ADRIAN NĂSTASE scapă de DOSARUL ARMELOR

Parchetul General a închis dosarul în care fostul premier Adrian Năstase era anchetat pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Parchetul General îl iartă pe ADRIAN NĂSTASE: Scapă de DOSARUL ARMELOR / FOTO: Mediafax

"Ca urmare a solicitării dumneavoastră adresată instituţiei noastre la data de 02.07.2013 şi înregistrată la Biroul de informare publică şi relaţii cu presa sub numărul  de mai sus, vă comunicăm faptul că, în dosarul la care faceţi referire s-a dispus de către procurori scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ, în conformitate cu dispoziţiile art. 181 din C.p.”, se arată în răspunsul trimis de Parchetul General", se arată într-un răspuns oferit pentru Gândul.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului General au dispus, la sfârşitul lunii martie, începerea urmăririi penale faţă de Adrian Năstase pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, dosarul fiind disjuns din cel privind tentativa de sinucidere. "În continuarea cercetărilor în cauza constituită ca urmare a disjungerii din dosarul privind tentativa de sinucidere a numitului Năstase Adrian, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au dispus începerea urmăririi penale faţă de acesta sub aspectul săvârşirii infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 279 alin. 1 Cod penal", a arătat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).
Potrivit sursei citate, la 21 iunie 2012 s-a constatat că Adrian Năstase deţinea, la domiciliul său, 359 cartuşe calibru 38 special, în plus faţă de cantitatea de 50 bucăţi menţionată în permisul de port armă, respectiv şase cartuşe calibru 338 Win şi 34 de cartuşe calibru 222 Rem, pentru care nu avea autorizaţie.
În 24 august 2012, Ministerul Public a anunţat că Adrian Năstase este cercetat de procurorii Parchetului instanţei supreme pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce anchetatorii au găsit în locuinţa lui, în urma tentativei de sinucidere, cartuşe pentru care acesta nu avea autorizaţie.
Dosarul în care Adrian Năstase este cercetat a fost disjuns din cel în care procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au făcut cercetări privind incidentul petrecut în seara zilei de 20 iunie, cu ocazia punerii în aplicare a mandatului de executare a pedepsei de doi ani de închisoare, a informat atunci Ministerul Public.
În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul "Trofeul calităţii", în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.
În seara aceleiaşi zile, fostul premier a încercat să se sinucidă, la locuinţa sa din strada Zambaccian. El a fost internat la Spitalul Floreasca din 20 până în 26 iunie, când a fost dus la Spitalul Penitenciar Rahova.
În 18 martie 2013, Adrian Năstase a fost eliberat din penitenciar, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.

 

Preşedintele Tribunalului Dâmboviţa, cercetat de DNA pentru trafic de influenţă

Preşedintele Tribunalului Dâmboviţa, Ion Miloşoiu, este cercetat de procurorii anticorupţie pentru trafic de influenţă, fiind acuzat că ar fi luat mită 12.500 de lei pentru a se da o soluţie favorabilă într-un dosar penal în care o persoană este judecată în arest preventiv.

Din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat că, în 2 noiembrie 2010, inculpatul Banu a pretins de la inculpatul Vişan Eftimie şi de la învinuitul Robert Anghel, pentru Ion Miloşioiu, judecător, preşedinte al Tribunalului Dâmboviţa, suma de 6.000 euro. DNA precizează că acesta a susţinut că are influenţă pe lângă magistrat, că Robert Anghel va fi pus în libertate în dosarul în care era judecat, în stare de arest preventiv, la Tribunalul Dâmboviţa şi că se va dispune faţă de el condamnarea cu suspendarea executării pedepsei.

"Suma de 6.000 de euro a fost pretinsă prin intermediul inculpatului Doican. La data de 7 noiembrie 2010, inculpatul George Banu a primit de la Robert Anghel şi Vişan Eftimie, prin intermediul lui Gheorghe Doican, 12.500 lei, ca parte a sumei pretinse, pe care ar fi remis-o, în aceeaşi zi, magistratului judecător Ion Miloşioiu", se arată în comunicat.

