Ioan Oltean (PDL), chemat la DNA

Ioan Oltean (PDL), chemat la DNA / FOTO: Mediafax

Fostul secretar al general al PDL Ioan Oltean a mers joi la DNA pentru a da declaraţii în faţa procurorilor. Oltean ar fi cercetat într-un dosar privind restituirea de proprietăţi.
Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Oltean a fost chemat la DNA pentru a da declaraţii într-un dosar disjuns din cel al lui Remus Baciu - fostul vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).
În dosarul lui Baciu, acesta a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru că ar fi primit 270.000 de euro în schimbul soluţionării rapide a unor dosare de restituire de proprietăţi, decizia instanţei nefiind însă definitivă.

Şeful ANRP, George Băeşu, declara, în ianuarie, că aproape toate despăgubirile de valori mari, de milioane sau zeci de milioane de euro, din ultimii doi ani nu au fost acordate foştilor proprietari deposedaţi de regimul comunist, ci unor persoane care au cumpărat drepturile litigioase, cei mai mulţi devenind "cazuri speciale".

Până la retragerea PSD de la guvernare, Autoritatea a fost condusă în 2009 de către Ancuţa Gianina Opre, fosta consilieră a fostului preşedinte PSD Mircea Geoană.

Fost deputat PSD între 2004 şi 2008, George Băeşu a înlocuit-o în vara anului trecut pe procurorul Dorina Danielescu, numită în funcţie de numai nouă luni. Până în octombrie 2011, funcţia de preşedinte al ANRP a fost deţinută de Crinuţa Dumitrean, din partea PDL, susţinută de secretarul general al partidului, Ioan Oltean. Dumitrean a fost destituită de fostul premier Emil Boc, după ce, în august 2011, DNA l-a arestat pe Remus Baciu, unul dintre vicepreşedinţii de atunci ai autorităţii.

Încă de la instalare, Băeşu a criticat modul în care s-au dat despăgubirile, iar una dintre decizii a fost tocmai desfiinţarea dosarelor "cazuri speciale", care acordau prioritate persoanelor în etate sau care sufereau de boli grave.
"Avem cesionari care după ce au dat un milion de euro au devenit cazuri speciale, pentru că sufereau de nu ştiu ce boală, şi s-a rezolvat cu rapiditate. Cât a fost dosarul unui pensionar nu era caz special, când a ajuns la un tânăr de 34 de ani care suferea de guturai s-a transformat imediat în caz special", declara Băeşu, pentru MEDIAFAX.
În vârstă de 60 de ani, Ioan Oltean este parlamentar din 1996, fiind în prezent deputat de Bistriţa.

Poliţist de la Crimă Organizată Sibiu, condamnat la închisoare pentru favorizarea infractorului

Un poliţist de la Biroul de Combatere a Criminalităţii Organizate Sibiu, ofiţerul Alexandru Tancou, acuzat că dădea informaţii unei reţele de traficanţi de etnobotanice despre controale şi distrugea înscrisuri, a fost condamnat, vineri, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare.

Potrivit unui comunicat transmis de Biroul de Presă al Curţii de Apel Alba Iulia, ofiţerul de poliţie Alexandru Teofil Tancou a fost condamnat, vineri, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional, favorizarea infractorului, omisiunea sesizării organelor judiciare, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri.
Conform sursei citate, Curtea de Apel Alba Iulia a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpat şi a decis, pe lângă condamnarea acestuia, şi aplicarea unei pedepse complementare de doi ani de interzicere a unor drepturi.
De asemenea, Curtea de Apel Alba Iulia a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive, începând cu data de 20 martie şi până vineri.
Poliţistul de la Biroul de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Sibiu a fost arestat preventiv, în martie, de Curtea de Apel Alba Iulia, fiind acuzat de favorizarea infractorului, sprijinirea unui grup infracţional şi obstrucţionarea organelor de anchetă, potrivit unor surse judiciare.
Sursele citate declarau atunci că ofiţerul este cercetat în cel puţin trei dosare, pentru favorizarea infractorului, sprijinirea unui grup infracţional şi obstrucţionarea organelor de anchetă, fiind monitorizat mai mult timp de către procurorii DIICOT, cu suspiciunea că ar avea legături cu grupări infracţionale.
Poliţistul era cercetat şi pentru distrugerea de înscrisuri oficiale, fiind suspectat încă din luna ianuarie, când a fost destructurată o reţea de trafic de etnobotanice din municipiul Sibiu. Reţeaua era condusă de un sibian care a deţinut un magazin de etnobotanice în municipiul Sibiu, iar când acestea au fost scoase în afara legii s-a trecut la vânzarea stradală.
În presă au apărut apoi informaţii potrivit cărora Tancou furniza informaţii membrilor reţelei în privinţa controalelor care urmau să aibă loc la magazinul deţinut de aceasta, după care ar fi sprijinit-o prin evitarea declanşării unor dosare penale. Totodată, ofiţerul a fost acuzat că a distrus înscrisuri referitoare la aceeaşi reţea.
Procurorii DIICOT au destructurat, în 21 ianuarie, cea mai amplă reţea de distribuţie a produselor etnobotanice din judeţul Sibiu, în dosar fiind învinuite şase persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani. Cinci dintre membrii reţelei au fost condamnaţi la închisoare, între doi ani şi şase luni şi patru ani cu executare, iar al şaselea a primit o pedeapsă cu suspendare de doi ani.

