Procesul lui Liviu Dragnea, devansat cu trei luni după cererea DNA. Începe pe 15 noiembrie

Procesul vicepremierului Liviu Dragnea a fost devansat cu trei luni, după o solicitare formulată de DNA în acest sens, relatează Realitatea TV. Procurorii au cerut ICCJ preschimbarea primului termen de judecare a dosarului în care sunt acuzaţi Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, pe motiv că termenul stabilit la 18 februarie 2014 este prea lung şi nu se asigură principiul judecării cu celeritate a cauzei.

Procesul lui Liviu Dragnea începe pe 15 noiembrie / Foto: cugetliber.ro 

 

Procesul lui Liviu Dragnea va începe pe 15 noiembrie, termenul iniţial fiind devansat la solicitarea procurorilor DNA.
Procurorii au cerut ICCJ preschimbarea primului termen de judecare a dosarului în care sunt acuzaţi Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, pe motiv că termenul stabilit la 18 februarie 2014 este prea lung şi nu se asigură principiul judecării cu celeritate a cauzei.
Procurorii anticorupţie au transmis în 9 octombrie o cerere prin care solicită judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) preschimbarea datei la care să înceapă judecarea dosarului "Fraudă la referendum".
Aceştia au arătat în cerere că primul termen de judecată, stabilit de instanţă la 18 februarie 2014, este prea lung şi ar trebui schimbat pentru a se asigura judecarea cu celeritate a acestui dosar. Totodată, procurorii au menţionat că dosarul este unul complet, cu numeroşi martori.
Completul de judecată căruia i-a fost repartizat aleatoriu acest caz nu a soluţionat până în prezent cererea, dar în 10 octombrie a făcut o cerere la Barou pentru stabilirea unor avocaţi din oficiu pentru toţi inculpaţii din acest dosar.
Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, şi a stabilit primul termen în 18 februarie 2014.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată petnru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi și membri ai secțiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

 

 

Sorin Alexandrescu: Dosarul meu a fost fabricat pentru a acoperi fapte de corupţie din fotbal

Directorul general Antena TV Group, Sorin Alexandrescu, susține că dosarul său a fost "fabricat pe declarații mincinoase'' pentru "a acoperi una dintre cele mai grave fapte de corupție din fotbalul românesc''
.

Sorin Alexandrescu: Dosarul meu a fost fabricat pentru a acoperi fapte de corupţie din fotbal

"Am aflat astăzi (n.r. marți), nu de la DNA cum ar fi fost normal, ci din presă, că am fost trimis în judecată pentru așa-zisul dosar de șantaj. Acest dosar a fost fabricat pe declarații mincinoase pentru a acoperi una dintre cele mai grave fapte de corupție din fotbalul românesc. Trimiterea în judecată s-a produs după ce DNA mi-a refuzat în mod vădit orice drept la apărare, acționând unilateral și discreționar cu scopul de a compromite cel mai important trust media din România. Alături de mine au fost trimiși în judecată fondatorul, acționarii și cele mai importante companii ale grupului: TV Antena Group, Antena 3 SA, Intact Publishing. Este evident că modul în care a fost instrumentat acest dosar nu trebuia să permită dreptul la apărare nici mie, nici celorlalte persoane puse sub acuzație'', subliniază Alexandrescu într-un comunicat remis marți AGERPRES.
El afirmă că DNA "a ignorat cu bună știință aspecte importante'' și arată că reținerea sa s-a făcut ''exclusiv pe baza declarațiilor lui Ioan Bendei, declarații infirmate în mod categoric de conținutul înregistrărilor făcute de procurori''.
Totodată, el acuză procurorii că au ''ignorat deliberat'' trei hotărâri judecătorești definitive. '

Dan Voiculescu, fiica sa şi directorul Antenelor au ajuns la DNA, în dosarul de şantaj

Fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, fiica sa Camelia şi directorul general al Antena TV Group, Sorin Alexandrescu, s-au prezentat, joi, la DNA, în dosarul privind şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei.
Aceştia nu au făcut declaraţii la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA)