Judecătoarea Carmen Mladen, trei ani şi jumătate de închisoare cu suspendare

Potrivit portalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, magistraţii au respins ca nefondat recursul formulat de Carmen Mladen la sentinţa dată, în noiembrie 2012, de Curtea de Apel Bucureşti şi a menţinut dispoziţiile sentinţei în cazul judecătoarei, respectiv trei ani şi jumătate de închisoare cu suspendare.
ICCJ a redus pedeapsa în cazul complicelui judecătoarei, Ionel Stoian, de la doi ani la 1 an şi şase luni de închisoare, menţinând însă modalitatea de executare, respectiv suspendarea.
Decizia instanţei supreme este definitivă.
În 15 noiembrie 2012, judecătoarea Carmen Mladen a fost condamnată la trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru şantaj de Curtea de Apel Bucureşti, iar complicele acesteia, Ionel Stoian, a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare. Ulterior, decizia instanţei a fost atacată cu recurs la instanţa supremă.
Judecătoarea Carmen Mladen de la Curtea de Apel Craiova a fost suspendată din funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii în 21 iunie.
În luna iulie, Mladen şi Stoian au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie sub acuzaţia de şantaj.
Potrivit DNA, în perioada 28 mai - 12 iunie, Mladen şi Stoian "au constrâns, în mod repetat, o persoană denunţătoare (Matei Catrinoiu, n.r.), parte vătămată în cauză, să le remită sume de bani, sub ameninţarea că vor da în vileag fapte presupus compromiţătoare pentru respectiva persoană". Cei doi au obţinut astfel 5.000 de euro de la Catrinoiu, banii fiind primiţi în 13 iunie de judecătoarea Carmen Mladen.
Instanţa arăta în motivarea deciziei de arestare a celor doi că avocatul Matei Catrinoiu, candidat la şefia Consiliului Local Gorj din partea PNŢCD, a declarat că o cunoaşte pe judecătoare din 2010 şi că a avut cu aceasta o relaţie extraconjugală de două-trei luni, fiind şantajat să plătească 5.000 de euro pentru a nu fi date publicităţii "fotografii compromiţătoare ce i-ar afecta viaţa personală şi cariera profesională".
Catrinoiu a sesizat DNA în 28 mai, arătând că Elena Carmen Mladen, judecător la Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a Civilă, împreună cu o persoană ce s-a prezentat sub numele de "Bratu" (identificat ulterior în persoana lui Ionel Stoian) exercită asupra sa acte de ameninţare pentru a-i remite suma de 5.000 euro.
Matei Catrinoiu le-a spus anchetatorilor că în 28 mai, având calitatea de lichidator judiciar, a mers la Curtea de Apel Craiova, în vederea participării la judecarea unei cauze. "Aflându-se în holul instanţei, partea vătămată a fost acostată de inculpatul Stoian Ionel care s-a recomandat sub numele de «Bratu» şi care i-a spus că, pe plan local, există persoane care intenţionează să-i facă rău şi care deţin fotografii compromiţătoare la adresa sa", nota instanţa în documentul citat.
Totodată, instanţa arăta că judecătoarea i-ar fi explicat lui Catrinoiu că respectivul "Bratu" este fost ofiţer al Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi, în prezent, ofiţer de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fiind foarte dur şi deţinând fotografii compromiţătoare care le-ar putea afecta viaţa personală şi cariera profesională.
În 13 iunie, Mladen şi complicele ei au venit în Bucureşti, cu trenul, deoarece judecătoarea stabilise o întâlnire la Gara de Nord cu Catrinoiu, pentru a primi cei 5.000 de euro. Întâlnirea fusese stabilită cu o zi înainte, când Mladen i-a dat asigurări lui Catrinoiu că situaţia în care se află va fi rezolvată, urmând ca acesta să primească sprijin politic pentru alegeri, potrivit aceluiaşi document. "Deşi cei doi inculpaţi au sosit împreună în Gara de Nord, doar inculpata Mladen Elena Carmen s-a întâlnit cu partea vătămată, întrevederea derulându-se în autoturismul părţii vătămate, unde aceasta i-a înmânat suma de 5.000 euro, sumă care a fost găsită ulterior în poşeta inculpatei, în urma acţiunii de flagrant", se mai arăta în motivare.
Judecătoarea Carmen Mladen afirma însă că, în urmă cu aproximativ doi ani, a fost violată de denunţătorul ei, Matei Catrinoiu, pe care nu l-a reclamat organelor judiciare pentru a nu-şi prejudicia imaginea publică.
"Astfel, dacă iniţial inculpata a afirmat că în urmă cu aproximativ 2 ani de zile a fost victima unui viol din partea părţii vătămate pe care nu l-a reclamat organelor judiciare pentru a nu-şi prejudicia imaginea publică şi a continuat să întreţină relaţii sexuale cu acesta, obligată fiind pentru că acesta o ameninţa că-i va spune soţului de relaţia extraconjugală şi-i va afecta cariera, ulterior tot inculpata este cea care afirmă că partea vătămată C M era cel care o căuta, inclusiv la Piteşti, unde aceasta se afla la o conferinţă, în ideea de a nu face plângere penală şi să afle despre aspectele sus-menţionate soţia acestuia, judecător la Judecătoria Târgu Jiu", se menţiona în motivare.

Procurorul Ciobanu, cercetat de DNA

Ghenadie Ciobanu, care a fost trimis în judecată la 8 mai pentru că ar fi primit 200 de euro mită, este cercetat de procurorii anticorupţie şi într-un alt dosar, pentru abuz în serviciu, primire de foloase necuvenite, complicitate la folosirea de informaţii care nu sunt destinate publicului ori permiterea accesului unei persoane neautorizate la acestea, fals, trafic de influenţă, favorizarea infractorului şi instigare la distrugere de înscrisuri.