Fostul primar al oraşului CLUJ-NAPOCA a fost CONDAMNAT la trei ani şi şase luni de închisoare

Fostul primar din Cluj-Napoca Sorin Apostu a fost condamnat, joi, de Curtea de Apel Târgu Mureş, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru mai multe infracţiuni de corupţie, soţia acestuia - la trei ani de închisoare cu suspendare, iar omul de afaceri Călin Stoia a fost achitat

Sorin Apostu, fostul primar al Clujului

Sentinţa în procesul în care fostul primar din Cluj-Napoca Sorin Apostu, soţia acestuia, Monica Apostu, şi omul de afaceri Călin Stoia au fost judecaţi pentru mai multe fapte de corupţie a fost pronunţată, joi, în şedinţă publică, de Curtea de Apel Târgu Mureş, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Astfel, magistratul Floare Găzdac a respins ca nefondate cererile de schimbare a încadrării juridice a faptelor de care au fost acuzaţi cei trei, formulate de apărători, şi i-a achitat pentru mai multe infracţiuni.
Pe de altă parte, Curtea de Apel Târgu Mureş l-a condamnat pe Sorin Apostu la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă în formă continuată, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru instigare la spălare de bani în formă continuată, la un an şi şase luni de închisoare cu executare pentru primire de foloase necuvenite şi la opt luni de închisoare cu executare pentru instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în legătură cu denunţătorul Aspazia Droniuc.
Magistratul a stabilit că Apostu va executa pedeapsa cea mai grea, adică trei ani şi şase luni de închisoare cu executare, din care se deduce timpul petrecut de acesta în arest.
Soţia lui Apostu, Monica Apostu, a fost achitată de trei dintre acuzaţii, fiind condamnată la trei ani de închisoare pentru complicitate la trafic de influenţă în formă continuată, trei ani de închisoare pentru spălare de bani în formă continuată şi opt luni de închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate în legătură cu denunţătorul Aspazia Droniuc.
Curtea de Apel Târgu Mureş a dispus suspendarea executării pedepsei în cazul Monicăi Apostu, stabilind un termen de încercare de şapte ani, în care are interdicţia de a intra în legătură cu Aspazia Droniuc.
Omul de afaceri Călin Stoia a fost achitat pentru toate capetele de acuzare.
De asemenea, instanţa a dispus confiscarea a aproape 300.000 de lei de la soţii Apostu, a menţinut măsurile asigurătorii luate de DNA Cluj, a anulat contractele de asistenţă juridică între firma de avocatură a Monicăi Apostu şi firma Frarom, reprezentată de Aspazia Droniuc, precum şi facturile fiscale emise în baza acestor contracte, a decis confiscarea cardurilor de carburanţi emise de Rosal şi a stabilit că soţii Apostu urmează să plătească 21.000 de lei fiecare drept cheltuieli judiciare.
Sentinţa nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs în zece zile de la pronunţare.
Niciunul dintre inculpaţi, şi nici apărătorii nu au fost prezenţi la pronunţare.
Sorin Apostu şi omul de afaceri Călin Stoia au fost arestaţi preventiv în noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2011, de Curtea de Apel Cluj.
Potrivit DNA, primarul suspendat al municipiului Cluj-Napoca Sorin Apostu a fost trimis în judecată, în stare de arest, pentru luare de mită în formă continuată (18 acte materiale), complicitate la spălare de bani în formă continuată (19 acte materiale), complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (19 acte materiale), trafic de influenţă în formă continuată (21 acte materiale), instigare la spălare de bani în formă continuată (23 acte materiale), instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (23 acte materiale) şi primire de foloase necuvenite.
Omul de afaceri Călin Stoia, administrator al SC Compania de Salubrizare Brantner Vereş S.A, a fost trimis în judecată, în stare de arest, pentru dare de mită în formă continuată (18 acte materiale), participaţie improprie la spălare de bani în formă continuată (19 acte materiale), participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (19 acte materiale).
Sorin Apostu a demisionat din funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca, demisia fiind înregistrată în 15 februarie 2012 la Registratura Primăriei.
Sorin Apostu a susţinut, într-o scrisoare deschisă adresată locuitorilor oraşului, că după demisia din funcţie cariera sa politică şi administrativă încetează şi că va aştepta ca justiţia să îşi urmeze cursul şi să îşi poată dovedi nevinovăţia.
Sorin Apostu a părăsit, în 28 septembrie 2012, Penitenciarul Târgu Mureş, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de eliberare depusă de acesta, în dosarul în care a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie.
Călin Mihai Stoia a părăsit, în 14 aprilie 2012, Penitenciarul din Târgu Mureş, ca urmare a deciziei de punere a sa în libertate, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Fostul primar al municipiului Cluj-Napoca Sorin Apostu, soţia acestuia, Monica Apostu, şi omul de afaceri Călin Stoia au susţinut, în 1 iulie, la ultimul termen pe fond de la Curtea de Apel Târgu Mureş, că sunt nevinovaţi.
Curtea de Apel Târgu Mureş anunţa atunci că rămâne în pronunţare, o soluţie în acest dosar urmând să fie dată în 15 iulie. La acea dată, pronunţarea s-a amânat pentru 25 iulie, judecătorul considerând că mai are nevoie de timp pentru a delibera.