Dan Voiculescu

Potrivit unor surse judiciare, Dan şi Camelia Voiculescu au fost citaţi să se prezinte la DNA pentru a semna procesul verbal de luare la cunoştinţă a învinuirilor din dosarul de şantaj.
DNA a finalizat ancheta în dosarul de şantaj şi le-a prezentat probele persoanelor cercetate în acest caz, urmând ca procurorul de caz să hotărască pe cine trimite în judecată.
Camelia Voiculescu şi Sorin Alexandrescu au fost în 2 septembrie la DNA pentru a le fi prezentate probele din acest dosar.
Sorin Alexandrescu este cercetat în libertate în dosarul în care este acuzat de procurorii DNA că l-ar fi şantajat pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei să semneze un contract de retransmitere prin satelit a programelor Antena TV.
Alexandrescu a fost arestat preventiv din 31 mai până în 6 iunie, când Tribunalul Bucureşti i-a înlocuit măsura dispusă de Judecătoria Sectorului 1 cu interdicţie de a părăsi ţara.
În 11 iulie, procurorii au extins cercetările în dosarul lui Sorin Alexandrescu şi au dispus începerea urmăririi penale faţă de fiica lui Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu, în calitate de asociat la SC Antena TV Group SA şi la SC Intact Publishing SRL, şi de George Daniel Matiescu, director general al Intact Publishing SRL, pentru complicitate la şantaj. De asemenea, sunt cercetate SC Antena TV Group SA şi SC Intact Publishing SRL, pentru şantaj.
În 19 iulie, Sorin Alexandrescu a făcut o plângere penală împotriva lui Ioan Bendei, pentru denunţ calomnios. Dosarul se află la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5.
În 25 iulie, DNA a anunţat că a fost începută urmărirea penală şi faţă de SC Antena 3 SA, pentru complicitate la şantaj. Directorul general al Antena 3, Mihai Gâdea, a fost atunci la DNA, procurorii aducându-i la cunoştinţă acuzaţiile aduse societăţii în acest dosar. Gâdea a fost citat în calitate de martor în dosarul de şantaj.
Postul de televiziune Antena 3 a depus la DNA, în 19 august, o plângere faţă de ordonanţa de extindere a cercetărilor şi de începere a urmării penale în cazul postului de televiziune Antena 3, cerând infirmarea acesteia pe motiv că este "neîntemeiată şi fără susţinere în realitatea obiectivă".
În acelaşi dosar a fost pus sub învinuire şi fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, pentru complicitate la şantaj. Anchetatorii susţin că probatoriul din acest caz relevă implicarea lui Dan Voiculescu în activităţile desfăşurate de Alexandrescu.
Şi fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) Şerban Pop este urmărit penal în acest dosar, fiind acuzat de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii sau pemiterea accesului unor persoane neautorizate la acestea.
Procurorii au arătat că, în perioada ianuarie - aprilie 2013, Şerban Pop, în calitate de preşedinte al ANAF, a fost informat în mod oficial cu privire la faptul că o echipă de control a Gărzii Financiare - Comisariatul General "a făcut un control încrucişat la două societăţi comerciale, dintre care una era reprezentată de partea vătămată (Ioan Bendei, administratorul RCS&RDS, n.r.)". Pop l-ar fi informat pe Alexandrescu despre acest control al Gărzii Financiare şi i-ar fi dat copii ale unor documente ce priveau firmele vizate de verificări, care, dacă ar fi fost făcute publice, ar fi putut compromite RCS&RDS şi pe administratorul acesteia, Ioan Bendei.
Potrivit procurorilor, în perioada 16 aprilie - 24 mai 2013, Sorin Alexandrescu, l-ar fi constrâns pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei să semneze un contract în condiţii prestabilite, impuse de directorul general al Antena TV Group, sub ameninţarea că, în caz de refuz, va da în vileag fapte presupus compromiţătoare pentru acesta şi că, în acest scop, va fi realizată o anchetă jurnalistică.
"Începând cu data de 22 aprilie 2013, au fost difuzate pe postul TV Antena 3, sub forma unor ştiri, materiale cu caracter denigrator la adresa părţii vătămate. În plus, începând cu data de 9 mai 2013, în scopul menţinerii şi amplificării stării de temere induse părţii vătămate, pe postul de televiziune Antena 3 şi pe cele aparţinând SC Antena TV Group SA, a fost difuzat un spot publicitar prin care opinia publică era informată că vor fi făcute dezvăluiri cu privire la eventuale fapte de corupţie în care ar putea fi implicată partea vătămată", a precizat DNA.
Sorin Alexandrescu i-ar fi spus lui Bendei că dacă nu încheie actul va fi făcută o anchetă jurnalistică în care se va arăta că în 2009 a semnat un contract de 3,5 milioane de euro cu firma preşedintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, pentru ca în schimb să obţină drepturile de transmise a unor meciuri din cadrul Ligii I.
Procurorii au arătat că Alexandrescu urmărea să-l determine pe Ioan Bendei să semneze un contract de 7,2 milioane de euro anual, pe o perioadă de cinci ani, însă, în final, directorul general al Antena TV Group a fost de acord şi cu un contract de patru milioane de euro pe an pe o perioadă de cinci ani, promiţând în schimb să nu mai publice informaţiile legate de contractul dintre RCS&DS şi firma lui Dumitru Dragomir, SC Bodu SRL.
Sorin Alexandrescu ar fi discutat cu Camelia Rodica Voiculescu despre adresa trimisă lui Bendei, emisă de Intact Publishing, potrivit procesul verbal de redare a înregistrării convorbirii telefonice care a avut loc între cei doi în 26 aprilie, au arătat procurorii. Camelia Voiculescu i-ar fi atras atenţia lui Alexandrescu să aibă grijă: "Super OK! Adică super, mă rog, să vedem! Şi oricum tre’ să ai super grijă, te rog!? Ştii că … Acum mi-a dat şi mie tata grija aia. Să mă suni şi pe mine după aia".

