Procesul lui Liviu Dragnea, devansat cu trei luni după cererea DNA. Începe pe 15 noiembrie

Procesul vicepremierului Liviu Dragnea a fost devansat cu trei luni, după o solicitare formulată de DNA în acest sens, relatează Realitatea TV. Procurorii au cerut ICCJ preschimbarea primului termen de judecare a dosarului în care sunt acuzaţi Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, pe motiv că termenul stabilit la 18 februarie 2014 este prea lung şi nu se asigură principiul judecării cu celeritate a cauzei.

Procesul lui Liviu Dragnea începe pe 15 noiembrie / Foto: cugetliber.ro 

 

Procesul lui Liviu Dragnea va începe pe 15 noiembrie, termenul iniţial fiind devansat la solicitarea procurorilor DNA.
Procurorii au cerut ICCJ preschimbarea primului termen de judecare a dosarului în care sunt acuzaţi Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, pe motiv că termenul stabilit la 18 februarie 2014 este prea lung şi nu se asigură principiul judecării cu celeritate a cauzei.
Procurorii anticorupţie au transmis în 9 octombrie o cerere prin care solicită judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) preschimbarea datei la care să înceapă judecarea dosarului "Fraudă la referendum".
Aceştia au arătat în cerere că primul termen de judecată, stabilit de instanţă la 18 februarie 2014, este prea lung şi ar trebui schimbat pentru a se asigura judecarea cu celeritate a acestui dosar. Totodată, procurorii au menţionat că dosarul este unul complet, cu numeroşi martori.
Completul de judecată căruia i-a fost repartizat aleatoriu acest caz nu a soluţionat până în prezent cererea, dar în 10 octombrie a făcut o cerere la Barou pentru stabilirea unor avocaţi din oficiu pentru toţi inculpaţii din acest dosar.
Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, şi a stabilit primul termen în 18 februarie 2014.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată petnru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi și membri ai secțiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

 

 

Dragnea: Sunt curios să ascult interceptările, nu ratez momentul să pun căştile pe urechi la DNA

Liviu Dragnea a declarat, miercuri, că este foarte curios în legătură cu procedura ascultării interceptărilor şi că doreşte neapărat să pună "căştile pe urechi", pentru a vedea în ce ipostaze l-au surprins procurorii DNA în dosarul referendumului

Vicepremierul Liviu Dragnea

Preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, a spus, la ieşirea din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unde studiază probele adunate de procurori în dosarul privind organizarea referendumului din 2012, că va veni ori de câte ori are timp la dispoziţie pentru a studia cu atenţie fiecare dovadă a anchetatorilor. "O să ne plictisim unii cu alţii, astăzi am văzut alte declaraţii, nişte adrese între instituţii şi altele. Vreau să vin să studiez în fiecare oră în care pot pleca de la minister. Nu am ajuns la căşti", a spus Dragnea.
Acesta s-a arătat foarte interesat de modul în care va urma să asculte interceptările procurorilor făcute în acest dosar şi a lăsat de înţeles că în acest context va fi pus în faţa unui monitor şi i se va da o pereche de căşti. "Nu am ajuns la căşti, sunt foarte curios să văd cum se face. Evident, poţi vedea interceptările şi înainte, pentru că sunt transcrise. Dar nu voi rata momentul să pun căştile. Este o curiozitate. E foarte interesant să vezi cum fac alţii", a precizat Dragnea.
Preşedintele executiv al PSD a început să vină, de luni, la DNA pentru a studia materialul de urmărire penală din dosarul privind organizarea referendumului din 2012.
În 6 septembrie 2012, vicepremierul Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare în dosarul privind referendumul de demitere a şefului statului, fiind acuzat că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendum, care să garanteze validarea acestuia, potrivit DNA.
După ce procurorii au anunţat că îl cercetează pe Dragnea, preşedintele PSD, Victor Ponta, declara că el şi toţi membrii BPN şi CExN au semnat autodenunţuri la DNA pentru că au îndemnat oamenii să vină la vot la referendum.
Procurorii DNA anunţau că au început urmărirea penală faţă de 67 de persoane acuzate de fraude la referendumul din 2012, printre care 49 de preşedinţi şi membri ai unor secţii din Teleorman, Vrancea şi Gorj şi 18 observatori din partea unor ONG-uri, membri de partid, care l-ar fi ajutat pe Liviu Dragnea. Procurorii anticorupţie precizau că cele 67 de persoane ar fi luat parte la diferite activităţi legate de desfăşurarea referendumului din 29 iulie 2012.
Dintre aceste persoane, 49 au fost preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de complicitate la falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, prevăzută de art. 26 Cod Penal raportat la art. 55, pct. 1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Pe de altă parte, în 16 iulie 2013, senatorul PPDD Valer Marian, fost membru PSD, a depus la DNA un denunţ la adresa vicepremierului Liviu Dragnea, acuzându-l de fraudarea referendumului din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, un document conţinând acuzaţiile fiind dat publicităţii anterior.