 

Deputat condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare

Deputatul PDL Mircia Muntean a fost condamnat de ICCJ la patru ani de închisoare cu suspendare, în dosarul în care este acuzat că, în perioada în care a fost primar al muncipiului Deva, ar fi încheiat tranzacţii nelegale de terenuri cu Iosif Man, acuzat de traficarea a peste 200 de maşini furate.

Şoc în Parlament. Deputat condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare / FOTO: cotidianul.ro

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat, miercuri, pe deputatul PDL Mircia Muntean la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Instanţa a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de şase ani.

În acelaşi dosar, instanţa i-a condamnat pe Iosif Claudiu Man la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare şi pe Ovidiu Horaţiu Boldor la doi ani de închisoare cu executare.

Cornel Moraru a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, pedeapsă care a fost contopită cu o alta de trei ani de închisoare, primită într-un alt dosar. Instanţa a constatat că în cazul lui Moraru a fost executată integral pedeapsa de trei ani de închisoare.

În cazul lui Iosif Man, instanţa a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia.

Judecătorii au admis în parte acţiunea civilă formulată de Ministerul de Finanţe şi i-a obligat, în solidar, pe Mircia Muntean şi pe Iosif Claudiu Man, în calitate de moştenitor al lui Iosif Man, la plata sumei de 333.743 de dolari sau echivalentul în lei, la care se adaugă dobânda calculată de la 25 martie 1999 până la plata integrală a sumei stabilite ca prejudiciu.

Instanţa a anulat trei titluri de proprietate şi trei procese verbale de punere în posesie a câte o mie de metri pătraţi de teren, în zona Bejani, emise pe numele lui Iosif Man, Aurel Pop şi Carol Panduru.

Judecătorii au mai anulat tranzacţia din 25 martie 1999 încheiată între Primăria municipiului Deva, Comisia Judeţeană şi Comisia Locală pentru aplicarea Legii 18/1991, Iosif Man, Aurel Pop şi Carol Panduru, un contract de vânzare-cumpărare încheiat în 12 mai 1999 între Iosif Man şi Shell România SRL, precum şi autorizaţia de construcţie din 23 august 1998.

Decizia instanţei supreme nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Completul de cinci judecători.
Mircia Muntean a fost trimis în judecată în acest dosar în ianuarie 2004, fiind acuzat de abuz în serviciu privind tranzacţii nelegale de terenuri.

Muntean a fost primar al municipiului Deva din 1996 până în 2012, când a câştigat un mandat de deputat în Hunedoara, fiind candidat din partea fostei ARD.

Dosarul a fost judecat mai întâi la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, fiind mutat, în februarie 2013, la instanţa supremă, competentă să judece cauze în care sunt acuzaţi parlamentari.

Iosif Man a fost acuzat de contrabandă cu autoturisme de lux furate şi fals, după ce, în perioada 1999-2002, a indigenizat, prin RAR Deva, aproximativ 190 autoturisme de lux furate din Occident, majoritatea având seriile modificate.

La percheziţia efectuată la domiciliul lui Iosif Man din comuna hunedoreană Braniştea, în 10 octombrie 2003, au fost găsite în garaj trei dosare cuprinzînd documente referitoare la vânzarea unui teren de 3.200 de metri pătraţi, contra sumei de 192.000 de dolari. Tranzacţia fusese încheiată între Iosif Man - personal şi ca reprezentant al lui Carol Panduru şi al lui Aurel Pop - pe de-o parte şi o companie de distribuţie a produselor petroliere, pe de altă parte, terenul fiind situat în municipiul Deva, în zona Drumului Naţional (DN) 7, potrivit procurorilor.
Din documentele ridicate de la Iosif Man a rezultat că acesta deţinea terenul în baza unei hotărîri judecătoreşti de "expedient", ca urmare a unei tranzacţii încheiate între Man, Panduru, Pop şi Primăria Deva, reprezentată de Mircia Muntean.