Ioan Oltean (PDL), chemat la DNA

Ioan Oltean (PDL), chemat la DNA / FOTO: Mediafax

Fostul secretar al general al PDL Ioan Oltean a mers joi la DNA pentru a da declaraţii în faţa procurorilor. Oltean ar fi cercetat într-un dosar privind restituirea de proprietăţi.
Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Oltean a fost chemat la DNA pentru a da declaraţii într-un dosar disjuns din cel al lui Remus Baciu - fostul vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).
În dosarul lui Baciu, acesta a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru că ar fi primit 270.000 de euro în schimbul soluţionării rapide a unor dosare de restituire de proprietăţi, decizia instanţei nefiind însă definitivă.

Şeful ANRP, George Băeşu, declara, în ianuarie, că aproape toate despăgubirile de valori mari, de milioane sau zeci de milioane de euro, din ultimii doi ani nu au fost acordate foştilor proprietari deposedaţi de regimul comunist, ci unor persoane care au cumpărat drepturile litigioase, cei mai mulţi devenind "cazuri speciale".

Până la retragerea PSD de la guvernare, Autoritatea a fost condusă în 2009 de către Ancuţa Gianina Opre, fosta consilieră a fostului preşedinte PSD Mircea Geoană.

Fost deputat PSD între 2004 şi 2008, George Băeşu a înlocuit-o în vara anului trecut pe procurorul Dorina Danielescu, numită în funcţie de numai nouă luni. Până în octombrie 2011, funcţia de preşedinte al ANRP a fost deţinută de Crinuţa Dumitrean, din partea PDL, susţinută de secretarul general al partidului, Ioan Oltean. Dumitrean a fost destituită de fostul premier Emil Boc, după ce, în august 2011, DNA l-a arestat pe Remus Baciu, unul dintre vicepreşedinţii de atunci ai autorităţii.

Încă de la instalare, Băeşu a criticat modul în care s-au dat despăgubirile, iar una dintre decizii a fost tocmai desfiinţarea dosarelor "cazuri speciale", care acordau prioritate persoanelor în etate sau care sufereau de boli grave.
"Avem cesionari care după ce au dat un milion de euro au devenit cazuri speciale, pentru că sufereau de nu ştiu ce boală, şi s-a rezolvat cu rapiditate. Cât a fost dosarul unui pensionar nu era caz special, când a ajuns la un tânăr de 34 de ani care suferea de guturai s-a transformat imediat în caz special", declara Băeşu, pentru MEDIAFAX.
În vârstă de 60 de ani, Ioan Oltean este parlamentar din 1996, fiind în prezent deputat de Bistriţa.

