Procesul lui Liviu Dragnea, devansat cu trei luni după cererea DNA. Începe pe 15 noiembrie

Procesul vicepremierului Liviu Dragnea a fost devansat cu trei luni, după o solicitare formulată de DNA în acest sens, relatează Realitatea TV. Procurorii au cerut ICCJ preschimbarea primului termen de judecare a dosarului în care sunt acuzaţi Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, pe motiv că termenul stabilit la 18 februarie 2014 este prea lung şi nu se asigură principiul judecării cu celeritate a cauzei.

Procesul lui Liviu Dragnea începe pe 15 noiembrie / Foto: cugetliber.ro 

 

Procesul lui Liviu Dragnea va începe pe 15 noiembrie, termenul iniţial fiind devansat la solicitarea procurorilor DNA.
Procurorii au cerut ICCJ preschimbarea primului termen de judecare a dosarului în care sunt acuzaţi Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, pe motiv că termenul stabilit la 18 februarie 2014 este prea lung şi nu se asigură principiul judecării cu celeritate a cauzei.
Procurorii anticorupţie au transmis în 9 octombrie o cerere prin care solicită judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) preschimbarea datei la care să înceapă judecarea dosarului "Fraudă la referendum".
Aceştia au arătat în cerere că primul termen de judecată, stabilit de instanţă la 18 februarie 2014, este prea lung şi ar trebui schimbat pentru a se asigura judecarea cu celeritate a acestui dosar. Totodată, procurorii au menţionat că dosarul este unul complet, cu numeroşi martori.
Completul de judecată căruia i-a fost repartizat aleatoriu acest caz nu a soluţionat până în prezent cererea, dar în 10 octombrie a făcut o cerere la Barou pentru stabilirea unor avocaţi din oficiu pentru toţi inculpaţii din acest dosar.
Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, şi a stabilit primul termen în 18 februarie 2014.
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată petnru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi și membri ai secțiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

 

 

Marin Condescu, audiat în dosarul în care este acuzat de spălare de bani şi fals

Preşedintele Consiliului de Administraţie al clubului sportiv Pandurii Târgu Jiu, Marin Condescu, s-a prezentat, marţi, la sediul Poliţiei Gorj, unde a fost chemat pentru audieri în dosarul în care este acuzat de spălare de bani şi fals şi în care cu o zi în urmă au avut loc percheziţii.

Marin Condescu, audiat în dosarul în care este acuzat de spălare de bani şi fals

Marin Condescu a declarat, înainte de a intra în sediul Poliţiei Gorj, că nu ştie care este obiectul dosarului în care va fi audiat, reafirmând că singurele informaţii pe care le are pe această temă sunt cele pe care le-a aflat de la jurnalişti.
Preşedintele Consiliului de Administraţie de la Pandurii Târgu Jiu a venit însoţit de avocatul său, care a declarat corespondentului MEDIAFAX că este vorba despe un dosar penal deschis în vară pe numele lui Condescu şi care vizează modul în care firma ce asigură tichetele de masă pentru mineri şi energeticieni a încheiat cu echipa de fotbal un contract de cesiune de creanţe de 1,7 milioane de lei.
Avocatul lui Condescu a precizat că la acest dosar a fost anexată şi plângerea care vizează modul în care Marin Condescu ar fi împrumutat clubul cu 2,2 milioane de lei, în primăvara lui 2012.
Ancheta vizând contractul de cesiune de creanţe încheiat între clubul de fotbal Pandurii Târgu Jiu şi firma Edenred, care asigura tichetele de masă pentru minerii din fosta Societate Naţională a Lignitului Oltenia, a fost deschis iniţial de Parchetul Judecătoriei Târgu Jiu, care apoi şi-a declinat competenţa către Parchetul Tribunalului Gorj, dosarul ajungând în final la Biroul teritorial Târgu Jiu al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Mai multe percheziţii au avut loc, luni, la locuinţa preşedintelui Consiliului de Administraţie al clubului sportiv Pandurii Târgu Jiu, Marin Condescu, la sediul clubului şi la sediul din Capitală al Federaţiei Naţionale Mine Energie. Surse judiciare declarau corespondentului MEDIAFAX că percheziţiile au avut loc într-un dosar în care Condescu este suspectat de spălare de bani, fals şi uz de fals, după ce ar fi împrumutat clubul cu 2,2 milioane de lei, bani pe care ulterior şi i-ar fi recuperat, fără însă a trece în contabilitate aceste operaţiuni.
În urma percheziţiilor, de la sediul clubului sportiv au fost ridicate mai multe documente şi două unităţi de calculator.
În primăvara acestui an, conducerea Complexului Energetic Oltenia (CEO), principalul finanţator al clubului Pandurii, a depus trei plângeri penale împotriva lui Marin Condescu, cerând clarificări asupra modului de cheltuire a unor mari sume de bani. Ulterior, reprezentanţii CEO au cerut de mai multe ori înlocuirea lui Condescu din funcţia de preşedinte al CA de la Pandurii, fără rezultat însă, o nouă şedinţă care vizează schimbarea acestuia din funcţie fiind programată la jumătatea acestei luni.

Sorin Alexandrescu: Dosarul meu a fost fabricat pentru a acoperi fapte de corupţie din fotbal

Directorul general Antena TV Group, Sorin Alexandrescu, susține că dosarul său a fost "fabricat pe declarații mincinoase'' pentru "a acoperi una dintre cele mai grave fapte de corupție din fotbalul românesc''
.

