliul lui Iosif Man din comuna hunedoreană Braniştea, în 10 octombrie 2003, au fost găsite în garaj trei dosare cuprinzînd documente referitoare la vânzarea unui teren de 3.200 de metri pătraţi, contra sumei de 192.000 de dolari. Tranzacţia fusese încheiată între Iosif Man - personal şi ca reprezentant al lui Carol Panduru şi al lui Aurel Pop - pe de-o parte şi o companie de distribuţie a produselor petroliere, pe de altă parte, terenul fiind situat în municipiul Deva, în zona Drumului Naţional (DN) 7, potrivit procurorilor.
Din documentele ridicate de la Iosif Man a rezultat că acesta deţinea terenul în baza unei hotărîri judecătoreşti de "expedient", ca urmare a unei tranzacţii încheiate între Man, Panduru, Pop şi Primăria Deva, reprezentată de Mircia Muntean.

În urma verificării actelor ce au stat la baza acestui schimb a rezultat că Iosif Man, Carol Panduru şi Aurel Pop au solicitat, în 1998, atribuirea unei suprafeţe de teren în zona DN 7, intravilan, uzând de calitatea de revoluţionari. Comisia locală a propus Comisiei judeţene de aplicare a Legii 18/1991 privind fondul funciar atribuirea de teren către cei trei, fiind stabilită suprafaţa de o mie metri pătraţi de teren extravilan din rezerva constituită la nivelul Comisiei Locale Deva.

Procurorii l-au acuzat pe Mircia Muntean că a dispus abuziv punerea în posesie a celor trei, pentru o suprafaţă de câte 5.225 de metri pătraţi fiecare, eliberând titlul de proprietate la 1 martie 1999, pentru terenul situat în zona Bejan.

În 8 martie 1999, Mircia Muntean a formulat o acţiune în justiţie, solicitând anularea titlurilor, iar în cursul procesului - desfăşurat la Judecătoria Deva - ar fi încheiat o tranzacţie prin care a cedat celor trei un teren cu o suprafaţă de 5.838 de metri pătraţi în zona DN 7.

Potrivit procurorilor, acest teren era proprietate publică a statului şi nu putea face obiectul unui act de dispoziţie a primarului, care nu are atribuţii în acest sens, competenţa în materie revenind Comisiei Locale. Terenul a fost trecut în proprietatea publică a statului român prin Decretul de expropriere pentru cauză de utilitate publică nr. 113/1982 şi se afla în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.

Astfel, Iosif Man, Carol Panduru şi Aurel Pop au intrat în proprietatea terenului, pe care ulterior l-au înstrăinat. După obţinerea frauduloasă a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, Iosif Man, având împuternicire, a vândut, în luna mai 1999, terenul către compania Shell.

La sfârşitul lunii octombrie 2003, poliţiştii şi procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au ridicat din biroul lui Mircia Muntean, de la Primăria Deva, mai multe documente, printre care procesele verbale ale şedinţelor Consiliului Local din perioada septembrie 1998 - iunie1999 şi ianuarie 2002, precum şi dosarele pentru terenurile atribuite lui Iosif Man, Carol Panduru şi Aurel Pop.

Procurorii arătau că prejudiciul produs statului a fost estimat la 360.000 de dolari.

Anchetatorii mai arătau că Iosif Man, Claudiu Man, Ovidiu Boldor şi Cornel Moraru se ocupau cu traficul internaţional de maşini. Autoturismele furate din străinătate erau aduse în ţară, cel mai adesea cu numere de înmatriculare furate de la alte vehicule, iar apoi erau indigenizate în baza unor acte false şi vândute fără să li se spună cumpărătorilor despre provenienţa ilicită.

 

Poliţist sucevean închis pentru corupţie, despăgubit de CEDO cu 10.000 de euro

Fostul şef al Detaşamentului Poliţiei pentru Intervenţie Rapidă (DPIR) Suceava, Mircea Stoleriu, condamnat la închisoare pentru corupţie în 2004 şi eliberat condiţionat în 2006, urmează să primească 10.000 de euro de la statul român, pentru condiţiile de detenţie, potrivit unei decizii a CEDO.