Posibilul patron al CFR Marfă, Gruia Stoica, în vizorul DIICOT

Boss-ul de la Grup Feroviar Român, Gruia Stoica, cel care încearcă să achiziționeze CFR Marfă, este cercetat de DIICOT Iași pentru evaziune fiscală și privatizarea frauduloasă a companiei TVM (Transbordare Vagoane Marfă) și implicare în activități de crimă organizată, scrie Ziua News
.

Gruia Stoica: Am fost chemat la DIICOT într-un dosar din 2005, în care n-am fost întrebat nimic 8 ani / FOTO: Ziua Veche

DIICOT a confirmat, pentru ZIUAnews, că omul de afaceri este în atenția procurorilor care luptă împotriva crimei organizate, refuzând însă să spună dacă acesta este sau nu urmărit penal. ZIUAnews a întrebat DIICOT care este stadiul anchetei în care este cercetat omul de afaceri Gruia Stoica cu privire la privatizarea TVM și dacă împotriva acestuia a fost începută urmărirea penală. Răspunsul DIICOT a fost unul mai mult decât evaziv și pe lângă lege. "(...) vă facem cunoscut că cererea de comunicare a unor date din dosarul instrumentat de către procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Iași excede prevederilor Legii 544/2001 (...)".
Cu toate acestea, conform informațiilor deținute de ZIUAnews, omul de afaceri Gruia Stoica este la un pas de a fi urmărit penal în acest dosar, procurorii descoperind indicii că a participat și a reușit privatizarea TVM cu banii proprii ai companiei. Inițial, un procuror DIICOT Iași a emis în cauză o soluție de neîncepere a urmăririi penale, care însă a fost infirmată de procurorul șef al DIICOT, astfel că dosarul a rămas în lucru la procurorii DIICOT Iași.

  

Dumitru Dragomir audiat din nou de DNA

Dumitru Dragomir a ajuns la sediul DNA în jurul orei 18.30, la intrare acesta refuzând să spună de ce a fost chemat de procurorii anticorupţie.

În perioada 2009 – 2011, SC RCS & RDS SA a primit de la Liga Profesionistă de Fotbal (LPF), condusă de Dumitru Dragomir, dreptul de difuzare a meciurilor din Liga I. Tot RCS & RDS a primit dreptul de difuzare pentru meciurilor din Liga I şi în sezoanele 2011 – 2014, potrivit grupul.ro.

Grupul de Investigaţii Politice (GIP) publică documente care arată că RCS & RDS a plătit nu doar echipele din Liga I, ci şi pe Dumitru Dragomir. Începând cu 2009, una dintre afacerile personale ale lui Dumitru Dragomir a fost finanţată cu 1,7 milioane euro de către RCS & RDS. Este vorba despre Crystal Palace Ballrooms, un complex luxos de săli de evenimente aflat în imediata apropiere a Palatului Parlamentului şi a Pieţei Unirii din Bucureşti, pe Calea Rahovei nr. 198A. Complexul se află în proprietatea SC BODU SRL, firmă deţinută în totalitate de Dumitru Dragomir.