Sorin Alexandrescu: Dosarul meu a fost fabricat pentru a acoperi fapte de corupţie din fotbal

"Am aflat astăzi (n.r. marți), nu de la DNA cum ar fi fost normal, ci din presă, că am fost trimis în judecată pentru așa-zisul dosar de șantaj. Acest dosar a fost fabricat pe declarații mincinoase pentru a acoperi una dintre cele mai grave fapte de corupție din fotbalul românesc. Trimiterea în judecată s-a produs după ce DNA mi-a refuzat în mod vădit orice drept la apărare, acționând unilateral și discreționar cu scopul de a compromite cel mai important trust media din România. Alături de mine au fost trimiși în judecată fondatorul, acționarii și cele mai importante companii ale grupului: TV Antena Group, Antena 3 SA, Intact Publishing. Este evident că modul în care a fost instrumentat acest dosar nu trebuia să permită dreptul la apărare nici mie, nici celorlalte persoane puse sub acuzație'', subliniază Alexandrescu într-un comunicat remis marți AGERPRES.
El afirmă că DNA "a ignorat cu bună știință aspecte importante'' și arată că reținerea sa s-a făcut ''exclusiv pe baza declarațiilor lui Ioan Bendei, declarații infirmate în mod categoric de conținutul înregistrărilor făcute de procurori''.
Totodată, el acuză procurorii că au ''ignorat deliberat'' trei hotărâri judecătorești definitive. '

AVEREA lui Videanu, sub SECHESTRU: VILA din Snagov şi 60 de milioane de euro

O parte din averea lui Adriean Videanu a fost pusă sub sechestru. Este vorba de trei apartamente din Bucureşti, unul din Mamaia, vila din Snagov, dar şi 66.000 de acţiuni pe care acesta le deţine la trei societăţi comerciale. Fostul ministru al Economiei este acuzat de subminarea economiei naţionale. Prejudiciul din acest dosar se ridică la 130 de milioane de euro.

AVEREA lui Videanu, sub SECHESTRU / Foto: MEDIAFAX

Fostul ministru al Economiei s-a prezentat, luni dimineaţă, la DIICOT, pentru a fi audiat în dosarul în care este acuzat pentru săvârșirea infracțiunilor de complot și subminarea economiei naționale, în legătură cu facilitarea livrărilor de gaze naturale de Romgaz către SC Interagro, companie deținută de omul de afaceri Ioan Niculae.
Potrivit ordonanţelor din datele  de 24 şi 26 septembrie 2013, informează DIICOT, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator, până la concurenţa sumei de 277.000.000 lei, asupra următoarelor bunuri imobile aparţinând învinuitului Videanu Adriean: un imobil situat  în localitatea Snagov, judeţ Ilfov, 3 apartamente situate în municipiul Bucureşti, un apartament situat în localitatea Mamaia, judeţ Constanţa.

În cauză s-a mai dispus indisponibilizarea prin poprire a tuturor sumelor deţinute în conturile deschise la 2 unităţi bancare pe numele învinuitului precum şi a sumelor datorate acestuia cu titlul de dividende de către 2 societăţi comerciale.

De asemenea, s-a dispus indisponibilizarea prin instituirea sechestrului a unui număr de 66.906 acțiuni deținute de către Videanu Adriean la trei societăți comerciale.

Şeful DIICOT a cerut, pe 2 septembrie, procurorului general să sesizeze Senatul, respectiv şeful statului cu cereri de începere a urmăririi penale împotriva foştilor miniştri ai Economiei Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, pentru că l-ar fi sprijinit pe Ioan Niculae şi ar fi folosit Romgaz în interesul Interagro.

Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al firmei omului de afaceri, SC Interagro SA, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.

Procurorii susţin că activitatea grupului infracţional iniţiat, constituit şi coordonat de Ioan Niculae viza fapte de natură să submineze economia naţională prin folosirea SNGN Romgaz SA în direcţia dorită de interesele grupului infracţional.

Preşedintele interimar al PDL Bucureşti, Adriean Videanu, a afirmat că are toate dovezile nevinovăţiei sale pe care le va pune la dispoziţia procurorului de caz.

ANI cere REVOCAREA din funcţie a senatorului PNL Mora Daniel

Agenția Națională de Integritate a solicitat Senatului României constatarea demiterii de drept din calitatea de senator a lui Mora Akos Daniel, ca urmare a deciziei definitive și irevocabile a Înaltei Curți de Casație și Justiție, referitoare la starea de incompatibilitate constatată în cazul acestuia la data de 20.04.2011.

Senatorul PNL Mora Akos Daniel

ANI a constatat faptul că Daniel Mora, fost Consilier județean în cadrul C.J. Mureș, s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât S.C. MORAGROIND S.R.L, societate în cadrul căreia acesta deține funcția de Director și calitatea de asociat, a încheiat contracte de execuție lucrări, în valoare totală de 15.689.344 Lei, cu unități aflate sub autoritatea Consiliului Județean Mureş și cu alte unități administrativ teritoriale de pe raza Judeţului Mureş.
ANi informează că, potrivit Legii nr. 176/2010, „persoana faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate”.

Prin funcție eligibilă se înțelege orice funcție aleasă. Legiuitorul nu face distincție între funcțiile eligibile din cadrul autorităților publice locale și cele din cadrul autorităților publice centrale, instituind doar faptul că persoana față de care s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate, dacă aceasta a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa această funcție pentru o perioadă de 3 ani, mai precizează ANI.

Un inspector de la Autoritatea Naţională a Vămilor nu poate justifica aproape 60.000 de euro

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat existenţa unei diferenţe de aproape 60.000 de euro între averea dobândită şi veniturile realizate în perioada 2008-2010 de către un inspector asistent în cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor

ANI: Un inspector de la Autoritatea Naţională a Vămilor nu poate justifica aproape 60.000 de euro

Potrivit ANI, în perioada 2008 - 2010, Simona Chirilov, fostă Lungu, a realizat în perioada căsătoriei, împreună cu fostul său soţ, Cristian Marian Lungu, venituri salariale de 102.532,43 lei, iar modificările patrimoniale intervenite în aceeaşi perioadă au fost în cuantum de 330.966,97 lei, rezultând o diferenţă nejustificată de 228.434,54 lei (aproximativ 59.502 de euro).
Simona Chirilov a fost numită în funcţia publică de inspector asistent în cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor în 6 martie 2006, iar din septembrie 2009 ocupă funcţia de inspector asistent la Serviciul Juridic din cadrul Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi, arată luni ANI, într-un comunicat de presă.
Astfel, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Galaţi, pentru a face un control privind modificările patrimoniale intervenite şi veniturile realizate de către Simona Chirilov în perioada în care a fost inspector asistent la Autoritatea Naţională a Vămilor.
Simona Chirilov a fost informată despre declanşarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum şi drepturile de a fi asistată sau reprezentată de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, iar aceasta a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, a precizat ANI.

