Videanu: Preşedintele a făcut un lucru absolut corect. Nimeni nu poate bloca actul de justiţie

Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a declarat că preşedintele Băsescu a făcut un lucru "absolut corect" atunci când a avizat începerea urmăririi sale penale, că nimeni nu poate să blocheze actul de justiţie, arătând că are toate dovezile nevinovăţiei sale, pe care le va da procurorilor

Întrebat, duminică, într-o conferinţă de presă, în legătură cu faptul că şeful statului a avizat cererea procurorului general în cazul său, Adriean Videanu a spus: "Mi-aş fi pus întrebarea ce s-ar fi întâmplat dacă domnul preşedinte nu ar fi avizat. Domnul preşedinte a făcut un lucru absolut corect. Eu cred că nimeni din această ţară, indiferent că este o persoană sau o instituţie, nu poate să blocheze înfăptuirea actului de justiţie în România. Ce pot să vă spun este că am în momentul de faţă toate dovezile nevinovăţiei mele, pe care le voi pune la dispoziţia procurorului de caz".
Întrebat despre faptul că i se reproşează că ar fi primit informaţii de la SRI legate de Romgaz şi că ar fi ignorat aceste informaţii, Videanu a precizat că România şi Romgaz nu au fost niciodată în pericol şi nu au fost în situaţii dificile. "În primul rând, Romgaz şi România nu au fost niciodată în pericol. Am avut chiar un plus de capacitate de gaz, înmagazinat după trecerea iernii, au fost 600 de milioane de metri cubi care au rămas în depozitele de gaz, niciodată România şi Romgazul nu au fost în situaţii dificile", a adăugat Videanu.
El a mai spus că profitul net al Romgaz a fost în 2009 mai mare decât cel din 2008, iar cel din 2010 a fost mai mare decât cel din 2009 şi că "întotdeauna Romgaz avea lichidităţi în depozite bancare".
"Legat de ceea ce se spune că SRI a informat, vreau să vă spun că nu-mi amintesc, nu am primit niciodată nicio informaţie în care să se spună negru pe alb că la Romgaz a fost constituit un grup infracţional la care trebuie să fiu atent. Informaţii de genul că se pare că, se aude că sunt lucruri care, sigur, la un moment dat, au fost analizate", a explicat Videanu, care a adăugat că va pune toate informaţiile la dispoziţia procurorului de caz.
Întrebat dacă s-a întâlnit cu Ioan Niculae în Modrogan, Videanu a răspuns: "Din câte îmi amintesc, o singură dată sau de două ori m-am văzut în toată cea perioadă cu domnul Niculae".
El a adăugat că a încercat să evite pe cât a putut să se întâlnească cu Ioan Niculae şi că din câte ştie el acesta nu a sponsorizat niciodată partidul.
Întrebat dacă are în vedere o autosuspendare sau o demisie din partid, Adriean Videanu a spus: "În momentul de faţă deţin informaţiile nevinovăţiei mele, pe care le voi pune la dispoziţia procurorilor, voi fi primul, nu voi aştepta niciodată ca cineva să-mi spună să plec dintr-o funcţie, nota bene, am fost primul parlamentar al României care şi-a dat demisia din Parlament în momentul în care a apărut cazul de incompatibilitate. Voi face întotdeauna gesturi politice care sunt corecte din punctul meu de vedere în situaţia în care se dovedeşte ceva".
Preşedintele Traian Băsescu a transmis, duminică, ministrului Justiţiei cererea de urmărie penală pentru Adriean Videanu, fost ministru al Economiei.
"Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a transmis duminică, 8 septembrie, ministrului Justiţiei, domnul Robert-Marius Cazanciuc, cererea de urmărire penală pentru domnul Adriean Videanu, fost ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, pentru a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din data de 2 septembrie 2013 privind formularea cererii de urmărire penală faţă de domnul Adriean Videanu, fost ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, în raport cu dispoziţiile Art. 109 alin. (2) Teza Întâi din Constituţia României, republicată, Art. 12 şi Art. 18 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, având în vedere şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008", se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Totodată, legat de cererea de urmărire penală pentru Adriean Videanu transmisă ministrului Justiției, preşedintele Traian Băsescu a înştiinţat şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, menţionează sursa citată.
Procurorul general al Parchetului ICCJ a solicitat, luni, 2 septembrie, Senatului şi, respectiv, şefului statului declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian şi, respectiv, Adriean Videanu, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.
Solicitările au fost trimise Senatului şi şefului statului de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în urma cererii primite de la şeful DIICOT.
Dosarul în care DIICOT a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Videanu şi Vosganian este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală în cazul a 40 de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.