În 15 august 2009, SC BODU SRL a încheiat un contract de asociere în participaţiune cu RCS & RDS. Conform acestui contract, firma lui Dragomir a încasat de la RCS & RDS suma de 1.700.000 de euro în schimbul unor servicii şi drepturi derizorii.

Prin acest contract, RCS & RDS a plătit 1,7 milioane de euro pentru a-şi face publicitate la nunţile şi botezurile ce urmau să se desfăşoare într-un imobil deţinut de firma lui Dumitru Dragomir. La data semnării contractului imobilul era neamenajat astfel încât  RCS & RDS s-a oferit să-l amenajeze pe banii săi.

Preşedintele Tribunalului Dâmboviţa, cercetat de DNA pentru trafic de influenţă

Preşedintele Tribunalului Dâmboviţa, Ion Miloşoiu, este cercetat de procurorii anticorupţie pentru trafic de influenţă, fiind acuzat că ar fi luat mită 12.500 de lei pentru a se da o soluţie favorabilă într-un dosar penal în care o persoană este judecată în arest preventiv.

Din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat că, în 2 noiembrie 2010, inculpatul Banu a pretins de la inculpatul Vişan Eftimie şi de la învinuitul Robert Anghel, pentru Ion Miloşioiu, judecător, preşedinte al Tribunalului Dâmboviţa, suma de 6.000 euro. DNA precizează că acesta a susţinut că are influenţă pe lângă magistrat, că Robert Anghel va fi pus în libertate în dosarul în care era judecat, în stare de arest preventiv, la Tribunalul Dâmboviţa şi că se va dispune faţă de el condamnarea cu suspendarea executării pedepsei.

"Suma de 6.000 de euro a fost pretinsă prin intermediul inculpatului Doican. La data de 7 noiembrie 2010, inculpatul George Banu a primit de la Robert Anghel şi Vişan Eftimie, prin intermediul lui Gheorghe Doican, 12.500 lei, ca parte a sumei pretinse, pe care ar fi remis-o, în aceeaşi zi, magistratului judecător Ion Miloşioiu", se arată în comunicat.

Procurorul Ciobanu, cercetat de DNA

Ghenadie Ciobanu, care a fost trimis în judecată la 8 mai pentru că ar fi primit 200 de euro mită, este cercetat de procurorii anticorupţie şi într-un alt dosar, pentru abuz în serviciu, primire de foloase necuvenite, complicitate la folosirea de informaţii care nu sunt destinate publicului ori permiterea accesului unei persoane neautorizate la acestea, fals, trafic de influenţă, favorizarea infractorului şi instigare la distrugere de înscrisuri.

În al doilea dosar, anchetatorii susţin că Ciobanu ar fi abuzat de funcţia sa pentru a obţine diferite bunuri şi ar fi transformat instituţia pe care o conducea într-o veritabilă cramă.

"Deşi sumele de bani ori bunurile pe care le-a obţinut în acest mod sunt modice - vin, picioare de oaie, carne de porc, ouă, din actele dosarului rezultă faptul că inculpatul a transformat sediul Parchetului într-o anexă a combinatului Cotnari, de unde a achiziţionat peste o tonă de vin în decursul unui singur an şi l-a depozitat în garajul unităţii, şi mica ciupeală într-o veritabilă politică penală, prin care a ajuns să negocieze soluţiile din dosarele aflate în instrumentarea sa, atitudine de natură să afecteze grav imaginea justiţiei şi încrederea cetăţenilor în autorităţile implicate în înfăptuirea acesteia", se arată în rechizitoriul prin care procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Ciobanu pentru mită şi au disjuns cercetările pentru alte fapte.