Doi foşti poliţişti,reţinuţi pentru trafic de influenţă la admiterea la Şcoala de Agenţi din Câmpina

Un fost ofiţer şi cadru didactic al Şcolii de Agenţi de Poliţie din Câmpina şi un fost agent de poliţie au fost reţinuţi de procurorii DNA, fiind cercetaţi pentru a fi pretins şi primit sume de bani pentru a facilita admiterea a trei persoane în această şcoală.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) - Serviciul Teritorial Ploieşti efectuează cercetări penale faţă de inculpaţii Ana Gabriela Voicu, fost ofiţer şi cadru didactic în cadrul Şcolii de Agenţi de Poliţie "Vasile Lascăr" din Câmpina, şi Mihail Micu, fost agent de poliţie, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă, informează un comunicat al DNA.
Din ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale, întocmită de procurori, a rezultat că, în cursul lunii septembrie 2013, inculpaţii i-au pretins unei persoane suma totală de 75.000 de euro pentru ca în schimb să intervină pe lângă persoanele abilitate din cadrul Şcolii de Agenţi de Poliţie din Câmpina, pe lângă care Voicu Ana Gabriela a lăsat să se creadă că are influenţă, astfel încât persoana de la care s-au pretins banii şi alţi doi candidaţi (respinşi la concursul de admitere din luna respectivă) să fie admişi în această unitate de învăţământ. Suma totală pretinsă a reprezentat câte 25.000 de euro pentru fiecare candidat.
Procurorii DNA au surprins în flagrant, vineri, cum celor doi le-a fost remisă suma de 3.000 de euro din cea pretinsă. Inculpaţilor Voicu Ana Gabriela şi Micu Mihail li s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală.
Sâmbătă, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea acestora pe o perioadă de 24 de ore, urmând să fie prezentaţi la Tribunalul Prahova cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.

Dan Voiculescu, fiica sa şi directorul Antenelor au ajuns la DNA, în dosarul de şantaj

Fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, fiica sa Camelia şi directorul general al Antena TV Group, Sorin Alexandrescu, s-au prezentat, joi, la DNA, în dosarul privind şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei.
Aceştia nu au făcut declaraţii la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA)

Dan Voiculescu

Potrivit unor surse judiciare, Dan şi Camelia Voiculescu au fost citaţi să se prezinte la DNA pentru a semna procesul verbal de luare la cunoştinţă a învinuirilor din dosarul de şantaj.
DNA a finalizat ancheta în dosarul de şantaj şi le-a prezentat probele persoanelor cercetate în acest caz, urmând ca procurorul de caz să hotărască pe cine trimite în judecată.
Camelia Voiculescu şi Sorin Alexandrescu au fost în 2 septembrie la DNA pentru a le fi prezentate probele din acest dosar.
Sorin Alexandrescu este cercetat în libertate în dosarul în care este acuzat de procurorii DNA că l-ar fi şantajat pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei să semneze un contract de retransmitere prin satelit a programelor Antena TV.
Alexandrescu a fost arestat preventiv din 31 mai până în 6 iunie, când Tribunalul Bucureşti i-a înlocuit măsura dispusă de Judecătoria Sectorului 1 cu interdicţie de a părăsi ţara.
În 11 iulie, procurorii au extins cercetările în dosarul lui Sorin Alexandrescu şi au dispus începerea urmăririi penale faţă de fiica lui Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu, în calitate de asociat la SC Antena TV Group SA şi la SC Intact Publishing SRL, şi de George Daniel Matiescu, director general al Intact Publishing SRL, pentru complicitate la şantaj. De asemenea, sunt cercetate SC Antena TV Group SA şi SC Intact Publishing SRL, pentru şantaj.
În 19 iulie, Sorin Alexandrescu a făcut o plângere penală împotriva lui Ioan Bendei, pentru denunţ calomnios. Dosarul se află la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5.
În 25 iulie, DNA a anunţat că a fost începută urmărirea penală şi faţă de SC Antena 3 SA, pentru complicitate la şantaj. Directorul general al Antena 3, Mihai Gâdea, a fost atunci la DNA, procurorii aducându-i la cunoştinţă acuzaţiile aduse societăţii în acest dosar. Gâdea a fost citat în calitate de martor în dosarul de şantaj.
Postul de televiziune Antena 3 a depus la DNA, în 19 august, o plângere faţă de ordonanţa de extindere a cercetărilor şi de începere a urmării penale în cazul postului de televiziune Antena 3, cerând infirmarea acesteia pe motiv că este "neîntemeiată şi fără susţinere în realitatea obiectivă".
În acelaşi dosar a fost pus sub învinuire şi fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, pentru complicitate la şantaj. Anchetatorii susţin că probatoriul din acest caz relevă implicarea lui Dan Voiculescu în activităţile desfăşurate de Alexandrescu.
Şi fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) Şerban Pop este urmărit penal în acest dosar, fiind acuzat de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii sau pemiterea accesului unor persoane neautorizate la acestea.
Procurorii au arătat că, în perioada ianuarie - aprilie 2013, Şerban Pop, în calitate de preşedinte al ANAF, a fost informat în mod oficial cu privire la faptul că o echipă de control a Gărzii Financiare - Comisariatul General "a făcut un control încrucişat la două societăţi comerciale, dintre care una era reprezentată de partea vătămată (Ioan Bendei, administratorul RCS&RDS, n.r.)". Pop l-ar fi informat pe Alexandrescu despre acest control al Gărzii Financiare şi i-ar fi dat copii ale unor documente ce priveau firmele vizate de verificări, care, dacă ar fi fost făcute publice, ar fi putut compromite RCS&RDS şi pe administratorul acesteia, Ioan Bendei.
Potrivit procurorilor, în perioada 16 aprilie - 24 mai 2013, Sorin Alexandrescu, l-ar fi constrâns pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei să semneze un contract în condiţii prestabilite, impuse de directorul general al Antena TV Group, sub ameninţarea că, în caz de refuz, va da în vileag fapte presupus compromiţătoare pentru acesta şi că, în acest scop, va fi realizată o anchetă jurnalistică.
"Începând cu data de 22 aprilie 2013, au fost difuzate pe postul TV Antena 3, sub forma unor ştiri, materiale cu caracter denigrator la adresa părţii vătămate. În plus, începând cu data de 9 mai 2013, în scopul menţinerii şi amplificării stării de temere induse părţii vătămate, pe postul de televiziune Antena 3 şi pe cele aparţinând SC Antena TV Group SA, a fost difuzat un spot publicitar prin care opinia publică era informată că vor fi făcute dezvăluiri cu privire la eventuale fapte de corupţie în care ar putea fi implicată partea vătămată", a precizat DNA.
Sorin Alexandrescu i-ar fi spus lui Bendei că dacă nu încheie actul va fi făcută o anchetă jurnalistică în care se va arăta că în 2009 a semnat un contract de 3,5 milioane de euro cu firma preşedintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, pentru ca în schimb să obţină drepturile de transmise a unor meciuri din cadrul Ligii I.
Procurorii au arătat că Alexandrescu urmărea să-l determine pe Ioan Bendei să semneze un contract de 7,2 milioane de euro anual, pe o perioadă de cinci ani, însă, în final, directorul general al Antena TV Group a fost de acord şi cu un contract de patru milioane de euro pe an pe o perioadă de cinci ani, promiţând în schimb să nu mai publice informaţiile legate de contractul dintre RCS&DS şi firma lui Dumitru Dragomir, SC Bodu SRL.
Sorin Alexandrescu ar fi discutat cu Camelia Rodica Voiculescu despre adresa trimisă lui Bendei, emisă de Intact Publishing, potrivit procesul verbal de redare a înregistrării convorbirii telefonice care a avut loc între cei doi în 26 aprilie, au arătat procurorii. Camelia Voiculescu i-ar fi atras atenţia lui Alexandrescu să aibă grijă: "Super OK! Adică super, mă rog, să vedem! Şi oricum tre’ să ai super grijă, te rog!? Ştii că … Acum mi-a dat şi mie tata grija aia. Să mă suni şi pe mine după aia".