 

Stoleriu a făcut plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg în privinţa condiţiilor de detenţie pe care le-a avut după ce a fost condamnat definitiv, în mai 2004, la cinci ani de închisoare.
El s-a plâns de faptul că a stat în preajma unor deţinuţi fumători, dezvoltând în timp hipertensiune, că era persecutat de ceilalţi deţinuţi, dată fiind breasla din care provenea, că au fost perioade în care nu i s-a permis să părăsească celula pentru plimbarea zilnică, cea mai lungă interdicţie fiind de patru luni, şi că a fost obligat să apară încătuşat în public, inclusiv în faţa instanţei de judecată.
De asemenea, dată fiind deteriorarea sănătăţii sale, Stoleriu a stat internat în spital, în mai 2005, fiind legat de pat, a mai arătat acesta, în plângerea la CEDO.
Curtea a decis că statul român a încălcat articolul 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ce prevede interzicerea torturii şi tratamentelor inumane sau degradante, prin condiţiile de detenţie în care a stat Stoleriu şi prin faptul că acesta a fost legat de pat în timpul internării în spital.
Astfel, CEDO a decis ca reclamantului să îi fie plătită suma de 10.000 de euro, cu titlul de prejudiciu moral, de către statul român.
Decizia a fost luată, marţi, de o cameră inferioară a CEDO, oricare dintre părţi putând cere, în termen de trei luni, rejudecarea de către Marea Cameră.

 

Fost senator UDMR, condamnat la şapte ani de închisoare cu executare

Fostul senator Olosz Gergely a fost condamnat, miercuri, de Tribunalul Bucureşti, la şapte ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care este acuzat că, în perioada în care a fost preşedinte al ANRE, a ajutat reprezentanţii unor firme să obţină contracte oneroase. Decizia Tribunalului nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel la Curtea de Apel Bucureşti.

Fost senator UDMR, condamnat la şapte ani de închisoare cu executare / FOTO: www,agenda.net

Alături de Gergely, a fost condamnat, la patru ani de închisoare cu executare, Ion Bîrcină, iar ceilalţi trei inculpaţi din dosar, Costin Iliescu, Cătălin Stan şi Ovidiu Ionel Badea, au primit câte trei ani de închisoare cu suspendare, cu termen de încercare de cinci ani.

De asemenea, instanţa a menţinut sechestrul asigurator dispus de procurorii anticorupţie în cazul lui Gergely, Bîrcină, Iliescu şi Stan.

Dosarul a ajuns la Tribunalul Bucureşti după ce instanţa supremă a admis, în 17 mai, că nu mai are competenţa de a judeca acest caz ca urmare a faptului că Gergely nu mai este demnitar.

Instanţa supremă a admis atunci cererea făcută de avocaţii celor judecaţi în acest dosar şi a dispus declinarea cauzei la Tribunalul Bucureşti în vederea judecării a fostului senator Olosz Gergely pentru fapte de corupţie.
Olosz Gergely a anunţat, în 13 mai, că renunţă la mandatul de senator, invocând campania de compromitere ce ar fi fost purtată împotriva sa în ultima perioadă, informează MEDIAFAX.
În octombrie 2012, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Olosz Gergely, fost preşedinte al ANRE în perioada 2007 - 2008, pentru trafic de influenţă, în formă continuată.

În acelaşi dosar sunt judecaţi Ion Bîrcină şi Costin Iliescu, reprezentanţi ai mai multor societăţi comerciale, Cătălin Stan, administrator de drept la SC Power Plus SRL şi Ovidiu Ionel Badea, administrator al SC Budirom Serv SRL.
Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada mai 2010 - februarie 2011, Ion Bîrcină, Costin Iliescu, Cătălin Stan şi Ovidiu Ionel Badea s-au asociat cu scopul de a cumpăra influenţa lui Olosz Gergely, în vederea obţinerii de contracte oneroase pentru firmele a căror activitate o coordonau prin asociere.