Alături de fostul prim-procuror din Hârlău, în al doilea dosar sunt cercetaţi de DNA şi alţi magistraţi de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău.

În 8 mai, procurorii DNA Iaşi l-au trimis în judecată pe Ghenadie Ciobanu pentru luare de mită.

Potrivit rechizitoriului, la 19 ianuarie 2011, Ciobanu ar fi primit 200 de euro pentru a da o soluţie de netrimitere în judecată într-un dosar penal pe care îl instrumenta.

Anchetatorii susţin că, la 22 iulie 2010, un bărbat din Hârlău care consumase băuturi alcoolice ar fi lovit cu maşina un copil de 12 ani care mergea pe bicicletă. Sora şoferului, care era şi patroana unui restaurant la care procurorul mânca din când în când, i-ar fi cerut acestuia să-i scape fratele de dosar penal.

Magistratul, susţin anchetatorii, ar fi cerut 1.000 de lei pentru a da o soluţie favorabilă, iar câteva zile mai târziu ar fi primit 200 de euro.

"La data de 19 ianuarie 2011, data primirii banilor, inculpatul Ciobanu Ghenadie a dispus scoaterea persoanei cercetate de sub urmărirea penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ pe considerentul că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni", arăta DNA într-un comunicat de presă.

În cele din urmă, şoferul şi sora acestuia l-au denunţat pe prim-procuror.

Potrivit rechizitoriului, ulterior, Ciobanu a dat o ordonanţă de redeschidere a urmăririi penale împotriva şoferului, în care spunea că "soluţia adoptată iniţial nu poate fi menţinută, întrucât în tot acest timp a existat un caz ce impunea adoptarea unei alte soluţii, apreciindu-se incorect pericolul social al faptei". De asemenea, ar fi sfătuit-o pe sora şoferului, dacă este chemată la DNA, să suţină că l-a vizitat la birou, dar nu i-a oferit bani.

Dosarul de mită al lui Ciobanu va fi judecat de Curtea de Apel Iaşi.

Ghenadie Ciobanu a fost revocat din funcţia de prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Hârlău în 5 aprilie 2012, de către Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a sancţionării disciplinare a magistratului pentru manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale. În toamna lui 2012, CSM l-a suspendat din funcţia de procuror.
 

Borboly Csaba, REŢINUT DE DNA

www.brastavatu.uv.ro

Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, REŢINUT DE DNA / FOTO: http://borbolycsaba.ro

Şoc în UDMR!  
Presedintele Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba, a fost retinut, luni, de Directia Nationala Anticoruptie, a confirmat pentru Agerpres procurorul sef al serviciului teritorial DNA Targu Mures, Elena Curca.


Vicepresedintele Consiliului Judetean Harghita, Birtalan Jozsef, a spus ca nu are cunostinta despre acest eveniment si ca nu l-a vazut pe Borboly Csaba de joia trecuta.

"Nu stiu nimic despre acest lucru. Stiu ca unii colegi au fost chemati la DNA sa dea declaratii, dar altceva nu stiu", a spus Birtalan Jozsef.

Presedintele Consiliului Judetean (CJ) Harghita, Borboly Csaba, declara, in august 2011, ca este verificat de DNA pentru presupuse fapte de coruptie in urma unui denunt facut de "persoane rauvoitoare", in legatura cu constructia casei sale si cu vanzarea supraevaluata a unui apartament, potrivit Mediafax.

Borboly Csaba organiza, atunci, o conferinta de presa la locuinta sa din Miercurea Ciuc, intrucat imobilul era obiectul sesizarii facute la DNA, in care se reclama ca el ar fi primit o parte din contravaloarea proiectului comandat pentru cladirile nou construite ale spitalului, din aceasta suma fiind realizata proiectarea casei din strada Denes Laszlo nr.11, respectiv o parte a lucrarilor de catre firma de proiectare castigatoare in cadrul procedurii de achizitie.