Dragnea: Sunt curios să ascult interceptările, nu ratez momentul să pun căştile pe urechi la DNA

Liviu Dragnea a declarat, miercuri, că este foarte curios în legătură cu procedura ascultării interceptărilor şi că doreşte neapărat să pună "căştile pe urechi", pentru a vedea în ce ipostaze l-au surprins procurorii DNA în dosarul referendumului

Vicepremierul Liviu Dragnea

Preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, a spus, la ieşirea din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unde studiază probele adunate de procurori în dosarul privind organizarea referendumului din 2012, că va veni ori de câte ori are timp la dispoziţie pentru a studia cu atenţie fiecare dovadă a anchetatorilor. "O să ne plictisim unii cu alţii, astăzi am văzut alte declaraţii, nişte adrese între instituţii şi altele. Vreau să vin să studiez în fiecare oră în care pot pleca de la minister. Nu am ajuns la căşti", a spus Dragnea.
Acesta s-a arătat foarte interesat de modul în care va urma să asculte interceptările procurorilor făcute în acest dosar şi a lăsat de înţeles că în acest context va fi pus în faţa unui monitor şi i se va da o pereche de căşti. "Nu am ajuns la căşti, sunt foarte curios să văd cum se face. Evident, poţi vedea interceptările şi înainte, pentru că sunt transcrise. Dar nu voi rata momentul să pun căştile. Este o curiozitate. E foarte interesant să vezi cum fac alţii", a precizat Dragnea.
Preşedintele executiv al PSD a început să vină, de luni, la DNA pentru a studia materialul de urmărire penală din dosarul privind organizarea referendumului din 2012.
În 6 septembrie 2012, vicepremierul Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare în dosarul privind referendumul de demitere a şefului statului, fiind acuzat că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendum, care să garanteze validarea acestuia, potrivit DNA.
După ce procurorii au anunţat că îl cercetează pe Dragnea, preşedintele PSD, Victor Ponta, declara că el şi toţi membrii BPN şi CExN au semnat autodenunţuri la DNA pentru că au îndemnat oamenii să vină la vot la referendum.
Procurorii DNA anunţau că au început urmărirea penală faţă de 67 de persoane acuzate de fraude la referendumul din 2012, printre care 49 de preşedinţi şi membri ai unor secţii din Teleorman, Vrancea şi Gorj şi 18 observatori din partea unor ONG-uri, membri de partid, care l-ar fi ajutat pe Liviu Dragnea. Procurorii anticorupţie precizau că cele 67 de persoane ar fi luat parte la diferite activităţi legate de desfăşurarea referendumului din 29 iulie 2012.
Dintre aceste persoane, 49 au fost preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de complicitate la falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, prevăzută de art. 26 Cod Penal raportat la art. 55, pct. 1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Pe de altă parte, în 16 iulie 2013, senatorul PPDD Valer Marian, fost membru PSD, a depus la DNA un denunţ la adresa vicepremierului Liviu Dragnea, acuzându-l de fraudarea referendumului din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, un document conţinând acuzaţiile fiind dat publicităţii anterior.

Dan Voiculescu şi Liviu Dragnea, la DNA

Spectacolul audierilor la DNA continuă. Doi dintre cei mai cunoscuţi politicieni, Liviu Dragnea şi Dan Voiculescu, urmează să apară astăzi în faţa procurorilor.

Dan Voiculescu, aşteptat la DNA

Vicepremierul Liviu Dragnea a intrat deja la audieri în dosarul ,,Referendumul", iar fondatorul Partidului Conservator, Dan Voiculescu, este aşteptat pentru declaraţii în dosarul de şantaj RCS-RDS-Antena 3.
Dan Voiculescu ar putea veni la DNA şi pentru a studia materialul urmăririi penale.
În 6 septembrie 2012, vicepremierul Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare în dosarul privind referendumul de demitere a şefului statului, fiind acuzat că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendum, care să garanteze validarea acestuia, potrivit DNA.

După ce procurorii au anunţat că îl cercetează pe Dragnea, preşedintele PSD, Victor Ponta, declara că el şi toţi membrii BPN şi CExN au semnat autodenunţuri la DNA pentru că au îndemnat oamenii să vină la vot la referendum.

Procurorii DNA anunţau că au început urmărirea penală faţă de 67 de persoane acuzate de fraude la referendumul din 2012, printre care 49 de preşedinţi şi membri ai unor secţii din Teleorman, Vrancea şi Gorj şi 18 observatori din partea unor ONG-uri, membri de partid, care l-ar fi ajutat pe Liviu Dragnea. Procurorii anticorupţie precizau că cele 67 de persoane ar fi luat parte la diferite activităţi legate de desfăşurarea referendumului din 29 iulie 2012.
În 25 iulie, DNA a anunţat că a fost începută urmărirea penală şi faţă de SC Antena 3 SA, pentru complicitate la şantaj. Directorul general al Antena 3, Mihai Gâdea, a fost atunci la DNA, procurorii aducându-i la cunoştinţă acuzaţiile aduse societăţii în acest dosar. Gâdea a fost citat în calitate de martor în dosarul de şantaj.