În acest context, în perioada mai 2010 - 29 septembrie 2010, deputatul Olosz Gergely a pretins, pentru sine şi pentru altul, de la cei trei, suma de 516.000 de euro, disimulată într-un contract de consultanţă între SC Power Plus SRL, firmă controlată de grupul Bîrcină, şi o altă societate comercială de tip off shore.

"Din suma pretinsă, Power Plus SRL a transferat în conturile acestui off shore suma totală de 384.000 euro pe baza unor dispoziţii de plată întocmite în fals de inculpatul Stan Cătălin", au notat procurorii în documentul citat.
De asemenea, procurorii îl acuză pe Olosz Gergely că în perioada septembrie - noiembrie 2010 a pretins de la aceleaşi persoane şi a primit pentru sine, direct, suma de 400.000 de lei.

În schimbul banilor, Olosz Gergely şi-a exercitat influenţa, respectiv a lăsat să se creadă că are influenţă pe lângă o persoană cu funcţie de conducere din cadrul CEZ România SA, susţin procurorii DNA.

"Traficul de influenţă s-a materializat în forma determinării de către Olosz Gergely a funcţionarilor de la CEZ România şi CEZ Distribuţie SA să încheie cu firmele controlate de asocierea Bîrcină următoarele contracte: să execute întocmai şi la timp plăţile din contractul de vânzare-cumpărare de energie electrică dintre SC Power Plus SRL şi SC CEZ Vânzare SA; contractul de furnizare de materiale refolosibile dintre SC CEZ Distribuţie SA şi SC Budirom Serv SRL (firmă din grupul Bîrcină); contractul de cesiune de creanţă dintre SC CEZ Distribuţie SA şi SC Budirom Serv SRL, având ca obiect cesionarea creanţei de 30 milioane lei, creanţă certă, lichidă şi exigibilă, pe care cedentul o avea împotriva CN CFR SA, derivând din contractele de furnizare de energie electrică pe care cedentul le-a încheiat cu CFR; în plus, urmare a aceleiaşi influenţe, s-a hotărât ca, în a doua etapă, să se cesioneze şi creanţa în valoare de 36.204.674 lei către aceeaşi firmă (creanţă cu acelaşi regim ca cel din prima etapă)", au precizat procurorii.

De asemenea, în perioada noiembrie 2010-februarie 2011, Olosz Gergely şi-a folosit influenţa, "astfel cum a fost cumpărată de grupul Bîrcină", pe lângă o persoană cu funcţie de decizie din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru a o determina să facă anumite acte prin care să favorizeze interesele comerciale ale grupului Bîrcină legate de investiţii din fonduri europene pe direcţia Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

"Ca urmare, în aceeaşi perioadă, persoana din cadrul Ministerului Agriculturii a facilitat grupului Bîrcină contactarea unor consultanţi pe fonduri europene", au mai scris procurorii anticorupţie în rechizitoriul trimis instanţei.
La rândul său, în perioada 2010 - 2011, Cătălin Stan, în calitate de administrator de drept la SC Power Plus SRL, a înregistrat în contabilitatea acestei firme, cu titlu de cheltuieli deductibile, sumele transferate în baza contractului de consultanţă, consecinţa fiind prejudicierea bugetului de stat cu suma de 350.144,96 lei, reprezentând impozit pe profit.

În vederea confiscării şi recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând lui Olosz Gergely, Ion Bîrcină, Costin Iliescu şi Cătălin Stan, precum şi a părţii responsabile civilmente SC Power Plus SRL.

 

Patron din Capitală, deferit justiţiei pentru evaziune fiscală de aproape 30 mil. lei

Patronul unei firme bucureştene de comercializare a produselor alimentare din carne de pasăre, vită şi peşte a fost deferit justiţiei de procurorii anticorupţie, pentru evaziune fiscală, după ce ar fi păgubit statul, prin neplata taxelor, cu aproape 30 de milioane de lei, potrivit DNA.