În al doilea dosar, anchetatorii susţin că Ciobanu ar fi abuzat de funcţia sa pentru a obţine diferite bunuri şi ar fi transformat instituţia pe care o conducea într-o veritabilă cramă.

"Deşi sumele de bani ori bunurile pe care le-a obţinut în acest mod sunt modice - vin, picioare de oaie, carne de porc, ouă, din actele dosarului rezultă faptul că inculpatul a transformat sediul Parchetului într-o anexă a combinatului Cotnari, de unde a achiziţionat peste o tonă de vin în decursul unui singur an şi l-a depozitat în garajul unităţii, şi mica ciupeală într-o veritabilă politică penală, prin care a ajuns să negocieze soluţiile din dosarele aflate în instrumentarea sa, atitudine de natură să afecteze grav imaginea justiţiei şi încrederea cetăţenilor în autorităţile implicate în înfăptuirea acesteia", se arată în rechizitoriul prin care procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Ciobanu pentru mită şi au disjuns cercetările pentru alte fapte.

Alături de fostul prim-procuror din Hârlău, în al doilea dosar sunt cercetaţi de DNA şi alţi magistraţi de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău.

În 8 mai, procurorii DNA Iaşi l-au trimis în judecată pe Ghenadie Ciobanu pentru luare de mită.

Potrivit rechizitoriului, la 19 ianuarie 2011, Ciobanu ar fi primit 200 de euro pentru a da o soluţie de netrimitere în judecată într-un dosar penal pe care îl instrumenta.

Anchetatorii susţin că, la 22 iulie 2010, un bărbat din Hârlău care consumase băuturi alcoolice ar fi lovit cu maşina un copil de 12 ani care mergea pe bicicletă. Sora şoferului, care era şi patroana unui restaurant la care procurorul mânca din când în când, i-ar fi cerut acestuia să-i scape fratele de dosar penal.

Magistratul, susţin anchetatorii, ar fi cerut 1.000 de lei pentru a da o soluţie favorabilă, iar câteva zile mai târziu ar fi primit 200 de euro.

"La data de 19 ianuarie 2011, data primirii banilor, inculpatul Ciobanu Ghenadie a dispus scoaterea persoanei cercetate de sub urmărirea penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ pe considerentul că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni", arăta DNA într-un comunicat de presă.

În cele din urmă, şoferul şi sora acestuia l-au denunţat pe prim-procuror.

Potrivit rechizitoriului, ulterior, Ciobanu a dat o ordonanţă de redeschidere a urmăririi penale împotriva şoferului, în care spunea că "soluţia adoptată iniţial nu poate fi menţinută, întrucât în tot acest timp a existat un caz ce impunea adoptarea unei alte soluţii, apreciindu-se incorect pericolul social al faptei". De asemenea, ar fi sfătuit-o pe sora şoferului, dacă este chemată la DNA, să suţină că l-a vizitat la birou, dar nu i-a oferit bani.

Dosarul de mită al lui Ciobanu va fi judecat de Curtea de Apel Iaşi.

Ghenadie Ciobanu a fost revocat din funcţia de prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Hârlău în 5 aprilie 2012, de către Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a sancţionării disciplinare a magistratului pentru manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale. În toamna lui 2012, CSM l-a suspendat din funcţia de procuror.
 

Fost şef de Parchet, trimis în judecată

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Iaşi au dispus trimiterea în judecată a inculpatului Ghenadie Ciobanu, fost prim-procuror al Parchetul de pe lângă Judecătoria Hîrlău, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de luare de mită.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că în cursul lunii ianuarie 2011, Ghenadie Ciobanu, în calitate de procuror, a pretins suma de 1.000 lei de la doi denunţători, iar în 19 ianuarie 2011 a primit suma de 200 de euro, pentru a da o soluţie de netrimitere în judecată faţă de unul din ei, într-un dosar penal pe care magistratul îl instrumenta.

Persoana respectivă era cercetată pentru infracţiunile de conducere sub influenţa alcoolului şi implicare într-un accident rutier soldat cu vătămarea corporală uşoară a victimei. "La data de 19 ianuarie 2011, data primirii banilor, inculpatul Ciobanu Ghenadie a dispus scoaterea persoanei cercetate de sub urmărirea penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ pe considerentul că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni", se arată într-un comunicat de miercuri al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Iaşi.

Prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Hârlău, Ghenadie Ciobanu, a fost revocat din funcţia de conducere, în 5 aprilie 2012, de către Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a sancţionării disciplinare a magistratului pentru manifestări care aduc atingere probităţii profesionale.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a admis acţiunea disciplinară formulată de Comisia de disciplină pentru procurori şi a aplicat procurorului Ciobanu Ghenadie sancţiunea disciplinară constând în avertisment, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. a) teza a II-a din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Articolul respectiv se referă la "manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu".

În urma sancţionării disciplinare, Secţia pentru procurori a CSM a hotărât revocarea lui Ghenadie Ciobanu din funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău, începând cu acea dată, conform art. 51 alin. 7 raportat la art. 51 alin. 2 lit. c din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.