Denunţaţi corupţia !

În speranţa că pot veni în ajutorul tuturor celor care s-au confruntat, se confruntă încă şi cred că se vor confrunta cu corupţia din România, la orice nivel, vă pun la dispoziţie unele date despre posibilitatea de a alerta autorităţile competente, astfel încât împreună poate că vom mai descuraja şi împuţina acest flagel general.

Dacă doriţi a sesiza faptele de coruptie săvârşite de personalul Inspectoratului General al Poliţiei Române (indiferent de unitatea în care lucrează), puteţi apela linia telefonică gratuită a Direcţiei Generale Anticoruptie: 0800.806.806.

Pentru a vă cunoaşte drepturile vizitaţi www.mai-dga.ro .

În ceea ce priveşte alte plângeri sau sesizări, puteţi contacta Inspectoratul General al Poliţiei Române, la numărul 021/316.66.55 – Relaţii cu Publicul sau, pentru situaţii de urgenţă, apelaţi 112.

Sesizări DGA

Plângere (în situaţia în care reclamantului i-au fost vătămate drepturile în urma săvârşirii unor infracţiuni de corupţie) * Plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul, care trebuie să fie special (respectiv, să fie autentificat la un notar public), se depune împreună cu plângerea. * Plângerea se poate face şi de către unul dintre soţi pentru celălalt soţ, ori de către copilul major pentru părinţi. Persoana vătămată poate să declare că nu-şi însuşeşte plângerea. * Pentru persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu, plângerea se face de reprezentantul său legal. * Persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face plângere cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de legea civilă. Pentru a putea fi luată în considerare, plângerea trebuie să cuprindă obligatoriu: -Numele şi prenumele -Datele de identificare (adresă, CNP) - Indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut - Descrierea faptei care formează obiectul plângerii - Indicarea mijloacelor de probă - Data şi semnătura Denunţ (dacă reclamantul are cunoştinţă despre săvârşirea unor fapte de corupţie) *denunţul trebuie sa contina aceleasi date ca si plangerea *denunţul scris trebuie sa fie semnat de denuntator, iar in cazul denuntului oral, acesta se consemneaza intr-un proces-verbal de catre organul in fata caruia a fost facut. Pentru a trimite o sesizare va rugam sa accesati e-Petitie (http://www.mai-dga.ro/index.php?l=ro&t=139) 1 2 3 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS), în colaborare cu Universitatea „Titu Maiorescu" și Asociația pentru Implementarea Democrației, implementează în perioada iulie 2011 – septembrie 2013 proiectul „Prevenirea corupției în educație prin informare, formare și responsabilizare". Proiectul reprezintă o inițiativă inovativă și de anvergură, în contextul eforturilor anticorupție ale României din ultimii ani, și care confirmă angajamentul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în demersul de prevenire a corupției în educație pe termen mediu și lung, prin valorizarea rolului fundamental pe care educația îl deține în acest domeniu. În contextul responsabilităților României asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare cu Comisia Europeană, proiectul reprezintă o inițiativă proactivă a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în demersurile de prevenire a corupției pe termen mediu și lung. Principalele obiective ale proiectului sunt următoarele: Dezvoltarea unei strategii anticorupție în educație prin utilizarea unei expertize variate: din mediul guvernamental, academic, neguvernamental, a expertizei unui alt stat membru UE), dar și prin implicarea, în acest demers, a tuturor factorilor cointeresați de la nivel central și local (inspectorate școlare, instituții educaționale, primării, reprezentanți ai altor instituții și organisme). Diagnoza instituțională regională a fenomenului corupției în educație, la nivelul învățământului preuniversitar. Realizarea unei baze de date la nivelul MECTS cu proceduri și instrumente de monitorizare a factorilor vulnerabili din domeniul educație, susceptibili de a genera fapte de corupție în rândul personalului MECTS și al structurilor subordonate. Perfecționarea personalului MECTS din inspectorate școlare și a personalului din administrația publică în domeniul prevenirii și combaterii corupției, prin instruirea a 1.400 de funcționari. În urma implementării proiectului, vor rezulta următoarele beneficii: O abordare strategică, pe termen mediu și lung, a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în eforturile de prevenire a corupției în educație Un control optimizat asupra fenomenelor de corupție din educație prin dezvoltarea de bune practici și instrumente de prevenire și monitorizare Întărirea rolului autorităţilor centrale și locale în monitorizarea punctelor vulnerabile în domeniul corupției în educație Creşterea nivelului de pregătire profesională în domeniul anticorupției a personalului de la nivelul MECTS și de la nivelul organismelor sale subordonate.  În acest sens vă rog vizualizaţi : http://isjvn.vn.edu.ro/upload/f1700.pdf

Dosarul ,,CASE PENTRU GENERALI''

 FOTO: militar.infomondo.ro

Rețeta după care fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobrițoiu, a cumpărat ilegal, de la Armată, locuința de serviciu, a fost folosită pe scară largă. Experții Direcției Antifraudă din cadrul MApN au sesizat DNA cu încă 19 ilegalități. Au de recuperat aproape un bloc întreg!

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) este hotărât să îndrepte greşelile făcute de către unii angajaţi, foşti şi actuali, în timpul gestionării problemei vânzării locuinţelor de serviciu către cei care le deţineau cu chirie.
Este deja celebru dosarul în care sunt urmărite penal 12 persoane, printre care se află şi generalul Corneliu Dobriţoiu ori generăleasa Floarea Şerban, cea care şi-a pierdut funcţia de secretar de stat din cauza acestei speţe.