Deputatul Mate Andraş Levente, trimis în judecată. Deputat TRIMIS ÎN JUDECATĂ pentru că şi-a angajat SORA ŞI FRATELE la Parlament .

Liderul deputaţilor UDMR, Mate Andras-Levente, a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului general, pentru conflict de interese, fiind acuzat că şi-a angajat soţia la Parlament, iar aceasta a obţinut astfel venituri de 5.508 lei, potrivit PICCJ
.

Deputatul Mate Andraş Levente, trimis în judecată / FOTO: Agerpres.ro

"Mate Andras-Levente, în calitate de deputat în cadrul Parlamentului României, a formulat cererea de angajare a soţiei sale la Camera Deputaţilor şi apoi a avizat contractul de muncă pe perioadă determinată în baza căruia s-a realizat în mod direct un folos material pentru soţia sa în cuantum de 5.508 lei", se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, miercuri, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

Dosarul va fi judecat de instanţa supremă.

În septembrie 2011, Agenţia Naţională de Integritate a cerut Parchetului instanţei supreme să cerceteze un posibil conflict de interese în cazul deputatului UDMR Mate Andras Levente, în condiţiile în care acesta şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar de circumscripţie.

Mate Andras Levente a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea soţiei sale, Erzsebet Mate, în perioada 16 martie 2010 - 1 ianuarie 2011, în cadrul Biroului Parlamentar - Circumscripţia electorală nr. 13 Cluj, arăta ANI, în 19 septembrie 2011.

Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie, precum şi interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data rămânerii definitive a raportului, ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementărilor aplicabile demnităţii şi funcţiei respective, preciza ANI.

Potrivit Legii 161/2003, prin conflict de interese se înţelege "situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative".

Conform dispoziţiilor din Codul Penal, conflictul de interese constă în îndeplinirea, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, a unui act ori participarea la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv.

Deputatul Ghervazen Longher, reprezentant al minorităţii poloneze, a fost deferit justiţiei de Parchetul general, pentru conflict de interese, după ce şi-a angajat sora şi fratele la Camera Deputaţilor, anunţă procurorii, într-un comunicat de miercuri.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi l-au trimis în judecată pe Ghervanzen Longher, pentru două fapte de conflict de interese, precizează Parchetul general.
În rechizitoriul transmis instanţei de judecată, procurorii arată că Ghervazen, în calitate de deputat în cadrul Parlamentului României, a făcut o cerere de angajare a fratelui său la Cam

Presedintele Consiliului Judetean Harghita, Csaba Borboly, si vicepresedintelele Laszlo Sofalvi, acuzati, printre altele, de abuz in serviciu contra intereselor publice

Foto: stiri.covasnamedia.ro

ÎProcurorii Directiei Nationale Anticoruptie i-au trimis in judecata pe presedintele Consiliului Judetean Harghita, Csaba Borboly, si pe vicepresedintele Laszlo Sofalvi, acuzati, printre altele, de abuz in serviciu contra intereselor publice.

In total, in acest dosar au fost trimise in judecata 13 persoane, prejudiciul estimat fiind de peste 1,1 milioane euro.