Postul de televiziune Antena 3 a depus la DNA, în 19 august, o plângere faţă de ordonanţa de extindere a cercetărilor şi de începere a urmării penale în cazul postului de televiziune Antena 3, cerând infirmarea acesteia pe motiv că este "neîntemeiată şi fără susţinere în realitatea obiectivă".

În acelaşi dosar a fost pus sub învinuire şi fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, pentru complicitate la şantaj. Anchetatorii susţin că probatoriul din acest caz relevă implicarea lui Dan Voiculescu în activităţile desfăşurate de Alexandrescu.

PLÂNGERE PENALĂ PENTRU GHIŢĂ:

Administratorul special al Realitatea Media SA, Florin Bercea, s-a prezentat vineri dimineaţă la sediul DNA pentru a-şi susţine plângerea înaintată împotriva deputatului Sebastian Ghiţă, care controlează postul România TV

"Am dat o declaraţie referitoare la anumite detalii solicitate de dumnealor privind infracţiunile care au fost semnalate, relevate în acea plângere penală", a spus Bercea.
Întrebat dacă au fost cerute probe, Bercea a răspuns: "Sigur. Înscrisuri şi probe care să susţină plângerea pe care am formulat-o. Sunt aspectele care pornesc de la uzurparea fondului de comerţ al Realităţii Media şi înfiinţarea unei alte televiziuni, în paralel cu aceasta, încercând să-i foloseasscă sigla, numele şi celelalte lucruri care personalizează o televiziune în raport cu celelalte".
Dosarul Tracia - Asesoft, care l-a îmbogăţit pe controversatul Sebastian Ghiţă, intră în linie dreaptă, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Prejudiciul este calculat la 20 de miliarde de lei vechi, la nivelul anului 2000, atunci când au fost comise faptele. Sebastian Ghiţă avea, la vremea respectivă, doar 22 de ani, iar afacerea, prima de anvergură din cariera sa, i-au adus succesul şi faima. Au urmat 11 ani de tergiversări, dosarul fiind preluat acum de Curtea Supremă, doar dat fiind faptul că Sebastian Ghiţă a ajuns deputat.
Complicitate la înşelăciune şi fals în declaraţii sunt infracţiunile pentru care este judecat Sebastian Ghiţă de 11 ani. Acuzaţiile sunt formulate în legătură cu tranzacţii petroliere suspecte, comise pe vremea când Sebastian Ghiţă locuia, încă, în oraşul natal, Ploieşti, şi avea doar 22 de ani. Afacerea este clasică în oraşul în care tranzacţiile petroliere sunt principala activitate, ţinând cont de localizarea Rafinăriei Petrobrazi. Alţii au ajuns demult în spatele gratiilor, însă nu este şi cazul noului deputat Sebastian Ghiţă.
Procesul se reia de la zero după 11 ani de tergiversări, primul termen fiind stabilit pentru 3 septembrie, la Înalta Curte. Motivul? Sebastian Ghiţă a devenit parlamentar. 

Şef în APIA, REŢINUT PENTRU MITĂ

Procurorii DNA i-au reţinut pe directorul general adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Aurel Pană, şi pe Mugur George Voinea, membru PC şi director al unei firme, şi cer miercuri Tribunalului Bucureşti arestarea lor preventivă pentru fapte de corupţie
.

Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Aurel Pană, director general adjunct al APIA şi preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziţia de ulei în cadrul programului PEAD 2013, a fost reţinut pentru luare de mită şi trafic de influenţă, iar Mugur George Voinea, director la SC Evalserv Standard SRL, pentru trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită.
Cei doi urmează să fie prezentaţi miercuri instanţei Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile, a precizat DNA, într-un comunicat de presă.
Mugur George Voinea este membru al Partidului Conservator (PC) Diaspora, responsabil pentru departamentul Relaţia cu reprezentanţele diplomatice, iar Aurel Pană este secretar executiv.
Din rezoluţia de începere a urmăririi penale întocmite de procurori a rezultat că există date şi indicii temeinice potrivit cărora, în perioada mai - august 2013, Aurel Pană, în calitate de director general adjunct al APIA şi preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziţia de ulei în cadrul programului PEAD 2013, a condiționat atribuirea contractelor de achiziție de ulei, unei anumite societăți comerciale, de primirea unui comision de 10% din valoarea contractelor, precum şi de externalizarea serviciilor de transport către o anumită societate recomandată de învinuit.
Potrivit anchetatorilor, valoarea contractelor de achiziţie publică este de aproximativ 16 milioane de euro.