 

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie de la Serviciul teritorial Bucureşti l-au deferit justiţiei pe Petru Caraibot, administrator al societăţii Bucureşti Trade International, pe care îl acuză de două fapte de evaziune fiscală, ambele în formă continuată.
În rechizitoriul anchetatorilor, transmis instanţei, procurorii arată că, în perioada ianuarie 2008 - septembrie 2009, societatea administrată de Caraibot a desfăşurat operaţiuni comerciale de comerţ cu ridicata a produselor alimentare din carne de pasăre, vită şi peşte, realizând venituri impozabile pentru care avea obligaţia de a plăti impozitele şi taxele prevăzute de lege.
Pentru a se sustrage de la plata acestor obligaţii fiscale, în cursul anului 2008, Caraibot nu a înregistrat în contabilitatea acestei societăţi comerciale o parte din vânzările de mărfuri efectuate în anul respectiv, sustrăgându-se astfel de la plata unor obligaţii fiscale constând în taxa pe valoarea adăugată în cuantum de 6.585.975 lei, echivalentul a aproximativ 1.789.667 de euro, susţin anchetatorii.
De asemenea, arată procurorii, în perioada ianuarie - septembrie 2009, Caraibot, în calitate de administrator al acestei societăţi, a înregistrat în contabilitatea firmei 23 de operaţiuni comerciale fictive, reprezentând achiziţii de mărfuri şi servicii.
În acest mod, arată DNA, Caraibot s-a sustras de plata unor obligaţii către bugetul de stat în valoare de 22.311.961 lei, echivalentul a aproximativ 5.416.539 de euro, reprezentând impozit pe profit şi TVA.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă în procesul penal cu 28.897.936 de lei, iar pentru recuperarea acestui prejudiciu procurorii DNA au pus sechestru asigurător asupra unui imobil al administratorului.
Dosarul a fost trimis pentru judecare la Tribunalul Bucureşti.

 

De ce nu i s-a întrerupt pedeapsa lui Gigi Becali. Motivarea judecătorilor

Instanţa notează, în motivarea hotărârii prin care a respins cererea de întreruperea executării pedepsei lui Gigi Becali, că aceasta putea fi admisă dacă finanţatorul Stelei dovedea existenţa unor împrejurări speciale cu consecinţe grave asupra lui, a familiei sale sau a unităţii la care lucra.

 

"Tribunalul consideră că, şi în situaţia în care s-ar considera că petentul B. G. nu ar fi fost luat prin surprindere de hotărârea de condamnare, acesta ar fi putut beneficia de întreruperea executării pedepsei, dacă dovedea existenţa unor împrejurări speciale cu consecinţe grave asupra petentului, familie acestuia sau unităţii la care lucra. (...) Faţă de cele reţinute, tribunalul apreciază că nu s-a făcut dovada existenţei unor împrejurări speciale în sensul disp. art. 453 lit.c C.pr.pen., motiv pentru care se va respinge cererea de întrerupere, ca neîntemeiată, iar conform art.192 al. 2 C. pr. pen. va fi obligat petentul la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat", se arată în motivarea hotărârii Tribunalului Bucureşti (TB)
.
Judecătorul Florin Purigiu, care a decis să-i respingă lui Becali cererea de întrerupere pentru trei luni a pedepsei de trei ani de închisoare primită în dosarul schimbului de terenuri cu MApN, a motivat că din probele administrate în cauză rezultă fără echivoc că acesta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de acest drept.
Astfel, magistratul arată că motivele invocate de acesta "nu constituie împrejurări speciale şi nu sunt de natură a avea consecinţe grave asupra situaţiei patrimoniale a condamnatului, asupra societăţilor comerciale controlate de acesta ori asupra echipei de fotbal Steaua Bucureşti".

Instanţa mai menţionează, în motivarea sentinţei, că în cazul lui Gigi Becali nu poate fi vorba "de luarea prin surprindere a petentului prin condamnarea de către instanţa de recurs", mai ales că acesta a avut şi apărare calificată.