Şef în APIA, REŢINUT PENTRU MITĂ

Procurorii DNA i-au reţinut pe directorul general adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Aurel Pană, şi pe Mugur George Voinea, membru PC şi director al unei firme, şi cer miercuri Tribunalului Bucureşti arestarea lor preventivă pentru fapte de corupţie
.

Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Aurel Pană, director general adjunct al APIA şi preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziţia de ulei în cadrul programului PEAD 2013, a fost reţinut pentru luare de mită şi trafic de influenţă, iar Mugur George Voinea, director la SC Evalserv Standard SRL, pentru trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită.
Cei doi urmează să fie prezentaţi miercuri instanţei Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile, a precizat DNA, într-un comunicat de presă.
Mugur George Voinea este membru al Partidului Conservator (PC) Diaspora, responsabil pentru departamentul Relaţia cu reprezentanţele diplomatice, iar Aurel Pană este secretar executiv.
Din rezoluţia de începere a urmăririi penale întocmite de procurori a rezultat că există date şi indicii temeinice potrivit cărora, în perioada mai - august 2013, Aurel Pană, în calitate de director general adjunct al APIA şi preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziţia de ulei în cadrul programului PEAD 2013, a condiționat atribuirea contractelor de achiziție de ulei, unei anumite societăți comerciale, de primirea unui comision de 10% din valoarea contractelor, precum şi de externalizarea serviciilor de transport către o anumită societate recomandată de învinuit.
Potrivit anchetatorilor, valoarea contractelor de achiziţie publică este de aproximativ 16 milioane de euro.

Fost candidat la Președinția României, condamnat la șase ani de închisoare cu executare.