În urma verificării actelor ce au stat la baza acestui schimb a rezultat că Iosif Man, Carol Panduru şi Aurel Pop au solicitat, în 1998, atribuirea unei suprafeţe de teren în zona DN 7, intravilan, uzând de calitatea de revoluţionari. Comisia locală a propus Comisiei judeţene de aplicare a Legii 18/1991 privind fondul funciar atribuirea de teren către cei trei, fiind stabilită suprafaţa de o mie metri pătraţi de teren extravilan din rezerva constituită la nivelul Comisiei Locale Deva.

Procurorii l-au acuzat pe Mircia Muntean că a dispus abuziv punerea în posesie a celor trei, pentru o suprafaţă de câte 5.225 de metri pătraţi fiecare, eliberând titlul de proprietate la 1 martie 1999, pentru terenul situat în zona Bejan.

În 8 martie 1999, Mircia Muntean a formulat o acţiune în justiţie, solicitând anularea titlurilor, iar în cursul procesului - desfăşurat la Judecătoria Deva - ar fi încheiat o tranzacţie prin care a cedat celor trei un teren cu o suprafaţă de 5.838 de metri pătraţi în zona DN 7.

Potrivit procurorilor, acest teren era proprietate publică a statului şi nu putea face obiectul unui act de dispoziţie a primarului, care nu are atribuţii în acest sens, competenţa în materie revenind Comisiei Locale. Terenul a fost trecut în proprietatea publică a statului român prin Decretul de expropriere pentru cauză de utilitate publică nr. 113/1982 şi se afla în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.

Astfel, Iosif Man, Carol Panduru şi Aurel Pop au intrat în proprietatea terenului, pe care ulterior l-au înstrăinat. După obţinerea frauduloasă a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, Iosif Man, având împuternicire, a vândut, în luna mai 1999, terenul către compania Shell.

La sfârşitul lunii octombrie 2003, poliţiştii şi procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au ridicat din biroul lui Mircia Muntean, de la Primăria Deva, mai multe documente, printre care procesele verbale ale şedinţelor Consiliului Local din perioada septembrie 1998 - iunie1999 şi ianuarie 2002, precum şi dosarele pentru terenurile atribuite lui Iosif Man, Carol Panduru şi Aurel Pop.

Procurorii arătau că prejudiciul produs statului a fost estimat la 360.000 de dolari.

Anchetatorii mai arătau că Iosif Man, Claudiu Man, Ovidiu Boldor şi Cornel Moraru se ocupau cu traficul internaţional de maşini. Autoturismele furate din străinătate erau aduse în ţară, cel mai adesea cu numere de înmatriculare furate de la alte vehicule, iar apoi erau indigenizate în baza unor acte false şi vândute fără să li se spună cumpărătorilor despre provenienţa ilicită.

 

Poliţist sucevean închis pentru corupţie, despăgubit de CEDO cu 10.000 de euro

Fostul şef al Detaşamentului Poliţiei pentru Intervenţie Rapidă (DPIR) Suceava, Mircea Stoleriu, condamnat la închisoare pentru corupţie în 2004 şi eliberat condiţionat în 2006, urmează să primească 10.000 de euro de la statul român, pentru condiţiile de detenţie, potrivit unei decizii a CEDO.

 

Stoleriu a făcut plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg în privinţa condiţiilor de detenţie pe care le-a avut după ce a fost condamnat definitiv, în mai 2004, la cinci ani de închisoare.
El s-a plâns de faptul că a stat în preajma unor deţinuţi fumători, dezvoltând în timp hipertensiune, că era persecutat de ceilalţi deţinuţi, dată fiind breasla din care provenea, că au fost perioade în care nu i s-a permis să părăsească celula pentru plimbarea zilnică, cea mai lungă interdicţie fiind de patru luni, şi că a fost obligat să apară încătuşat în public, inclusiv în faţa instanţei de judecată.
De asemenea, dată fiind deteriorarea sănătăţii sale, Stoleriu a stat internat în spital, în mai 2005, fiind legat de pat, a mai arătat acesta, în plângerea la CEDO.
Curtea a decis că statul român a încălcat articolul 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ce prevede interzicerea torturii şi tratamentelor inumane sau degradante, prin condiţiile de detenţie în care a stat Stoleriu şi prin faptul că acesta a fost legat de pat în timpul internării în spital.
Astfel, CEDO a decis ca reclamantului să îi fie plătită suma de 10.000 de euro, cu titlul de prejudiciu moral, de către statul român.
Decizia a fost luată, marţi, de o cameră inferioară a CEDO, oricare dintre părţi putând cere, în termen de trei luni, rejudecarea de către Marea Cameră.