In acelasi denunt, Borboly Csaba mai era acuzat ca a vandut la un pret mult mai mare un apartament pe care l-a detinut in Miercurea Ciuc, pe strada Korosi Csoma Sandor, respectiv cu 50.000 de euro in loc de 20.000 de euro.

Borboly Csaba preciza ca acesta nu era primul denunt "calomnios" la adresa sa si ca el facea parte dintr-o lunga serie care dura de aproximativ un an.

Presedintele CJ Harghita preciza ca se prezentase la DNA Mures, "la solicitarea chestorilor", cu un dosar cuprinzand toate documentele justificative referitoare la terenul pe care a fost construita casa de pe strada Denes Laszlo din Miercurea Ciuc, la imprumutul bancar contractat in acest scop, la vanzarea apartamentului detinut in localitate, precum si cu toate documentele care sa ateste provenienta sumelor cheltuite.

El sustinea ca proiectul casei sale a fost realizat in vara anului 2007, cand inca nu era presedinte de CJ, de catre un fost coleg de scoala, in vreme ce proiectarea cladirii spitalului a fost facuta in perioada noiembrie 2008 - aprilie 2009.

Borboly adauga ca locuinta, cu o suprafata de 128 de metri patrati, a fost ridicata "la rosu" dintr-un imprumut bancar si ca a fost finalizata si mobilata din ipoteca preluata de banca si din banii rezultati in urma vanzarii apartamentului sau de pe Strada Korosi Csoma Sandor.

In ceea ce priveste apartamentul, mobilat, presedintele CJ Harghita spunea ca acesta a fost evaluat de banca la suma de 54.500 de euro si a fost vandut in conditii legale, cu suma de 50.000 de euro, parintilor sotiei, prin contract de vanzare-cumparare, banii fiind primiti prin virament bancar, punand la dispozitia presei documentele aferente acestor actiuni.

DNA a decis atunci sa claseze dosarul deschis pe numele presedintelui Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba, pentru presupuse fapte de coruptie, considerand ca denuntul a fost "nefondat".

Scrisoarea oficiala privind rezultatele anchetei DNA, initiata in urma unui denunt privind presupuse fapte de coruptie care ar fi fost comise de Borboly Csaba in legatura cu constructia casei sale si cu vanzarea supraevaluata a unui apartament din Miercurea Ciuc, a ajuns, in septembrie 2011, la presedintele Consiliului Judetean Harghita, acesta deschizand-o in prezenta presei.

In iunie 2012, candidatul UDMR Borboly Csaba a castigat al doilea mandat de presedinte al Consiliului Judetean Harghita, cu 69,92 la suta. 

Director BRD, condamnat

                                                   FOTO: obiectivdesuceava.ro

Dănuţ Răzniceanu, fost director al Agenţiei BRD Gura Humorului, trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Suceava, pentru mai multe capete de acuzare, scrie monitorulsv.ro.
Răzniceanu a fost găsit vinovat pentru trei infracţiuni, primind condamnări în toate cazurile. Pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fostul şef al BRD Gura Humorului a primit un an şi şase luni de închisoare, pentru instigare la infracţiunea de efectuarea de retrageri de numerar şi transferuri de fonduri prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare a fost condamnat la şapte luni de închisoare, iar pentru iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, magistraţii de la Judecătoria Gura Humorului l-au condamnat la un an şi patru luni de puşcărie.
În final, Dănuţ Răzniceanu va avea de executat în penitenciar un an şi şase luni de închisoare. Condamnarea nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Suceava. Mai trebuie spus că pedeapsa aplicată a fost diminuată deoarece fostul director al BRD Gura Humorului şi-a recunoscut faptele. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu ceilalţi inculpaţi din dosar, care nu au dat declaraţii de recunoaştere, astfel încât procesul acestora va continua la Judecătoria Gura Humorului.