Ninel Potârcă, condamnat la șase ani de închisoare cu executare

Tribunalul Gorj a decis în toamna anului trecut ca Potârcă să fie condamnat la 3,6 ani închisoare, cu executare, sentinţa fiind atacată cu apel atât de către procurori, cât şi de către inculpat. Magistraţii Curţii de Apel Craiova au decis, miercuri, admiterea apelurilor şi majorarea pedepsei la şase ani închisoare.
În acelaşi dosar a fost judecat şi fratele fostului candidat la Preşedinţie, Toma Potârcă, pentru acesta magistraţii stabilind, miercuri, o pedeapsă de cinci ani, faţă de 2,6 ani, cât decisese iniţial Tribunalul Gorj.
Instanţa din Craiova a majorat pedepsele şi pentru alţi doi inculpaţi, oameni de afaceri din Râmnicu Vâlcea.Mihalache Radu are de executat trei ani de detenţie, iar fratele acestuia, Dan Radu, recidivist, primind o pedeapsă de patru ani, în care au fost contopite şi alte pedepse decise de diferite instanţe în dosarele în care a fost inculpat.
Tuturor instanţa le-a interzis pentru diferite perioade o serie de drepturi civile, inclusiv cele de a fi ales sau a alege.
De asemenea, Curtea de Apel Craiova a stabilit ca inculpaţii să suporte împreună cu firmele lor prejudiciul creat la bugetul de stat prin neplata taxelor şi impozitelor.
"Obligă pe inc.Potârcă Constantin Ninel în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C.Siatra Prod SRL Tg.Jiu prin lichidator S.P. Capiv I.P.U.R.L. Tg.Jiu,către partea civilă la 181.394.912 lei despăgubiri civile, din care 10.365.561 lei în solidar cu inc.Potârcă Tănase,10.630.518 lei în solidar cu inc.Radu Dan,6.415.392 lei în solidar cu inc. Radu Mihalache şi partea responsabilă civilmente S.C.Silnef S.R.L. Rm.Vâlcea,la care se adaugă accesoriile aferente calculate potrivit Codului de procedură fiscală”, se arată în decizia instanţei.
Magistraţii au dispus, de asemenea, menţinerea sechestrului asigurător pe proprietăţile inculpaţilor, fraţii Constantin Ninel şi Toma Potârcă având în municipiul Târgu Jiu, în cartierul Meteor, un teren de peste 1.600 de metri pătraţi şi un palat cu o suprafaţă de 918 metri pătraţi şi o valoare impozabilă de peste trei milioane de lei.
Curtea de Apel Craiova a menţinut alte prevederi ale sentinţei Tribunalului Gorj, printre care anularea unor documente fiscale false, folosite în contabilitatea firmelor deţinute de inculpaţi.
Cei patru au fost trimişi în judecată în mai 2011 de către Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorii menţionând la acel moment că fostul candidat la Preşedinţie a folosit în contabilitatea uneia dintre firmele sale facturi fictive pentru a nu plăti statului impozite şi taxe în valoare de peste 18,6 milioane de lei. Conform anchetatorilor, din suma respectivă opt milioane de lei ar fi fost TVA, iar restul reprezenta impozit pe profit, firma Siatra Prod SRL, aflată în faliment în prezent, ocupându-se cu colectarea de fier vechi. Procurorii DNA susţin că actele false provin de la firmele celorlalţi inculpaţi, aceştia antedatând documente contabile pentru a acoperi operaţiuni nelegale efectuate de firma lui Potârcă.
Firma sa, Siatra Prod SRL, a achiziţionat în anul 2000 fostul combinat chimic din Arad, pe care ulterior l-a demolat şi l-a vândut la fier vechi. Firma este în prezent în lichidare judiciară, aceasta mai având în proprietate la Arad terenurile fostului combinat, suprafaţa totală fiind de peste 40 de hectare.
Constantin Ninel Potârcă a mai fost condamnat anul trecut, într-un alt dosar, la doi ani de închisoare cu suspendare, tot de Tribunalul Gorj şi tot pentru evaziune fiscală. Sentinţa nu a fost definitivă, dosarul fiind acum pe rolul Curţii de Apel Craiova.
Fratele său, Toma Potârcă, este implicat şi el într-un alt dosar aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, procurorii DNA trimiţându-l aici în judecată alături de alte opt persoane, printre care fostul manager Răzvan Adrian Mocanu şi Monica Răduţ, fost director administrativ al Institutului Naţional de Pneumoftiziologie "Marius Nasta” din Capitală. Aceasta a fost acuzată de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, spălare de bani în formă continuată, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.
Toma Potârcă şi patronii altor firme din cartierul Meteor din Târgu Jiu au încheiat cu institutul din Bucureşti contracte de prestare a unor servicii, inclusiv de transport a cadavrelor, pentru care unitatea sanitară a plătit operaţiuni fictive sau mult mai scumpe decât preţul pieţii, fosta conducere a institutului primind, în schimb, sume de bani sau bunuri, conform anchetatorilor.

Dosarul ,,CASE PENTRU GENERALI''

 FOTO: militar.infomondo.ro

Rețeta după care fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobrițoiu, a cumpărat ilegal, de la Armată, locuința de serviciu, a fost folosită pe scară largă. Experții Direcției Antifraudă din cadrul MApN au sesizat DNA cu încă 19 ilegalități. Au de recuperat aproape un bloc întreg!

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) este hotărât să îndrepte greşelile făcute de către unii angajaţi, foşti şi actuali, în timpul gestionării problemei vânzării locuinţelor de serviciu către cei care le deţineau cu chirie.
Este deja celebru dosarul în care sunt urmărite penal 12 persoane, printre care se află şi generalul Corneliu Dobriţoiu ori generăleasa Floarea Şerban, cea care şi-a pierdut funcţia de secretar de stat din cauza acestei speţe.

 