 

Fost senator UDMR, condamnat la şapte ani de închisoare cu executare

Fostul senator Olosz Gergely a fost condamnat, miercuri, de Tribunalul Bucureşti, la şapte ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care este acuzat că, în perioada în care a fost preşedinte al ANRE, a ajutat reprezentanţii unor firme să obţină contracte oneroase. Decizia Tribunalului nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel la Curtea de Apel Bucureşti.

Fost senator UDMR, condamnat la şapte ani de închisoare cu executare / FOTO: www,agenda.net

Alături de Gergely, a fost condamnat, la patru ani de închisoare cu executare, Ion Bîrcină, iar ceilalţi trei inculpaţi din dosar, Costin Iliescu, Cătălin Stan şi Ovidiu Ionel Badea, au primit câte trei ani de închisoare cu suspendare, cu termen de încercare de cinci ani.

De asemenea, instanţa a menţinut sechestrul asigurator dispus de procurorii anticorupţie în cazul lui Gergely, Bîrcină, Iliescu şi Stan.

Dosarul a ajuns la Tribunalul Bucureşti după ce instanţa supremă a admis, în 17 mai, că nu mai are competenţa de a judeca acest caz ca urmare a faptului că Gergely nu mai este demnitar.

Instanţa supremă a admis atunci cererea făcută de avocaţii celor judecaţi în acest dosar şi a dispus declinarea cauzei la Tribunalul Bucureşti în vederea judecării a fostului senator Olosz Gergely pentru fapte de corupţie.
Olosz Gergely a anunţat, în 13 mai, că renunţă la mandatul de senator, invocând campania de compromitere ce ar fi fost purtată împotriva sa în ultima perioadă, informează MEDIAFAX.
În octombrie 2012, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Olosz Gergely, fost preşedinte al ANRE în perioada 2007 - 2008, pentru trafic de influenţă, în formă continuată.

În acelaşi dosar sunt judecaţi Ion Bîrcină şi Costin Iliescu, reprezentanţi ai mai multor societăţi comerciale, Cătălin Stan, administrator de drept la SC Power Plus SRL şi Ovidiu Ionel Badea, administrator al SC Budirom Serv SRL.
Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada mai 2010 - februarie 2011, Ion Bîrcină, Costin Iliescu, Cătălin Stan şi Ovidiu Ionel Badea s-au asociat cu scopul de a cumpăra influenţa lui Olosz Gergely, în vederea obţinerii de contracte oneroase pentru firmele a căror activitate o coordonau prin asociere.

În acest context, în perioada mai 2010 - 29 septembrie 2010, deputatul Olosz Gergely a pretins, pentru sine şi pentru altul, de la cei trei, suma de 516.000 de euro, disimulată într-un contract de consultanţă între SC Power Plus SRL, firmă controlată de grupul Bîrcină, şi o altă societate comercială de tip off shore.

"Din suma pretinsă, Power Plus SRL a transferat în conturile acestui off shore suma totală de 384.000 euro pe baza unor dispoziţii de plată întocmite în fals de inculpatul Stan Cătălin", au notat procurorii în documentul citat.
De asemenea, procurorii îl acuză pe Olosz Gergely că în perioada septembrie - noiembrie 2010 a pretins de la aceleaşi persoane şi a primit pentru sine, direct, suma de 400.000 de lei.

În schimbul banilor, Olosz Gergely şi-a exercitat influenţa, respectiv a lăsat să se creadă că are influenţă pe lângă o persoană cu funcţie de conducere din cadrul CEZ România SA, susţin procurorii DNA.

"Traficul de influenţă s-a materializat în forma determinării de către Olosz Gergely a funcţionarilor de la CEZ România şi CEZ Distribuţie SA să încheie cu firmele controlate de asocierea Bîrcină următoarele contracte: să execute întocmai şi la timp plăţile din contractul de vânzare-cumpărare de energie electrică dintre SC Power Plus SRL şi SC CEZ Vânzare SA; contractul de furnizare de materiale refolosibile dintre SC CEZ Distribuţie SA şi SC Budirom Serv SRL (firmă din grupul Bîrcină); contractul de cesiune de creanţă dintre SC CEZ Distribuţie SA şi SC Budirom Serv SRL, având ca obiect cesionarea creanţei de 30 milioane lei, creanţă certă, lichidă şi exigibilă, pe care cedentul o avea împotriva CN CFR SA, derivând din contractele de furnizare de energie electrică pe care cedentul le-a încheiat cu CFR; în plus, urmare a aceleiaşi influenţe, s-a hotărât ca, în a doua etapă, să se cesioneze şi creanţa în valoare de 36.204.674 lei către aceeaşi firmă (creanţă cu acelaşi regim ca cel din prima etapă)", au precizat procurorii.

De asemenea, în perioada noiembrie 2010-februarie 2011, Olosz Gergely şi-a folosit influenţa, "astfel cum a fost cumpărată de grupul Bîrcină", pe lângă o persoană cu funcţie de decizie din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru a o determina să facă anumite acte prin care să favorizeze interesele comerciale ale grupului Bîrcină legate de investiţii din fonduri europene pe direcţia Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.