Patron din Capitală, deferit justiţiei pentru evaziune fiscală de aproape 30 mil. lei

Patronul unei firme bucureştene de comercializare a produselor alimentare din carne de pasăre, vită şi peşte a fost deferit justiţiei de procurorii anticorupţie, pentru evaziune fiscală, după ce ar fi păgubit statul, prin neplata taxelor, cu aproape 30 de milioane de lei, potrivit DNA.

 

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie de la Serviciul teritorial Bucureşti l-au deferit justiţiei pe Petru Caraibot, administrator al societăţii Bucureşti Trade International, pe care îl acuză de două fapte de evaziune fiscală, ambele în formă continuată.
În rechizitoriul anchetatorilor, transmis instanţei, procurorii arată că, în perioada ianuarie 2008 - septembrie 2009, societatea administrată de Caraibot a desfăşurat operaţiuni comerciale de comerţ cu ridicata a produselor alimentare din carne de pasăre, vită şi peşte, realizând venituri impozabile pentru care avea obligaţia de a plăti impozitele şi taxele prevăzute de lege.
Pentru a se sustrage de la plata acestor obligaţii fiscale, în cursul anului 2008, Caraibot nu a înregistrat în contabilitatea acestei societăţi comerciale o parte din vânzările de mărfuri efectuate în anul respectiv, sustrăgându-se astfel de la plata unor obligaţii fiscale constând în taxa pe valoarea adăugată în cuantum de 6.585.975 lei, echivalentul a aproximativ 1.789.667 de euro, susţin anchetatorii.
De asemenea, arată procurorii, în perioada ianuarie - septembrie 2009, Caraibot, în calitate de administrator al acestei societăţi, a înregistrat în contabilitatea firmei 23 de operaţiuni comerciale fictive, reprezentând achiziţii de mărfuri şi servicii.
În acest mod, arată DNA, Caraibot s-a sustras de plata unor obligaţii către bugetul de stat în valoare de 22.311.961 lei, echivalentul a aproximativ 5.416.539 de euro, reprezentând impozit pe profit şi TVA.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă în procesul penal cu 28.897.936 de lei, iar pentru recuperarea acestui prejudiciu procurorii DNA au pus sechestru asigurător asupra unui imobil al administratorului.
Dosarul a fost trimis pentru judecare la Tribunalul Bucureşti.

 

Dumitru Cristudor, procurorul-şef al DNA Slobozia este acuzat de luare de mită şi favorizarea infractorului

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au adus la cunoştinţă lui Dumitru Cristudor, procuror şef al Biroului Teritorial Slobozia din cadrul DNA, că a fost începută urmărirea penală pe numele lui, pentru luare de mită şi favorizarea infractorului, informează MEDIAFAX.
În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi omul de afaceri Daniel Vasile Taifas, pentru dare de mită şi favorizarea infractorului, şi Monica Andronache, pentru complicitate la luare şi dare de mită şi favorizarea infractorului, se arată într-un comunicat de presă al DNA.
Potrivit procurorilor, din 11 februarie până în prezent, Dumitru Cristudor, Daniel Vasile Taifas şi Monica Andronache au sprijinit trei persoane cercetate pentru evaziune fiscală, într-un dosar aflat pe rolul autorităţilor judiciare germane, astfel încât acestea să poată distruge şi ascunde documente şi obiecte compromiţătoare ce ar fi putut constitui mijloace de probă, "zădărnicind astfel urmărirea penală şi, implicit, lipsind de finalitate activităţile de percheziţie dispuse de autorităţile judiciare germane pe teritoriul României".
"Sprijinul de care au beneficiat cele trei persoane cercetate de autorităţile germane pentru evaziune fiscală a constat în înştiinţarea cu privire la data efectuării percheziţiilor domiciliare, procurarea unor sume de bani pentru a părăsi teritoriul ţării, suportarea costurilor asistenţei juridice", au precizat procurorii în rezoluţia de începere a urmăririi penale.
Procurorii îl mai acuză pe Cristudor că nu a luat "măsuri de protecţie minimale" pentru a asigura conspirativitatea percheziţiei ce urma să fie făcută de autorităţile judiciare germane în municipiul Slobozia, în perioada 3 - 5 iunie. Magistratul Cristudor a primit în schimb, la 23 mai şi 1 iunie, de la Daniel Vasile Taifas, cu ajutorul lui Andronache, materiale de construcţie şi amenajarea spaţiului, în valoare totală de 5.354 de lei, bunuri folosite pentru amenajarea unui imobil aparţinând unei societăţi comerciale la care asociat este fiul magistratului.
Dumitru Cristudor a fost numit procuror şef la DNA Slobozia în iunie 2010, în mandatul lui Daniel Morar. Mandatul acestuia la conducerea DNA Slobozia urma să se încheie în 17 iunie.