 

„Evenimentul zilei” a relatat într-unul din numerele anterioare faptul că ancheta procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a pornit având la bază rezultatele muncii specialiştilor Direcţiei Antifraudă din cadrul MApN.
Au înşelat legea, ajutaţi din interiorul MApN
Raportul iniţial prevederea însă nu doar cele 12 cazuri în care Armata a fost păcălită cu ajutorul generalului Traian Pigui, cel care aviza cererile „greilor” din Armată. Erau 31 de locuinţe de serviciu pentru care Direcţia Antifraudă stabilise că au fost încălcate prevederile legale atunci când au fost înstrăinate din patrimoniul MApN.
DNA va extinde urmărirea penală şi în cele 19 dosare
„Evenimentul zilei” a prezentat în exclusivitate primele 12 cazuri de case luate ilegal. Mai mult decât atât, reporterii EVZ au descoperit garsoniera din Răcari a generalului în rezervă Corneliu Dobriţoiu. Cea cumpărată de la stat şi vândută după doar 13 zile, despre care senatorul liberal, azi preşedinte al Comisiei de Apărare din Senat, n-a şoptit o vorbă atunci când s-a pus problema să cumpere de la Armată apartamentul cu patru camere din strada Traian, din Capitală.
Astăzi, EVZ dezvăluie în exclusivitate cine sunt celelalte 19 persoane aflate pe lista ilegalităţilor. Sunt mulţi generali, comandori, contraamirali, un colonel. Pe vremea în care aceştia au cumpărat locuinţele de serviciu, deşi nu aveau acest drept deoarece nu îndeplineau condiţiile legale, cei 19 erau activi, ocupând diverse funcţii atât în cadrul forţelor terestre cât şi în cadrul forţelor navale ale Armatei României. Fapt ce atrage competenţa DNA. Astăzi, cei mai mulţi dintre ei sunt pensionari, generali şi comandori în rezervă. Unii nici nu mai sunt în viaţă. Numele lor şi gradele le regăsiţi în tabelul alăturat.
Urmăriţi penal şi cu bunurile sechestrate
Surse judiciare au precizat pentru „Evenimentul zilei” că maniera de fraudare în cele 19 cazuri a fost similară cu cea din cazul Dobriţoiu, ori din cazul Floarea Şerban, Francisc Radici şi a celorlalte persoane din dosarul celor 12 despre care am relatat deja. Astfel, şi în cele 19 cazuri urmează să fie începută urmărirea penală. De asemenea, vor fi făcute demersurile legale pentru recuperarea prejudiciilor create MApN, după ce acestea vor fi stabilite exact de către organul competent.
Regretatul comandor Bucur, printre cazurile descoperite
Pe lista celor care ar fi încălcat legea se află şi contraamiralul de flotilă Dumistrăcel Cătălin. Acesta ocupă în prezent funcţia de locţiitor al şefului Direcţiei structuri şi planificarea înzestrării din Statul Major General. Este pe listă şi comandorul Bucur Nicolae, cel care şi-a pierdut viaţa la 49 de ani, în accidentul de elicopter IAR 330 Socat, care a avut loc în judeţul Argeş, în noiembrie 2007. Comandorul Uce Gigi Cristinel, în 2011, încă era şeful Serviciului instrucţie la Statul Major al Forţelor Navale(SMFN). Gen. Petru Chertic a fost director general al Direcţiei Medicale din MApN. Cucoşel Cristea a fost şef în cadrul secţiei Comunicaţii şi Informatică din SMFN, în perioada 2004 - 2006. Gen. Nicolăescu a fost şef al Contra-informaţiilor militare.



Într-un singur bloc, 16 apartamente luate ilegal
Fostul consilier prezidenţial Sergiu Medar şi generalul Corneliu Dobriţoiu sunt, ori au fost, vecini cu 14 dintre cei 19 generali şi ofiţeri cu grad superior, aflaţi în lotul doi al scandalului „case de la MApN”. Toţi au cumpărat locuinţele de serviciu în acelaşi bloc de pe strada Traian, din Capitală.
Dosarul celor 12, la un pas de sechestru
Pentru că au minţit la notar, declarând în fals că nu au mai avut ori că nu deţin alte proprietăţi, ei ori familia lor, aşa cum e definită de lege (soţ, soţie, copii), sau pentru că au adeverit în fals că îndeplinesc condiţiile legale (cazul gen. Traian Pigui) sunt deja urmărite penal 12 persoane. Printre acestea se află: Corneliu Dobriţoiu, Sergiu Medar, Gheorghe Rotaru, Floarea Şerban, Francisc Radici, dar şi Constantin Năstase. Toţi 12 se află la un pas de a li se pune bunurile sub sechestru asigurător, în vederea recuperării prejudiciului cauzat MApN, în valoare de 1,2 milioane de lei. Surse judiciare spun că aceeaşi soartă îi paşte şi pe cei din lotul doi al acestui scandal.
Internele, anchetă de la zero
Oameni din sistemul naţional de apărare se întreabă, pe bună dreptate, unde sunt cazurile asemănătoare care s-au petrecut în grădina Ministerului Afacerilor Externe. Ancheta Direcţiei Antifraudă din MApN a pornit după dezvăluirile făcute de presa din anii 2007, când au fost exemple de ilegalităţi şi la Interne. La vremea respectivă, MAI a anunţat că face control. Cică l-a şi făcut, numai că raportul a fost „îngropat”, n-a ajuns niciodată la Parchet. Dar ajunge acum Parchetul la ei!

Fostul consilier prezidenţial Sergiu Medar este urmărit penal de DNA pentru felul în care a luat casa