„Evenimentul zilei” a relatat într-unul din numerele anterioare faptul că ancheta procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a pornit având la bază rezultatele muncii specialiştilor Direcţiei Antifraudă din cadrul MApN.
Au înşelat legea, ajutaţi din interiorul MApN
Raportul iniţial prevederea însă nu doar cele 12 cazuri în care Armata a fost păcălită cu ajutorul generalului Traian Pigui, cel care aviza cererile „greilor” din Armată. Erau 31 de locuinţe de serviciu pentru care Direcţia Antifraudă stabilise că au fost încălcate prevederile legale atunci când au fost înstrăinate din patrimoniul MApN.
DNA va extinde urmărirea penală şi în cele 19 dosare
„Evenimentul zilei” a prezentat în exclusivitate primele 12 cazuri de case luate ilegal. Mai mult decât atât, reporterii EVZ au descoperit garsoniera din Răcari a generalului în rezervă Corneliu Dobriţoiu. Cea cumpărată de la stat şi vândută după doar 13 zile, despre care senatorul liberal, azi preşedinte al Comisiei de Apărare din Senat, n-a şoptit o vorbă atunci când s-a pus problema să cumpere de la Armată apartamentul cu patru camere din strada Traian, din Capitală.
Astăzi, EVZ dezvăluie în exclusivitate cine sunt celelalte 19 persoane aflate pe lista ilegalităţilor. Sunt mulţi generali, comandori, contraamirali, un colonel. Pe vremea în care aceştia au cumpărat locuinţele de serviciu, deşi nu aveau acest drept deoarece nu îndeplineau condiţiile legale, cei 19 erau activi, ocupând diverse funcţii atât în cadrul forţelor terestre cât şi în cadrul forţelor navale ale Armatei României. Fapt ce atrage competenţa DNA. Astăzi, cei mai mulţi dintre ei sunt pensionari, generali şi comandori în rezervă. Unii nici nu mai sunt în viaţă. Numele lor şi gradele le regăsiţi în tabelul alăturat.
Urmăriţi penal şi cu bunurile sechestrate
Surse judiciare au precizat pentru „Evenimentul zilei” că maniera de fraudare în cele 19 cazuri a fost similară cu cea din cazul Dobriţoiu, ori din cazul Floarea Şerban, Francisc Radici şi a celorlalte persoane din dosarul celor 12 despre care am relatat deja. Astfel, şi în cele 19 cazuri urmează să fie începută urmărirea penală. De asemenea, vor fi făcute demersurile legale pentru recuperarea prejudiciilor create MApN, după ce acestea vor fi stabilite exact de către organul competent.
Regretatul comandor Bucur, printre cazurile descoperite
Pe lista celor care ar fi încălcat legea se află şi contraamiralul de flotilă Dumistrăcel Cătălin. Acesta ocupă în prezent funcţia de locţiitor al şefului Direcţiei structuri şi planificarea înzestrării din Statul Major General. Este pe listă şi comandorul Bucur Nicolae, cel care şi-a pierdut viaţa la 49 de ani, în accidentul de elicopter IAR 330 Socat, care a avut loc în judeţul Argeş, în noiembrie 2007. Comandorul Uce Gigi Cristinel, în 2011, încă era şeful Serviciului instrucţie la Statul Major al Forţelor Navale(SMFN). Gen. Petru Chertic a fost director general al Direcţiei Medicale din MApN. Cucoşel Cristea a fost şef în cadrul secţiei Comunicaţii şi Informatică din SMFN, în perioada 2004 - 2006. Gen. Nicolăescu a fost şef al Contra-informaţiilor militare.



Într-un singur bloc, 16 apartamente luate ilegal
Fostul consilier prezidenţial Sergiu Medar şi generalul Corneliu Dobriţoiu sunt, ori au fost, vecini cu 14 dintre cei 19 generali şi ofiţeri cu grad superior, aflaţi în lotul doi al scandalului „case de la MApN”. Toţi au cumpărat locuinţele de serviciu în acelaşi bloc de pe strada Traian, din Capitală.
Dosarul celor 12, la un pas de sechestru
Pentru că au minţit la notar, declarând în fals că nu au mai avut ori că nu deţin alte proprietăţi, ei ori familia lor, aşa cum e definită de lege (soţ, soţie, copii), sau pentru că au adeverit în fals că îndeplinesc condiţiile legale (cazul gen. Traian Pigui) sunt deja urmărite penal 12 persoane. Printre acestea se află: Corneliu Dobriţoiu, Sergiu Medar, Gheorghe Rotaru, Floarea Şerban, Francisc Radici, dar şi Constantin Năstase. Toţi 12 se află la un pas de a li se pune bunurile sub sechestru asigurător, în vederea recuperării prejudiciului cauzat MApN, în valoare de 1,2 milioane de lei. Surse judiciare spun că aceeaşi soartă îi paşte şi pe cei din lotul doi al acestui scandal.
Internele, anchetă de la zero
Oameni din sistemul naţional de apărare se întreabă, pe bună dreptate, unde sunt cazurile asemănătoare care s-au petrecut în grădina Ministerului Afacerilor Externe. Ancheta Direcţiei Antifraudă din MApN a pornit după dezvăluirile făcute de presa din anii 2007, când au fost exemple de ilegalităţi şi la Interne. La vremea respectivă, MAI a anunţat că face control. Cică l-a şi făcut, numai că raportul a fost „îngropat”, n-a ajuns niciodată la Parchet. Dar ajunge acum Parchetul la ei!