"Sub acest aspect, tribunalul are în vedere şi un fapt de largă notorietate, respectiv plecarea petentului în D., înainte de condamnarea cu suspendare sub supraveghere şi comunicarea către presă a faptului că petentul nu intenţionează să se întoarcă în România, dacă va fi condamnat la închisoare. Tribunalul reţine că, în logica apărării, toate persoanele anterior achitate, ar fi îndreptăţite să beneficieze de amânarea sau întreruperea executării pedepsei, pe motiv că au fost luate prin surprindere de condamnarea de către instanţa de recurs. O asemenea interpretare ar fi de natură a extinde incidenţa instituţiei amânării sau întreruperii executării executării pedepsei şi la situaţii neavute în vedere de legiuitor", se precizează în motivarea instanţei.

În ceea ce priveşte susţinerile lui Becali legate de situaţia delicată în care s-ar afla unele din firmele sale, instanţa arată că acesta nu a făcut minime dovezi "că anterior ar fi luat vreo măsură pentru înlăturarea disfuncţionalităţilor, cum ar fi destituirea administratorilor sau angajaţilor, care şi-au exercitat în mod necorespunzător atribuţiile de serviciu". De asemenea, judecătorul subliniază că întreruperea executării pedepsei pentru ca Becali să-şi pună în ordine afacerile "este un simplu pretext, mai ales în cazul societăţilor aflate în curs de reorganizare, care sunt conduse de un administrator judiciar".

"Faptul că, în situaţia societăţilor ce nu se află sub conducerea unui administrator judiciar, petentul are posibilitatea să îşi mandateze persoane calificate, care, în urma unor analize economico-financiare aprofundate, să poată destitui angajaţii incompetenţi şi să pună în loc persoane responsabile, dedicate îndeplinirii atribuţiilor de serviciu şi punerii în executare a direcţiilor trasate de adunarea generală a acţionarilor, exclude ideea consecinţelor grave pe care le-ar avea neîntreruperea executării pedepsei pentru petent", se arată în documentul citat.
Instanţa arată că societăţile comerciale evocate de George Becali aveau aceleaşi performanţe economice şi înainte de încarcerarea acestuia, "astfel că nu poate fi vorba de împrejurări speciale, ci de împrejurări preexistente, care nu sunt de natură a produce consecinţe mai grave decât cele care s-ar fi produs, dacă petentul nu era încarcerat".
De asemenea, în ceea ce priveşte finanţarea echipei de fotbal Steaua Bucureşti, judecătorul apreciază că "starea de detenţie nu este un obstacol pentru susţinerea materială în continuare a acestui club şi nici pentru efectuarea unor stagii de pregătire sau pentru realizarea unor performanţe deosebite la nivel naţional sau internaţional".
"Este adevărat că echipa Steaua are foarte mulţi susţinători şi că reprezintă un club emblemă pentru fotbalul românesc, însă la fel de adevărat este că petentul G.B. a fost condamnat pentru fapte de corupţie în legătură cu activitatea acestei echipe. De asemenea, este evident că finanţarea echipei Steaua se află la latitudinea petentului, chiar dacă nu se întrerupe executarea pedepsei, întrucât sprijinul financiar se poate face şi prin intermediul unei persoane apropiate şi de încredere", se arată în motivare.

Judecătorul mai precizează că nu s-au făcut minime dovezi că echipa Steaua Bucureşti ar avea dificultăţi financiare.
Magistratul demontează, în motivare, şi argumentul legat actele de binefacere. "Tribunalul reţine că, deşi este de notorietate că petentul G. B. este o persoană care în mod regulat sprijină financiar persoane aflate în nevoie, precum şi instituţii şi organizaţii de interes general, totuşi aceste acte de caritate nu pot justifica întreruperea executării pedepsei, neîncadrîndu-se în niciunul dintre motivele prevăzute expres şi limitativ de articolul 453 Cod de procedură penală.(...)Nici intenţia petentului de a construi o clinică medicală cu profil oncologic şi nici dorinţa firească a acestuia de a fi prezent la aniversarea majoratului fiicei sale nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele prevăzute de lege pentru întreruperea executării pedepsei", se mai menţionează în documentul citat.