Cine sunt persoanele trimise in judecata, potrivit unui comunicat de presa al DNA:

• 1. BORBOLY CSABA, presedinte al Consiliului Judetean Harghita, acuzat de doua infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma continuata si calificata (cate 3 acte materiale), instigare la abuz in serviciu contra intereselor publice in forma continuata si calificata (3 acte materiale), doua infractiuni de fals intelectual si denuntare calomnioasa,
• 2. PALFFY DOMOKOS, consilier judetean in cadrul Consiliului Judetean Harghita, administrator de fapt al S.C. STRAVIA GROUP S.R.L., acuzat de doua infractiuni de conflict de interese in forma continuata (11 acte materiale), respectiv (30 acte materiale), infractiunea de efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, in forma continuata (40 acte materiale) si instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata (14 acte materiale), instigare improprie la fals in inscrisuri sub semnatura privata si folosire in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite
• 3. SOFALVI LASZLO, vicepresedinte al Consiliului Judetean Harghita in perioada 2008 ￯ iulie 2012, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma continuata si calificata (4 acte materiale), instigare la abuz in serviciu contra intereselor publice si fals in inscrisuri sub semnatura privata
• 4. CSISZER BOTOND BENEDEK, director executiv al Directiei Drumuri Judetene din cadrul Consiliului Judetean Harghita la data savarsirii faptelor, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice in forma continuata si calificata (9 acte materiale), doua infractiuni de fals intelectual dintre care una in forma continuata (6 acte materiale), instigare la abuz in serviciu contra intereselor publice si permiterea accesului unor persoane neautorizate de informatii ce nu sunt destinate publicitatii in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite
• 5. KELEMEN CSONGOR, sef serviciu al Directiei Drumuri Judetene din cadrul Consiliului Judetean Harghita la data savarsirii faptelor, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de fals intelectual in forma continuata (4 acte materiale), complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice in forma continuata (9 acte materiale), fals in inscrisuri sub semnatura privata si instigare la abuz in serviciu contra intereselor publice
• 6. GABOR LASZLO, director executiv in cadrul Directiei Economice din Consiliul Judetean Harghita, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de fals intelectual in forma continuata(3 acte materiale ) si complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice in forma continuata (4 acte materiale)
• 7. BIRO EMA, consilier la Directia Generala Economica din cadrul Consiliului Judetean Harghita, in sarcina careia s-au retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice in forma continuata si calificata (5 acte materiale) si fals intelectual
• 8. SAJO TIBOR, administrator de drept al S.C. STRAVIA GROUP S.R.L., in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice in forma continuata si calificata si fals in inscrisuri sub semnatura privata
• 9. KOSA PETRU, primar al com. Mihaileni, jud. Harghita, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice,
• 10. IMRE MADARASZ JULIA, asociat si administrator la S.C. BRIDGE ROAD CONSTRUCT S.R.L. Borzont, jud. Harghita, in sarcina careia s-au retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice in forma continuata si calificata (3 acte materiale) si uz de fals in forma continuata (3 acte materiale)
• 11. IMRE MADARASZ ATTILA, director in cadrul S.C. BRIDGE ROAD CONSTRUCT S.R.L Borzont, com. Joseni, jud. Harghita, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice in forma continuata si calificata si uz de fals
• 12. HARGITAY LADISLAU GAVRIL functionar in cadrul Consiliului Judetean Harghita ￯ Directia Drumuri Judetene in perioada 1997 ￯ ianuarie 2010, in prezent inginer constructor in cadrul S.C. ￯STRAVIA GROUP￯ S.R.L. Goagiu, jud. Harghita, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de complicitate la fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata (14 acte materiale) si complicitate improprie la fals in inscrisuri sub semnatura privata
• 13. MANDACHE DANIEL CRISTIAN, in perioada 2007 ￯ decembrie 2012 angajat la S.C.C.F. Iasi - Laborator Central (Societatea de Constructii Feroviare) initial ca muncitor necalificat si apoi ca si operator laborator, in prezent fara ocupatie, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata (15 acte materiale).

Care sunt acuzatiile procurorilor DNA, Serviciul teritorial Tirgu Mures:.
In luna decembrie 2010, in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba a dispus in mod nelegal si nejustificat, decontarea sumei de 1.888.914,20 lei in favoarea constructorului SC STRAVIA GROUP SRL pentru o serie lucrari de reabilitare a unui drum judetean. Plata s-a facut in conditiile in care preturile firmei care a castigat licitatia erau cu mult mai mari decat cele ale firmei excluse din procedura de licitatie, in care dirigintele de santier nu a fost de acord cu acceptarea la plata a lucrarilor si in conditiile in care proiectul initial nu fusese respectat in ce priveste grosimea asfaltului si nici nu exista o dispozitie de modificare a acestui proiect.

De asemenea, perioada 27-29 decembrie 2010, Borboly Csaba a dispus in mod nelegal si nejustificat decontarea sumei de 672.051,59 lei in favoarea constructorului SC STRAVIA GROUP SRL si a sumei de 496.632,84 lei in favoarea constructorului SC BRIDGE ROAD CONSTRUCT SRL, in ambele cazuri pentru materiale lasate in custodie care nu existau in fapt. 

In plus, cheltuielile au fost angajate de Consiliul Judetean la finalul lunii decembrie 2010, desi era evident ca cele doua firme nu mai aveau timpul necesar, ca pana la data de 31 decembrie 2010, sa execute lucrarile de reabilitare a unor tronsoane de drum judetean. In plus, el cunostea ca procesele verbale de custodie s-au realizat in fals, prin antedatare si prin inserarea nereala ca bunurile exista ca atare, ca au fost receptionate efectiv si au fost predate catre reprezentantii celor doua firme constructoare.

In luna decembrie 2011, in calitate de vicepresedinte al Consiliului Judetean Harghita, Sofalvi Laszlo a dispus in mod nelegal si nejustificat, decontarea unor sume de bani in favoarea constructorului SC STRAVIA GROUP SRL pentru o serie de lucrari de reabilitare a aceluiasi drum judetean. Platile s-au facut in conditiile in care preturile firmei care a castigat licitatia erau cu mult mai mari decat cele ale firmei excluse din procedura de licitatie, iar dirigintele de santier nu fusese de acord cu acceptarea la plata a lucrarilor.

De asemenea, la data de 30 decembrie 2011, Sofalvi Laszlo a dispus, in mod nelegal si nejustificat, decontarea sumei de 1.475.689,66 lei in favoarea constructorului SC STRAVIA GROUP SRL pentru materiale lasate in custodia acestuia pe baza unor procese verbale despre care avea cunostinta ca atestau, in fals, existenta bunurilor respective si in conditiile in care nu mai era timp ca firma constructoare sa execute, pana la 31 decembrie 2011, lucrarile angajate.