"Ca urmare, în aceeaşi perioadă, persoana din cadrul Ministerului Agriculturii a facilitat grupului Bîrcină contactarea unor consultanţi pe fonduri europene", au mai scris procurorii anticorupţie în rechizitoriul trimis instanţei.
La rândul său, în perioada 2010 - 2011, Cătălin Stan, în calitate de administrator de drept la SC Power Plus SRL, a înregistrat în contabilitatea acestei firme, cu titlu de cheltuieli deductibile, sumele transferate în baza contractului de consultanţă, consecinţa fiind prejudicierea bugetului de stat cu suma de 350.144,96 lei, reprezentând impozit pe profit.

În vederea confiscării şi recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând lui Olosz Gergely, Ion Bîrcină, Costin Iliescu şi Cătălin Stan, precum şi a părţii responsabile civilmente SC Power Plus SRL.

 

Fost candidat la Președinția României, condamnat la șase ani de închisoare cu executare.

Ninel Potârcă, condamnat la șase ani de închisoare cu executare

Tribunalul Gorj a decis în toamna anului trecut ca Potârcă să fie condamnat la 3,6 ani închisoare, cu executare, sentinţa fiind atacată cu apel atât de către procurori, cât şi de către inculpat. Magistraţii Curţii de Apel Craiova au decis, miercuri, admiterea apelurilor şi majorarea pedepsei la şase ani închisoare.
În acelaşi dosar a fost judecat şi fratele fostului candidat la Preşedinţie, Toma Potârcă, pentru acesta magistraţii stabilind, miercuri, o pedeapsă de cinci ani, faţă de 2,6 ani, cât decisese iniţial Tribunalul Gorj.
Instanţa din Craiova a majorat pedepsele şi pentru alţi doi inculpaţi, oameni de afaceri din Râmnicu Vâlcea.Mihalache Radu are de executat trei ani de detenţie, iar fratele acestuia, Dan Radu, recidivist, primind o pedeapsă de patru ani, în care au fost contopite şi alte pedepse decise de diferite instanţe în dosarele în care a fost inculpat.
Tuturor instanţa le-a interzis pentru diferite perioade o serie de drepturi civile, inclusiv cele de a fi ales sau a alege.
De asemenea, Curtea de Apel Craiova a stabilit ca inculpaţii să suporte împreună cu firmele lor prejudiciul creat la bugetul de stat prin neplata taxelor şi impozitelor.
"Obligă pe inc.Potârcă Constantin Ninel în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C.Siatra Prod SRL Tg.Jiu prin lichidator S.P. Capiv I.P.U.R.L. Tg.Jiu,către partea civilă la 181.394.912 lei despăgubiri civile, din care 10.365.561 lei în solidar cu inc.Potârcă Tănase,10.630.518 lei în solidar cu inc.Radu Dan,6.415.392 lei în solidar cu inc. Radu Mihalache şi partea responsabilă civilmente S.C.Silnef S.R.L. Rm.Vâlcea,la care se adaugă accesoriile aferente calculate potrivit Codului de procedură fiscală”, se arată în decizia instanţei.
Magistraţii au dispus, de asemenea, menţinerea sechestrului asigurător pe proprietăţile inculpaţilor, fraţii Constantin Ninel şi Toma Potârcă având în municipiul Târgu Jiu, în cartierul Meteor, un teren de peste 1.600 de metri pătraţi şi un palat cu o suprafaţă de 918 metri pătraţi şi o valoare impozabilă de peste trei milioane de lei.
Curtea de Apel Craiova a menţinut alte prevederi ale sentinţei Tribunalului Gorj, printre care anularea unor documente fiscale false, folosite în contabilitatea firmelor deţinute de inculpaţi.
Cei patru au fost trimişi în judecată în mai 2011 de către Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorii menţionând la acel moment că fostul candidat la Preşedinţie a folosit în contabilitatea uneia dintre firmele sale facturi fictive pentru a nu plăti statului impozite şi taxe în valoare de peste 18,6 milioane de lei. Conform anchetatorilor, din suma respectivă opt milioane de lei ar fi fost TVA, iar restul reprezenta impozit pe profit, firma Siatra Prod SRL, aflată în faliment în prezent, ocupându-se cu colectarea de fier vechi. Procurorii DNA susţin că actele false provin de la firmele celorlalţi inculpaţi, aceştia antedatând documente contabile pentru a acoperi operaţiuni nelegale efectuate de firma lui Potârcă.
Firma sa, Siatra Prod SRL, a achiziţionat în anul 2000 fostul combinat chimic din Arad, pe care ulterior l-a demolat şi l-a vândut la fier vechi. Firma este în prezent în lichidare judiciară, aceasta mai având în proprietate la Arad terenurile fostului combinat, suprafaţa totală fiind de peste 40 de hectare.
Constantin Ninel Potârcă a mai fost condamnat anul trecut, într-un alt dosar, la doi ani de închisoare cu suspendare, tot de Tribunalul Gorj şi tot pentru evaziune fiscală. Sentinţa nu a fost definitivă, dosarul fiind acum pe rolul Curţii de Apel Craiova.
Fratele său, Toma Potârcă, este implicat şi el într-un alt dosar aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, procurorii DNA trimiţându-l aici în judecată alături de alte opt persoane, printre care fostul manager Răzvan Adrian Mocanu şi Monica Răduţ, fost director administrativ al Institutului Naţional de Pneumoftiziologie "Marius Nasta” din Capitală. Aceasta a fost acuzată de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, spălare de bani în formă continuată, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.
Toma Potârcă şi patronii altor firme din cartierul Meteor din Târgu Jiu au încheiat cu institutul din Bucureşti contracte de prestare a unor servicii, inclusiv de transport a cadavrelor, pentru care unitatea sanitară a plătit operaţiuni fictive sau mult mai scumpe decât preţul pieţii, fosta conducere a institutului primind, în schimb, sume de bani sau bunuri, conform anchetatorilor.