În 19 iunie, cererea lui Gigi Becali de întrerupere pentru trei luni a pedepsei de trei ani de închisoare din dosarul schimbului de terenuri cu MApN a fost respinsă de Tribunalul Bucureşti, însă finanţatorul Stelei poate ataca decizia la Curtea de Apel Bucureşti.

La judecarea cererii, finanţatorul Stelei a spus în faţa instanţei că una dintre fiicele sale împlineşte 18 ani în 7 iulie şi că doreşte foarte mult să participe la majoratul acesteia.

Un alt motiv pentru care Becali i-a cerut judecătorului să îl lase liber trei luni este pentru a-şi face ordine în afacerile pe care le are, respectiv la societăţile Arcom Bucureşti, Avicola Iaşi şi Uzina Mecanică Drăgăşani, precum şi la FC Steaua, dar şi să-şi gestioneze împrumuturile personale făcute rudelor şi apropiaţilor. El a precizat că are probleme la societăţile Avicola Iaşi şi UM Drăgăşani.

Gigi Becali a arătat că, în opinia sa, poate fi lăsat trei luni în libertate, pentru că o astfel de situaţie nu ar ar ofensa opinia publică şi nici nu ar crea o stare de pericol social, precizând că a făcut donaţii şi acte de caritate de-a lungul anilor.

Avocaţii lui Becali au depus la instanţă mai multe înscrisuri referitoare la situaţia firmelor omului de afaceri, precum şi la situaţia familială a acestuia.

Procurorul prezent la şedinţă a spus că nu este împotriva documentelor depuse, dar a cerut ca avocaţii lui Gigi Becali să precizeze temeiul în baza căruia este făcută acţiunea de întrerupere a executării pedepsei. Acesta a solicitat ca avocaţii să menţioneze dacă sunt menţinute ca motive şi problemele familiale ale lui Becali, caz în care se impune efectuarea unei anchete sociale.

Tot Tribunalul Bucureşti a decis, în 27 iunie, după ce a judecat cererea de contopire a pedepselor lui Gigi Becali, să îi aplice acestuia un spor de şase luni de închisoare, finanţatorul Stelei având astfel o condamnare de trei ani şi jumătate de detenţie.

În 20 mai, Gigi Becali a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la trei ani de închisoare cu executare în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Alături de acesta au primit pedepse de câte doi ani de închisoare cu executare fostul ministru al Apărării Victor Babiuc şi fostul şef al Statului Major General Dumitru Cioflină.

Aceştia au fost încarceraţi în 20 mai la Penitenciarul Rahova, iar în 10 iunie au fost transferaţi la Penitenciarul Jilava.
În 4 iunie, Gigi Becali a fost condamnat tot la trei ani de închisoare cu executare în dosarul "Valiza", pentru dare de mită şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, decizia dispusă de Completul de cinci judecători al instanţei supreme fiind definitivă.

Instanţa nu a făcut reindivualizarea şi contopirea pedepselor lui Gigi Becali, astfel că avocaţii acestuia au cerut, la Tribunalul Bucureşti, contopirea pedepselor, pentru a se constata care este cea mai mare pe care o are de efectuat acesta.

Gigi Becali şi-a pierdut mandatul de deputat în urma condamnării sale definitive. Camera Deputaţilor a aprobat în 5 iunie, prin vot, vacantarea locului de deputat al lui Gigi Becali.

 

Pronunţarea sentinţei în dosarul lui Sorin Apostu, amânată de CA Târgu Mureş

Pronunţarea sentinţei în dosarul în care fostul primar din Cluj-Napoca Sorin Apostu, soţia acestuia şi omul de afaceri Călin Stoia au fost judecaţi pentru fapte de corupţie a fost amânată, luni, pentru 25 iulie, întrucât judecătorul a considerat că mai are nevoie de timp pentru deliberare.