La savarsirea faptelor descrise mai sus, presedintele si vicepresedintele CJ Harghita Borboly Csaba si Sofalvi Laszlo au fost ajutati de Csiszer Botond-Benedek si Kelemen Csongor, in calitate de director executiv, respectiv sef serviciu la Directiei Drumuri Judetene din CJ Harghita, precum si de Gabor Laszlo, director executiv al Directiei Economice, respectiv Biro Ema, consilier la aceeasi directie. Acestia din urma, in perioada decembrie 2010 ￯ decembrie 2011, au acordat, in mod nelegal, avizele necesare ce conditionau efectuarea platilor catre SC STRAVIA GROUP SRL si SC BRIDGE ROAD CONSTRUCT SRL.

La data de 28 decembrie 2010, presedintele CJ Harghita Borboly Csaba a semnat o adresa alaturi de vicepresedintele Sofalvi Laszlo, Csiszer Botond Benedek (director al Directiei Drumuri Judetene) si Kelemen Csongor (sef serviciu), pe care a transmis-o Consiliului Local Mihaileni, determinandu-l astfel pe Kosa Petru, primarul acestei comune sa deconteze in mod nelegal si nejustificat 81.730,44 lei in favoarea constructorului SC BRIDGE ROAD CONSTRUCT SRL pentru materiale lasate in custodie.

Gabor Laszlo, Kelemen Csongor si Csiszer Botond Benedek, alaturi de administratorii celor doua firme, Imre Madarasz Attila, Imre Madarasz Julia si Sajo Tibor au semnat/intocmit inscrisuri (procese verbale de receptie, procese verbale de luare in custodie, facturi) care atesta in fals imprejurari necorespunzatoare realitatii, ajutandu-i astfel pe presedintele si vicepresedintele CJ Harghita, respectiv pe primarul Kosa Petru la savarsirea faptelor descrise.

Pentru a ascunde infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice prin care s-au obtinut foloase materiale pentru SC ￯STRAVIA GROUP￯ SRL, la data de 19 iulie 2011, Borboly Csaba a intocmit si prezentat auditorilor Camerei de Conturi Harghita o adresa in care a atestat fapte si imprejurari necorespunzatoare adevarului, referitor la conditiile ce ar fi justificat platile facute SC STRAVIA GROUP SRL.

La data de 16 octombrie 2012, la solicitarea D.N.A. - Serviciul Teritorial Tirgu Mures, de a-i fi inaintate o serie de documente referitoare la contractarea, executia, achitarea contravalorilor si expertizarea lucrarilor de pe D.J. 131, atribuite S.C. ￯STRAVIA GROUP￯ S.R.L. Goagiu si respectiv SC BRIDGE ROAD CONSTRUCT SRL Borzont, Borboly Csaba a mentionat ca, la data decontarii platilor din decembrie 2010 catre SC STRAVIA GROUP SRL, Consiliul Judetean ar fi fost indus in eroare de Kelemen Csongor, prin prezentarea unui document plasmuit.

La data de 12 octombrie 2012, a semnat in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Harghita o plangere penala catre Inspectoratul de Politie al Judetului Harghita, in cuprinsul careia l-a acuzat pe Kelemen Csongor de savarsirea infractiunii de inselaciune, prin aceea ca ar fi plasmuit un raport al dirigintelui de santier, nedatat, in baza caruia ar fi fost posibila plata sumei de 1.888.914,20 lei catre S.C. STRAVIA GROUP S.R.L. Goagiu.

In calitate de consilier judetean in cadrul Consiliului Judetean Harghita in mandatul 2008-2012, Palffy Domokos, a participat la votarea bugetelor Consiliului Judetean Harghita prin care au fost alocate consecutiv sume de bani pentru proiecte de investitii in infrastructura judetului Harghita, intretinere si reparatii de drumuri judetene, banii fiind destinati unor contracte de executare de lucrari. Printre beneficiarii acestor contracte a fost SC STRAVIA GROUP SRL, a carei administrator de fapt este Palffy Domokos, iar actionar sora acestuia. 

In aceeasi perioada, in calitate de consilier judetean, a participat la receptia lucrarilor si la semnarea proceselor verbale aferente, in favoarea aceleiasi firme. Astfel, Palffy Domokos a realizat foloase in favoarea sa si surorii sale, asociat unic al SC STRAVIA GROUP SRL, foloase constand in valoarea totala a celor 40 de contracte executate de firma in perioada 2008-2012, in cuantum de 25.351.090 lei, bani care s-au si decontat de catre CJ Harghita.

In cursul desfasurarii, de catre aceasta societate, a relatiilor comerciale cu Consiliul Judetean Harghita, Palffy Domokos a efectuat, in perioada 2008-2012, operatiuni financiare ca acte de comert, incompatibile cu functia detinuta, constand in coordonarea administrarii si administrarea in fapt a SC STRAVIA GROUP SRL. 

In cursul lunii aprilie 2012, consiliat de Hargitay Ladislau-Gavril, l-a determinat Mandache Daniel Cristian, operator laborator in cadrul SCCF IASI SA sa intocmeasca o serie de acte false care au stat la baza unui raport de expertiza tehnica menit sa diminueze prejudiciul stabilit in martie 2012 de Camera de Conturi Harghita in sarcina Consiliului Judetean Harghita, produs prin efectuarea de plati nelegale catre S.C. STRAVIA GROUP SRL.
Palffy Domokos a folosit informatii nedestinate publicitatii (obtinute de la Csiszer Botond Benedek), respectiv a comunicat, in decembrie 2011, administratorului unei societati comerciale, valoarea ofertei de pret pe care o firma concurenta a adresat-o Consiliului Judetean Harghita, astfel incat serviciile de expertizare au fost atribuite direct, in mod necuvenit, firmei agreate de Palffy Domokos. 

Pe baza expertizei realizate ulterior, firmei S.C. STRAVIA GROUP SRL i s-au decontat lucrari de reabilitare a unui drum judetean, in baza contractului atribuit de CJ Harghita.

Prejudiciul total produs judetului Harghita ca urmare a activitatilor descrise, desfasurate in anii 2010 si 2011 este de 4.883.855,96 lei (echivalentul a 1.138.428 euro la cursul de la acea data). Prejudiciul consta in caracterul fictiv al materialelor date in custodie firmelor constructoare si in diferenta dintre preturile onorate si cele oferite de firmele descalificate la licitatie, substantial mai mici.