Judecătoarea Carmen Mladen, trei ani şi jumătate de închisoare cu suspendare

Potrivit portalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, magistraţii au respins ca nefondat recursul formulat de Carmen Mladen la sentinţa dată, în noiembrie 2012, de Curtea de Apel Bucureşti şi a menţinut dispoziţiile sentinţei în cazul judecătoarei, respectiv trei ani şi jumătate de închisoare cu suspendare.
ICCJ a redus pedeapsa în cazul complicelui judecătoarei, Ionel Stoian, de la doi ani la 1 an şi şase luni de închisoare, menţinând însă modalitatea de executare, respectiv suspendarea.
Decizia instanţei supreme este definitivă.
În 15 noiembrie 2012, judecătoarea Carmen Mladen a fost condamnată la trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru şantaj de Curtea de Apel Bucureşti, iar complicele acesteia, Ionel Stoian, a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare. Ulterior, decizia instanţei a fost atacată cu recurs la instanţa supremă.
Judecătoarea Carmen Mladen de la Curtea de Apel Craiova a fost suspendată din funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii în 21 iunie.
În luna iulie, Mladen şi Stoian au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie sub acuzaţia de şantaj.
Potrivit DNA, în perioada 28 mai - 12 iunie, Mladen şi Stoian "au constrâns, în mod repetat, o persoană denunţătoare (Matei Catrinoiu, n.r.), parte vătămată în cauză, să le remită sume de bani, sub ameninţarea că vor da în vileag fapte presupus compromiţătoare pentru respectiva persoană". Cei doi au obţinut astfel 5.000 de euro de la Catrinoiu, banii fiind primiţi în 13 iunie de judecătoarea Carmen Mladen.
Instanţa arăta în motivarea deciziei de arestare a celor doi că avocatul Matei Catrinoiu, candidat la şefia Consiliului Local Gorj din partea PNŢCD, a declarat că o cunoaşte pe judecătoare din 2010 şi că a avut cu aceasta o relaţie extraconjugală de două-trei luni, fiind şantajat să plătească 5.000 de euro pentru a nu fi date publicităţii "fotografii compromiţătoare ce i-ar afecta viaţa personală şi cariera profesională".
Catrinoiu a sesizat DNA în 28 mai, arătând că Elena Carmen Mladen, judecător la Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a Civilă, împreună cu o persoană ce s-a prezentat sub numele de "Bratu" (identificat ulterior în persoana lui Ionel Stoian) exercită asupra sa acte de ameninţare pentru a-i remite suma de 5.000 euro.
Matei Catrinoiu le-a spus anchetatorilor că în 28 mai, având calitatea de lichidator judiciar, a mers la Curtea de Apel Craiova, în vederea participării la judecarea unei cauze. "Aflându-se în holul instanţei, partea vătămată a fost acostată de inculpatul Stoian Ionel care s-a recomandat sub numele de «Bratu» şi care i-a spus că, pe plan local, există persoane care intenţionează să-i facă rău şi care deţin fotografii compromiţătoare la adresa sa", nota instanţa în documentul citat.
Totodată, instanţa arăta că judecătoarea i-ar fi explicat lui Catrinoiu că respectivul "Bratu" este fost ofiţer al Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi, în prezent, ofiţer de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fiind foarte dur şi deţinând fotografii compromiţătoare care le-ar putea afecta viaţa personală şi cariera profesională.
În 13 iunie, Mladen şi complicele ei au venit în Bucureşti, cu trenul, deoarece judecătoarea stabilise o întâlnire la Gara de Nord cu Catrinoiu, pentru a primi cei 5.000 de euro. Întâlnirea fusese stabilită cu o zi înainte, când Mladen i-a dat asigurări lui Catrinoiu că situaţia în care se află va fi rezolvată, urmând ca acesta să primească sprijin politic pentru alegeri, potrivit aceluiaşi document. "Deşi cei doi inculpaţi au sosit împreună în Gara de Nord, doar inculpata Mladen Elena Carmen s-a întâlnit cu partea vătămată, întrevederea derulându-se în autoturismul părţii vătămate, unde aceasta i-a înmânat suma de 5.000 euro, sumă care a fost găsită ulterior în poşeta inculpatei, în urma acţiunii de flagrant", se mai arăta în motivare.
Judecătoarea Carmen Mladen afirma însă că, în urmă cu aproximativ doi ani, a fost violată de denunţătorul ei, Matei Catrinoiu, pe care nu l-a reclamat organelor judiciare pentru a nu-şi prejudicia imaginea publică.
"Astfel, dacă iniţial inculpata a afirmat că în urmă cu aproximativ 2 ani de zile a fost victima unui viol din partea părţii vătămate pe care nu l-a reclamat organelor judiciare pentru a nu-şi prejudicia imaginea publică şi a continuat să întreţină relaţii sexuale cu acesta, obligată fiind pentru că acesta o ameninţa că-i va spune soţului de relaţia extraconjugală şi-i va afecta cariera, ulterior tot inculpata este cea care afirmă că partea vătămată C M era cel care o căuta, inclusiv la Piteşti, unde aceasta se afla la o conferinţă, în ideea de a nu face plângere penală şi să afle despre aspectele sus-menţionate soţia acestuia, judecător la Judecătoria Târgu Jiu", se menţiona în motivare.