Dosarul ,,CASE PENTRU GENERALI''

 FOTO: militar.infomondo.ro

Rețeta după care fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobrițoiu, a cumpărat ilegal, de la Armată, locuința de serviciu, a fost folosită pe scară largă. Experții Direcției Antifraudă din cadrul MApN au sesizat DNA cu încă 19 ilegalități. Au de recuperat aproape un bloc întreg!

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) este hotărât să îndrepte greşelile făcute de către unii angajaţi, foşti şi actuali, în timpul gestionării problemei vânzării locuinţelor de serviciu către cei care le deţineau cu chirie.
Este deja celebru dosarul în care sunt urmărite penal 12 persoane, printre care se află şi generalul Corneliu Dobriţoiu ori generăleasa Floarea Şerban, cea care şi-a pierdut funcţia de secretar de stat din cauza acestei speţe.

 

„Evenimentul zilei” a relatat într-unul din numerele anterioare faptul că ancheta procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a pornit având la bază rezultatele muncii specialiştilor Direcţiei Antifraudă din cadrul MApN.
Au înşelat legea, ajutaţi din interiorul MApN
Raportul iniţial prevederea însă nu doar cele 12 cazuri în care Armata a fost păcălită cu ajutorul generalului Traian Pigui, cel care aviza cererile „greilor” din Armată. Erau 31 de locuinţe de serviciu pentru care Direcţia Antifraudă stabilise că au fost încălcate prevederile legale atunci când au fost înstrăinate din patrimoniul MApN.
DNA va extinde urmărirea penală şi în cele 19 dosare
„Evenimentul zilei” a prezentat în exclusivitate primele 12 cazuri de case luate ilegal. Mai mult decât atât, reporterii EVZ au descoperit garsoniera din Răcari a generalului în rezervă Corneliu Dobriţoiu. Cea cumpărată de la stat şi vândută după doar 13 zile, despre care senatorul liberal, azi preşedinte al Comisiei de Apărare din Senat, n-a şoptit o vorbă atunci când s-a pus problema să cumpere de la Armată apartamentul cu patru camere din strada Traian, din Capitală.
Astăzi, EVZ dezvăluie în exclusivitate cine sunt celelalte 19 persoane aflate pe lista ilegalităţilor. Sunt mulţi generali, comandori, contraamirali, un colonel. Pe vremea în care aceştia au cumpărat locuinţele de serviciu, deşi nu aveau acest drept deoarece nu îndeplineau condiţiile legale, cei 19 erau activi, ocupând diverse funcţii atât în cadrul forţelor terestre cât şi în cadrul forţelor navale ale Armatei României. Fapt ce atrage competenţa DNA. Astăzi, cei mai mulţi dintre ei sunt pensionari, generali şi comandori în rezervă. Unii nici nu mai sunt în viaţă. Numele lor şi gradele le regăsiţi în tabelul alăturat.
Urmăriţi penal şi cu bunurile sechestrate
Surse judiciare au precizat pentru „Evenimentul zilei” că maniera de fraudare în cele 19 cazuri a fost similară cu cea din cazul Dobriţoiu, ori din cazul Floarea Şerban, Francisc Radici şi a celorlalte persoane din dosarul celor 12 despre care am relatat deja. Astfel, şi în cele 19 cazuri urmează să fie începută urmărirea penală. De asemenea, vor fi făcute demersurile legale pentru recuperarea prejudiciilor create MApN, după ce acestea vor fi stabilite exact de către organul competent.
Regretatul comandor Bucur, printre cazurile descoperite
Pe lista celor care ar fi încălcat legea se află şi contraamiralul de flotilă Dumistrăcel Cătălin. Acesta ocupă în prezent funcţia de locţiitor al şefului Direcţiei structuri şi planificarea înzestrării din Statul Major General. Este pe listă şi comandorul Bucur Nicolae, cel care şi-a pierdut viaţa la 49 de ani, în accidentul de elicopter IAR 330 Socat, care a avut loc în judeţul Argeş, în noiembrie 2007. Comandorul Uce Gigi Cristinel, în 2011, încă era şeful Serviciului instrucţie la Statul Major al Forţelor Navale(SMFN). Gen. Petru Chertic a fost director general al Direcţiei Medicale din MApN. Cucoşel Cristea a fost şef în cadrul secţiei Comunicaţii şi Informatică din SMFN, în perioada 2004 - 2006. Gen. Nicolăescu a fost şef al Contra-informaţiilor militare.