   

 

Sentinţa în dosarul în care fostul primar din Cluj-Napoca Sorin Apostu, soţia sa, Monica Apostu, şi omul de afaceri Călin Stoia sunt acuzaţi de fapte de corupţie era aşteptată luni, la Curtea de Apel Târgu Mureş.
Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Târgu Mureş, Anuţa Liliac, a declarat că pronunţarea s-a amânat pentru 25 iulie, la ora 12.30.
Liliac a explicat că judecătorul acestui dosar a considerat că mai are nevoie de timp pentru deliberare.
Sorin Apostu şi omul de afaceri Călin Stoia au fost arestaţi preventiv în noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2011, de Curtea de Apel Cluj.
Potrivit DNA, primarul suspendat al municipiului Cluj-Napoca Sorin Apostu a fost trimis în judecată, în stare de arest, pentru luare de mită în formă continuată (18 acte materiale), complicitate la spălare de bani în formă continuată (19 acte materiale), complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (19 acte materiale), trafic de influenţă în formă continuată (21 acte materiale), instigare la spălare de bani în formă continuată (23 acte materiale), instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (23 acte materiale) şi primire de foloase necuvenite.
Omul de afaceri Călin Stoia, administrator al SC Compania de Salubrizare Brantner Vereş S.A, a fost trimis în judecată, în stare de arest, pentru dare de mită în formă continuată (18 acte materiale), participaţie improprie la spălare de bani în formă continuată (19 acte materiale), participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (19 acte materiale).
Sorin Apostu a demisionat din funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca, demisia fiind înregistrată în 15 februarie 2012 la Registratura Primăriei.
Sorin Apostu a susţinut, într-o scrisoare deschisă adresată locuitorilor oraşului, că după demisia din funcţie cariera sa politică şi administrativă încetează şi că va aştepta ca justiţia să îşi urmeze cursul şi să îşi poată dovedi nevinovăţia.
Sorin Apostu a părăsit, în 28 septembrie 2012, Penitenciarul Târgu Mureş, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de eliberare depusă de acesta, în dosarul în care a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie.
Călin Mihai Stoia a părăsit, în 14 aprilie 2012, Penitenciarul din Târgu Mureş, ca urmare a deciziei de punere a sa în libertate, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Fostul primar al municipiului Cluj-Napoca Sorin Apostu, soţia acestuia, Monica Apostu, şi omul de afaceri Călin Stoia au susţinut, în 1 iulie, la ultimul termen pe fond de la Curtea de Apel Târgu Mureş, că sunt nevinovaţi.
Curtea de Apel Târgu Mureş anunţa atunci că rămâne în pronunţare, o soluţie în acest dosar urmând să fie dată în 15 iulie.

 

Adjunctul şefului Jandarmeriei, acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu

Un general din cadrul Inspectoratului Jandarmeriei Române este cercetat penal de DNA pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Acesta este acuzat că a primit bani de la subordonaţi pentru a-i menţine în funcţii.

 

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari au început urmărirea penală față de învinuitul general maior (gl. mr.) Bontic Neculai, adjunct pentru logistică al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, în sarcina căruia s-au reținut următoarele infracțiuni: abuz în serviciu contra intereselor publice, 17 infracțiuni de luare de mită şi participație improprie la infracțiunea de delapidare, în formă continuată.

În perioada 2005 – 2012, Bontic Neculai, în calitate de adjunct pentru logistică al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, a pretins și primit de la subordonații săi din unitățile din București și din țară mai multe bunuri, estimate în acest moment la o valoare de peste 130.000 lei, pentru ca, în schimb, uzând de prerogativele funcției sale, să îi protejeze pe acești subordonați pe parcursul carierei profesionale.

De asemenea, a impus subordonaților ca, în mod periodic, să alimenteze cu carburanți auto aflați în patrimoniul unităților de jandarmerie autoturismele sale personale.
Mai mult, generalul cerea subordonaților săi ca, în timpul programului de lucru, să folosească bunurile și resursele aparținând unităților în care își desfășurau activitatea și să presteze diverse tipuri de servicii în folosul său personal.
Astfel, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române a fost prejudiciat cu suma de aproximativ 80.000 lei