Prim-procuror reţinut de DNA

 

 

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial București efectuează cercetări penale față de inculpata CONSTANTINESCU AURELIA LORA, prim procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de trafic de influență

Din Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale întocmită de procurori au rezultat următoarele:
În perioada februarie – mai 2013, inculpata Constantinescu Aurelia Lora, în calitatea sa de procuror, a pretins de la o persoană denunțătoare, prin intermediar, mai multe sume de bani primind, în mod direct suma totală de 4.500 de lei, precum și produse alimentare și nealimentare, pentru ca în schimb să își exercite influența pe care pretindea că o avea asupra unor procurori de la altă unitate de parchet și asupra unor polițiști, astfel încât să fie ameliorată situația juridică a soțului denunțătoarei. Acesta era cercetat în două dosare, de către organele de poliție pentru infracțiunea de furt de autovehicule, respectiv de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov pentru infracțiunea de dare de mită. În cel de-al doilea dosar, soțul denunțătoarei avea să fie trimis în judecată în stare de arest preventiv.
La data de 15 mai 2013, inculpata Constantinescu Aurelia Lora a pretins de la persoana denunțătoare, prin intermediar, o nouă sumă cuprinsă între 2.000 și 3.000 de lei și două cartușe de țigări în scopul menționat mai sus.
La data de 17 mai 2013, inculpata a primit de la persoana denunțătoare suma de 3.000 lei și două cartușe de țigări, procurorii anticorupție procedând la constatarea infracțiunii flagrante.
Inculpatei Constantinescu Aurelia Lora i s-au adus la cunoștință acuzațiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală.
Având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Constantinescu Aurelia Lora, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviințat măsura arestării preventive a acesteia.
La data de 18 mai 2013, procurorii anticorupție au dispus reținerea acesteia pentru 24 de ore, urmând a fi prezentată la Curtea de Apel București cu propunere de arestare preventivă pe o perioadă de 29 de zile.
În cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informații.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

 

Director BRD, condamnat

                                                   FOTO: obiectivdesuceava.ro

Dănuţ Răzniceanu, fost director al Agenţiei BRD Gura Humorului, trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Suceava, pentru mai multe capete de acuzare, scrie monitorulsv.ro.
Răzniceanu a fost găsit vinovat pentru trei infracţiuni, primind condamnări în toate cazurile. Pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fostul şef al BRD Gura Humorului a primit un an şi şase luni de închisoare, pentru instigare la infracţiunea de efectuarea de retrageri de numerar şi transferuri de fonduri prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare a fost condamnat la şapte luni de închisoare, iar pentru iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, magistraţii de la Judecătoria Gura Humorului l-au condamnat la un an şi patru luni de puşcărie.
În final, Dănuţ Răzniceanu va avea de executat în penitenciar un an şi şase luni de închisoare. Condamnarea nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Suceava. Mai trebuie spus că pedeapsa aplicată a fost diminuată deoarece fostul director al BRD Gura Humorului şi-a recunoscut faptele. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu ceilalţi inculpaţi din dosar, care nu au dat declaraţii de recunoaştere, astfel încât procesul acestora va continua la Judecătoria Gura Humorului.