Într-un singur bloc, 16 apartamente luate ilegal
Fostul consilier prezidenţial Sergiu Medar şi generalul Corneliu Dobriţoiu sunt, ori au fost, vecini cu 14 dintre cei 19 generali şi ofiţeri cu grad superior, aflaţi în lotul doi al scandalului „case de la MApN”. Toţi au cumpărat locuinţele de serviciu în acelaşi bloc de pe strada Traian, din Capitală.
Dosarul celor 12, la un pas de sechestru
Pentru că au minţit la notar, declarând în fals că nu au mai avut ori că nu deţin alte proprietăţi, ei ori familia lor, aşa cum e definită de lege (soţ, soţie, copii), sau pentru că au adeverit în fals că îndeplinesc condiţiile legale (cazul gen. Traian Pigui) sunt deja urmărite penal 12 persoane. Printre acestea se află: Corneliu Dobriţoiu, Sergiu Medar, Gheorghe Rotaru, Floarea Şerban, Francisc Radici, dar şi Constantin Năstase. Toţi 12 se află la un pas de a li se pune bunurile sub sechestru asigurător, în vederea recuperării prejudiciului cauzat MApN, în valoare de 1,2 milioane de lei. Surse judiciare spun că aceeaşi soartă îi paşte şi pe cei din lotul doi al acestui scandal.
Internele, anchetă de la zero
Oameni din sistemul naţional de apărare se întreabă, pe bună dreptate, unde sunt cazurile asemănătoare care s-au petrecut în grădina Ministerului Afacerilor Externe. Ancheta Direcţiei Antifraudă din MApN a pornit după dezvăluirile făcute de presa din anii 2007, când au fost exemple de ilegalităţi şi la Interne. La vremea respectivă, MAI a anunţat că face control. Cică l-a şi făcut, numai că raportul a fost „îngropat”, n-a ajuns niciodată la Parchet. Dar ajunge acum Parchetul la ei!

Fostul consilier prezidenţial Sergiu Medar este urmărit penal de DNA pentru felul în care a luat casa

 

Director BRD, condamnat

                                                   FOTO: obiectivdesuceava.ro

Dănuţ Răzniceanu, fost director al Agenţiei BRD Gura Humorului, trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Suceava, pentru mai multe capete de acuzare, scrie monitorulsv.ro.
Răzniceanu a fost găsit vinovat pentru trei infracţiuni, primind condamnări în toate cazurile. Pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fostul şef al BRD Gura Humorului a primit un an şi şase luni de închisoare, pentru instigare la infracţiunea de efectuarea de retrageri de numerar şi transferuri de fonduri prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare a fost condamnat la şapte luni de închisoare, iar pentru iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, magistraţii de la Judecătoria Gura Humorului l-au condamnat la un an şi patru luni de puşcărie.
În final, Dănuţ Răzniceanu va avea de executat în penitenciar un an şi şase luni de închisoare. Condamnarea nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Suceava. Mai trebuie spus că pedeapsa aplicată a fost diminuată deoarece fostul director al BRD Gura Humorului şi-a recunoscut faptele. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu ceilalţi inculpaţi din dosar, care nu au dat declaraţii de recunoaştere, astfel încât procesul acestora va continua la Judecătoria Gura Humorului.