Fostul consilier prezidenţial Sergiu Medar este urmărit penal de DNA pentru felul în care a luat casa

 

Borboly Csaba, REŢINUT DE DNA

www.brastavatu.uv.ro

Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, REŢINUT DE DNA / FOTO: http://borbolycsaba.ro

Şoc în UDMR!  
Presedintele Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba, a fost retinut, luni, de Directia Nationala Anticoruptie, a confirmat pentru Agerpres procurorul sef al serviciului teritorial DNA Targu Mures, Elena Curca.


Vicepresedintele Consiliului Judetean Harghita, Birtalan Jozsef, a spus ca nu are cunostinta despre acest eveniment si ca nu l-a vazut pe Borboly Csaba de joia trecuta.

"Nu stiu nimic despre acest lucru. Stiu ca unii colegi au fost chemati la DNA sa dea declaratii, dar altceva nu stiu", a spus Birtalan Jozsef.

Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, declara, in august 2011, ca este verificat de DNA pentru presupuse fapte de coruptie in urma unui denunt facut de "persoane rauvoitoare", in legatura cu constructia casei sale si cu vanzarea supraevaluata a unui apartament, potrivit Mediafax.

Borboly Csaba organiza, atunci, o conferinta de presa la locuinta sa din Miercurea Ciuc, intrucat imobilul era obiectul sesizarii facute la DNA, in care se reclama ca el ar fi primit o parte din contravaloarea proiectului comandat pentru cladirile nou construite ale spitalului, din aceasta suma fiind realizata proiectarea casei din strada Denes Laszlo nr.11, respectiv o parte a lucrarilor de catre firma de proiectare castigatoare in cadrul procedurii de achizitie.

In acelasi denunt, Borboly Csaba mai era acuzat ca a vandut la un pret mult mai mare un apartament pe care l-a detinut in Miercurea Ciuc, pe strada Korosi Csoma Sandor, respectiv cu 50.000 de euro in loc de 20.000 de euro.

Borboly Csaba preciza ca acesta nu era primul denunt "calomnios" la adresa sa si ca el facea parte dintr-o lunga serie care dura de aproximativ un an.

Presedintele CJ Harghita preciza ca se prezentase la DNA Mures, "la solicitarea chestorilor", cu un dosar cuprinzand toate documentele justificative referitoare la terenul pe care a fost construita casa de pe strada Denes Laszlo din Miercurea Ciuc, la imprumutul bancar contractat in acest scop, la vanzarea apartamentului detinut in localitate, precum si cu toate documentele care sa ateste provenienta sumelor cheltuite.

El sustinea ca proiectul casei sale a fost realizat in vara anului 2007, cand inca nu era presedinte de CJ, de catre un fost coleg de scoala, in vreme ce proiectarea cladirii spitalului a fost facuta in perioada noiembrie 2008 - aprilie 2009.

Borboly adauga ca locuinta, cu o suprafata de 128 de metri patrati, a fost ridicata "la rosu" dintr-un imprumut bancar si ca a fost finalizata si mobilata din ipoteca preluata de banca si din banii rezultati in urma vanzarii apartamentului sau de pe Strada Korosi Csoma Sandor.

In ceea ce priveste apartamentul, mobilat, presedintele CJ Harghita spunea ca acesta a fost evaluat de banca la suma de 54.500 de euro si a fost vandut in conditii legale, cu suma de 50.000 de euro, parintilor sotiei, prin contract de vanzare-cumparare, banii fiind primiti prin virament bancar, punand la dispozitia presei documentele aferente acestor actiuni.

DNA a decis atunci sa claseze dosarul deschis pe numele presedintelui Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba, pentru presupuse fapte de coruptie, considerand ca denuntul a fost "nefondat".

Scrisoarea oficiala privind rezultatele anchetei DNA, initiata in urma unui denunt privind presupuse fapte de coruptie care ar fi fost comise de Borboly Csaba in legatura cu constructia casei sale si cu vanzarea supraevaluata a unui apartament din Miercurea Ciuc, a ajuns, in septembrie 2011, la presedintele Consiliului Judetean Harghita, acesta deschizand-o in prezenta presei.

In iunie 2012, candidatul UDMR Borboly Csaba a castigat al doilea mandat de presedinte al Consiliului Judetean Harghita, cu 69,92 la suta.