In cauza s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile si imobile aflate in proprietatea Borboly Csaba, Sofalvi Laszlo, Csiszer Botond Benedek, Kelemen Csongor, Gabor Laszlo, Biro Ema, Kosa Petru, Imre Madarasz Attila, Imre Madarasz Julia, Sajo Tibor, pana la concurenta sumelor retinute drept prejudiciu in sarcina fiecaruia dintre acestia.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Curtea de Apel Tirgu Mures.

ANCHETĂ la Primăria Capitalei. Parchetul General verifică fondurile alocate maidanezilor

In urma disputelor legate de folosirea banilor pentru maidanezi, Primaria Capitalei a pus la dispozitia Parchetului General mai multe documente. Procurorii vor sa verifice daca s-au comis fraude si cainii fara stapan, in loc sa fie sterilizati, ingrijiti si adoptati, au fost eliberati pe strazile Bucurestiului, inmultindu-se.

Ancheta vine în contextul morţii lui Ionuţ Anghel, copilul de 4 ani sfâşiat de câinii maidanezi din sectorul 2 al Capitalei.

În acelaşi timp, un alt procuror trebuie să stabilească cine poate fi tras la răspundere în urma tragediei din apropeirea Parcului Tei.

Până acum au fost audiaţi la Parchetul Instanţei Supreme reprezentanţii Autorităţii pentru Protecţia Animalelor, reprezentanţii ai ONG-ului care a înfiat maidanezul şi bunica copilului.

  
Peste 150 de caini au fost adoptati luni, miercuri si vineri din adaposturile municipalitatii, fata de 25 in toata saptamana trecuta, programul zilelor de adoptie fiind prelungit intre orele 9.00 si 15.00, incepand de saptamana viitoare, a anuntat ASPA.

De asemenea, angajatii Autoritatii pentru Supravegherea si Protectia Animalelor au capturat si transportat in adaposturi 315 caini fara stapan din zonele unitatilor de invatamant.

Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, marti, amendamentul la Legea privind cainii fara stapan care stabileste un termen de 14 zile in care cainii sunt tinuti in adaposturi, dupa care, daca nu sunt revendicati sau adoptati, sa fie eutanasiati, edilii avand posibilitatea sa amane eutanasierea.

Adoptarea in Parlament a legii privind eutanasierea cainilor abandonati imparte societatea romaneasca in doua tabere. Pe de-o parte sunt cei care aproba decizia, iar pe de alta parte iubitorii de animale care atrag atentia ca masura este extrema, ineficienta si va duce la irosirea banilor publici.

Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, marti, amendamentul la Legea privind cainii fara stapan care stabileste un termen de 14 zile in care cainii sunt tinuti in adaposturi, dupa care, daca nu sunt revendicati sau adoptati, sa fie eutanasiati, edilii avand posibilitatea sa amane eutanasierea. 

"Aceasta metoda extrema (eutanasierea – n.r.) este ineficienta. In perioada 2001 – 2007 au fost eutanasiati 140.000 de caini si acum tot avem mai multi decat atunci", a declarat pentru DailyBusiness.ro Andrea Duta, vicepresedinte al organizatiei "Depind de Noi". 

Ea a mentionat ca masura eutanasierii se aplica in alte tari, precum SUA, abia dupa ce au fost luate alte masuri. In plus, procentul de adoptie in tari din Occident este destul de ridicat, in timp ce in Romania acesta este infim, de doar 1-2%. 

"Este o solutie extrema prin care nu se incearca decat obtinerea de fonduri. Din bugetul pe anul acesta, de peste 3 milioane de euro, Autoritatea pentru Supravegherea Animalelor (ASPA) aloca doar o mica parte efectiv pentru caini si peste 2 milioane euro pentru personal si alte cheltuieli", a precizat Duta. 

Bani pentru sterilizarea a peste 500.000 de caini 

Asa cum rezulta din cifrele oficiale, ASPA are in cont in acest moment 15 milioane de lei. Reprezentantii institutiei au declarat ca au cheltuit pana acum doar 170.000 de lei pentru sterilizarea a 6512 caini, in medie 26 de lei pentru fiecare animal. 

Asta inseamna ca daca ar aloca si restul de bani exclusiv pentru strangerea maidanezilor, ar putea ridica si steriliza 576.000 de caini, adica de aproape 10 ori numarul celor care exista in realitate pe strazile Capitalei, potrivit stirileprotv.ro.

Intrebata cine castiga financiar de pe urma legii, Andrea Duta a spus ca "doar cei care se ocupa de administratie si politicienii", motivand ca majoritatea ONG-urilor care lupta pentru drepturile animalelor nu primesc bani de la stat. 

"Doar ONG-urile care au adapost primesc bani, in jurul a 400 lei/luna pentru un amplasament cu 400 de caini”, a explicat Andrea Duta, precizand ca numai ea aloca pentru cei 20 de caini aflati in grija sa suma de 500 lei/luna, pentru mancare. 

Cea mai mare parte din finantarea ONG-urilor locale provine din donatii din afara tarii.

Problema fara rezolvare? 

In timp ce parlamentarii vad in eutanasiere o solutie pentru problema cainilor comunitari din orasele tarii, ONG-urile propun alta metoda. 

"Ar trebui sa se dea o lege obligatorie de sterilizare a tuturor cainilor, inclusiv a celor cu stapan. Atat timp cat ceteateanul arunca pui pe strada, problema nu va fi rezolvata", a spus Duta.

Aceeasi masura, a sterilizarii tuturor cainilor fertili, este propusa si de un ONG din Oradea, care a reusit sa reduca drastic numarul maidanezilor din oras in sapte ani, de la peste 4.000 la sub 400. 

"Sursa problemei nu sunt cainii strazii in cautarea hranei. Succesul reproductiei necontrolate se datoreaza cainilor cu stapani, hraniti si ingrijiti. Foarte putini dintre puii cainilor vagabonzi supravietuiesc. O multime de pui, ai cainilor bine hraniti de pe langa statii de benzina, fabrici, blocuri, parcari, supravietuiesc, cel putin pana la varsta reproducerii”, sustin reprezentantii SOS Dogs Oradea.

Adoptia internationala, alternativa la masura barbara

In vreme ce in Oradea problema maidanezilor a fost rezolvata prin metoda castrarii, inclusiv prin vouchere oferite de primarie si pentru sterilizarea cainilor cu stapan, la Sibiu a mai fost aplicata o solutie: adoptia internationala.

Primarul Sibiului, Klaus Johannis, considera ca eutanasierea masiva a cainilor comunitari este o solutie "barbara" si nu trebuie luata in calcul decat pentru cainii bolnavi.

Potrivit acestuia, in Sibiu, problema cainilor comunitari este bine gestionata, cainii comunitari fiind luati de pe strada, sterilizati si igienizati la Centrul din Dealu Gusteritei, tinuti acolo timp de doua saptamani, dupa care, daca nu ii adopta nimeni, sunt repusi in teritoriu, insa prin sterilizare cainii vor disparea natural.

Potrivit unui comunicat de presa al Primariei Sibiu, din 2009, cand a debutat un program de sterilizare a cainilor comunitari din oras si pana in prezent, au fost sterilizati 6.612 caini. Primarul Klaus Johannis a spus ca, estimativ, in prezent, in municipiu mai exista pana in 3.000 de caini comunitari, potrivit Realitatea.net.

Eutanasierea, mai scumpa decat castrarea 

Potrivit unui calcul realizat de SOS Dogs Oradea, costul minim pentru capturarea si eutanasierea unui caine ar fi de circa 25 de euro, in vreme ce costul sterilizarii si returnarii ar fi de numai 7 euro, adica de peste trei ori mai mic. 

Astfel, autoritatile ar putea "rezolva" rapid situatia celor 65.000 de caini fara stapan din Capitala, prin eutanasiere, cu 1,6 milioane de euro. Dar asta numai in situatia ca toti maidanezii vor fi eliminati imediat.

Autoritatile locale nu au insa capacitatea necesara pentru a face un astfel de masacru intr-un timp suficient de scurt pentru ca animalele sa nu se inmulteasca. 

"Daca din 10.000 de caini omori intr-un an 2.500, raman in urma 7.500, din care jumatate sunt femele care fata cam 6 pui fiecare. Tot ce reusesti sa faci este sa intineresti lotul", a spus Carol Lazar, reprezentantul asociatiei oradene. 

El anticipeaza ca prin masura eutanasierii vor ramane in Bucuresti la fel de multi caini ca si in prezent. Astfel, afacerea devine mult mai voluminoasa, fiind greu de calculat la cat se va cifra in final.

Un calcul sumar ne arata ca tinand cont de aspectele relatate mai sus, in cazul in care vor strange de pe strazi, sa zicem, 15.000 de caini anual, autoritatile vor cheltui peste 3 milioane de euro in 10 ani.

Factura eutanasierii cainilor fara stapan ar putea fi insa mult mai mare, in conditiile in care costul de 25 euro mentionat nu include si alte cheltuieli "auxiliare", cum ar fi cele cu personalul angajat sau cu eventuala externalizare a serviciilor.

Costul minim pentru capturare si ucidere:
Tranchilizare – 3,81 euro/ caine
Hranire (14 zile) – 5 euro/caine 
Anestezic – 1,01 euro/caine 
Solutie eutanasiere – 3,47 euro/caine 
Incinererea corpului – 10 euro/caine 
TOTAL (exclusiv TVA ) : 23,29 euro/caine  

Costul sterilizarii si returnarii:
Capturarea/colectarea manuala de catre ONG-uri- 0 
Anestezic - 1,01 euro/caine 
Suturi, analgezic - 4,17 euro/caine 
Hranire (5 zile) – 1,77 euro/ caine 
TOTAL (exclusiv TVA) : 6,95 euro/caine 
(Sursa: SOS Dogs Oradea)

Silaghi, la DNA: Am citit înştiinţarea de urmărire penală, nu am văzut probele

Ovidiu Silaghi a declarat, joi, la ieşirea de la DNA, că a citit înştiinţarea de urmărire penală din dosarul în care este cercetat pentru trafic de influenţă, dar deocamdată nu a văzut probele, precizând că este membru al PE din 5 septembrie, dar vine la DNA pentru că vrea să clarifice problema

Silaghi, la DNA: Am citit înştiinţarea de urmărire penală, nu am văzut probele / Foto: enational.ro

Întrebat dacă procurorii menţin acuzaţia că a primit 200.000 de euro de la Nelu Iordache pentru a interveni la persoane cu funcţii de decizie din CNADNR în sprijinul unui contract al firmei omului de afaceri, fostul ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi a spus că acuzaţia este nefondată, pentru că este absurd să primeşte bani ca să rezreziliezi un contract care deja era reziliat.
Întrebat dacă a discutat cu procurorii despre o eventuală imunitate de care ar beneficia, Silaghi a răspuns: "Sunt membru al Parlamentului European din 5 septembrie, dar drept dovada, sunt aici cu dumneavoastră şi dau declaraţii".
Fostul ministru al Transporturilor a precizat că a venit la DNA pentru că doreşte să clarifice problema, pentru a termina "cât mai repede această poveste".
Procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a solicitat în 6 septembrie preşedintelui aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Ovidiu Silaghi.
Preşedintele Traian Băsescu a transmis, în 8 septembrie, ministrului Justiţiei cererea de urmărie penală pentru Ovidiu Silaghi, pentru trafic de influenţă, fapte care ar fi fost săvârşite când acesta era ministru al Transporturilor. Cererea a fost transmisă DNA de procurorul general al Parchetului instanţei supreme în 9 septembrie.
Şeful DNA a cerut procurorului general să sesizeze preşedintele cu cererea de începere a urmăririi penale împotriva fostului ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi, în condiţiile în care acesta şi-a dat demisia din Parlament şi avizul nu mai putea fi dat de Camera Deputaţilor, aşa cum se solicitate în cererea din 19 august.