Omul de afaceri Samir Sprânceană condamnat la cinci ani de închisoare

Omul de afaceri Samir Sprânceană condamnat la cinci ani de închisoare de ICCJ, dus în arest / FOTO: www.evz.ro

Samir Sprânceană a fost condamnat, joi, la cinci ani de închisoare cu executare pentru falsificare de carduri, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Decizia instanţei este definitivă.
Alături de Samir Sprânceană, alte cinci persoane, respectiv nepotul său, Ovidiu Doran, Bogdan Iulian Niţulescu, Claudiu Bălan, Liviu Sfetcovici şi Aurel Gigi Toma, au mai fost condamnate la pedepse cu executare cuprinse între trei şi cinci ani de închisoare.
Mandatul de arestare în cazul lui Samir Sprânceană a ajuns vineri, la ora 17.00, la IPJ Dolj.
Poliţiştii l-au căutat pe omul de afaceri la domiciliu, însă nu l-au găsit, acesta prezentându-se singur la Poliţie când a aflat că este căutat.
Samir Sprînceană a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT Craiova pentru constituirea unui grup infracţional şi deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică. În iunie 2010, el a fost ridicat de procurorii DIICOT în timp ce încerca să treacă frontiera, prin judeţul Timiş, cu echipamente de tip skimming.
În 29 septembrie 2011, magistraţii Tribunaului Dolj l-au condamnat pe Samir Sprînceană la cinci ani de închisoare cu executare. Decizia instanţei a făst atacată cu recurs la Curtea de Apel Craiova, iar în 18 aprilie 2012, magistraţii au respins calea de atac.
Samir şi ceilalţi membri ai grupului infracţional au făcut, ulterior, recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Samir Sprânceană mai este judecat într-un alt dosar, pentru returnări ilegale de TVA. În acest dosar, Samir Sprânceană a fost condamnat la 18 ani de închisoare de Tribunalul Dolj, în 11 februarie 2013. Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2003 - octombrie 2004, Samir Sprânceană a obţinut 66 de milioane de lei din rambursări ilegale de TVA.

 

"Judecatoarele de la Tribunalul Bucuresti" - Antonela Costache si Viorica Dinu

Potrivit Directiei Nationale Anticoruptie, grefierul Vasilescu Sorin s-a inteles cu Antonela Anemary Costache sa ii ceara avocatei Ileana Alina Raducan 150.000 de euro, din care 50.000 de euro pentru el si 100.000 de euro pentru Antonela Anemary Costache. Aceasta urma sa imparta acesti bani cu ceilalti membri ai completului. Pe de alta parte, judecatoarea Viorica Dinu, prin intermediul judecatoarei Antonela Anemary Costache si a grefierului Vasilescu Sorin, ar fi acceptat promisiunea remiterii sumei de 150.000 euro de catre Ileana Alina Raducan.

In plus, fratele lui Dinel Nutu i-ar fi dat prin intermediari judecatoarei Viorica Dinu 45.000 euro pentru a determina eliberarea acestuia, iar ulterior pentru ca demersurile de punere in libertate a lui Dinel Nutu au esuat, Viorica Dinu i-a inapoiat banii.

In decembrie 2012, Viorica Dinu, judecator in cadrul Tribunalului Bucuresti - Sectia Penala, cu ajutorul Antonelei Anemary Costache, judecator la aceeasi sectie penala, ar fi primit de la mai multe persoane 32.500 euro si a acceptat promisiunea remiterii ulterioare a inca 15.000 euro, lasand sa se creada ca are influenta asupra magistratilor de la Curtea de Apel Bucuresti, pentru a-i determina sa pronunte hotarari favorabile in trei cauze penale, sustin procurorii in ordonanta de punere in miscare a actiunii penale.

Pe 15 martie, Curtea de Apel Bucuresti a decis arestarea preventiva a judecatoarelor Viorica Dinu si Antonela Costache. Alaturi de acestea au mai fost arestati avocata Ileana Raducan, Marian Vasile, Angela Cirlan si Marius Neagu. Instanta a mai dispus cercetarea in libertate a lui Marian Catrin, acesta avand interdictie de a parasi tara. Decizia Curtii de Apel Bucuresti a fost contestata atat de cei sase arestati, cat si de procurorii anticoruptie, in cazul lui Marian Catrin.

Pe 20 martie, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a respins recursurile la masura preventiva data de Curtea de Apel Bucuresti si a mentinut masura arestarii preventive si in cazul altor patru inculpati din acelasi dosar, respectiv avocata Ileana Raducan, Marian Vasile, Angela Cirlan si Marius Neagu. De asemenea, ICCJ a admis recursul procurorilor in privinta lui Marian Catrin, hotarand arestarea preventiva a acestuia.

Tribunalul Bucuresti a a decis pe 28 martie ca in acelasi dosar sa fie arestat preventiv si fratele lui Dinel Nutu (fost Staicu), Marian Staicu, acuzat de dare de mita si cumpararea influentei judecatoarelor Viorica Dinu si Antonela Costache. Pe 1 aprilie, Curtea de Apel Bucuresti (CAB) a decis ca judecatoarea Antonela Costache de la Tribunalul Bucuresti sa ramana in arest preventiv, respingandu-i cererea de eliberare provizorie sub control judiciar.

La momentul retinerii, Viorica Dinu judeca dosarul in care este acuzat Dan Voiculescu si alte persoane in legatura cu privatizarea Institutului de Cercetari Alimentare, tot ea fiind cea care l-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vantu in dosarul in care era acuzat de favorizarea infractorului. Antonela Costache era presedinta Sectiei a II-a Penala de la Tribunalul Bucuresti si cea care a facut parte din completul de judecata care a solutionat dosarul in care a fost acuzat Fanel Pavalache.

Primarul Targovistei, Gabriel Boriga, condamnat la trei ani inchisoare cu suspendare

''Sunt nevinovat si in acelasi timp, total surprins de sentinta data de instanta Judecatoriei Targoviste, pe care o consider incorecta, nelegala si netemeinica. Acuzele care mi se aduc sunt nefondate si lipsite de fundament, lucru care s-a putut lesne observa din multitudinea de probe existente la dosar'', se arata in comunicatul semnat de Boriga.

Acesta spune ca va face recurs impotriva sentintei pronuntate de catre instanta.

''Mentionez ca inteleg sa motivez recursul in conformitate cu prevederile art. 38510 C. Proc Pen. printr-un memoriu separat, ulterior motivarii sentintei pronuntate de catre instanta de fond'', se mai arata in acest comunicat.

Boriga a fost condamnat, luni, la trei ani de inchisoare cu suspendare pentru abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, in procesul de coruptie privind achizitia la preturi supraevaluate a unor echipamente pentru locuri de joaca.

Decizia nu este una definitiva.

Potrivit magistratilor Judecatoriei Targoviste, in dosarul in care bugetul Consiliului Local Targoviste a fost prejudiciat cu suma de 399.832 lei, aproximativ 100.000 de euro, prin achizitia supraevaluata de echipamente pentru amenajarea locurilor de joaca, Gheorghe Simoiu, finul primarului Gabriel Boriga, patron al SC Utilex Construct SRL Pucioasa, a fost condamnat la trei ani de inchisoare cu suspendare pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, iar Mihai Olaru, directorul fostei Directii de Constructii din cadrul Primariei Targoviste, a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata.

Primarul Gabriel Boriga a fost trimis in judecata in luna mai 2011 de catre procurorii DNA Ploiesti, alaturi de Gheorghe Simoiu, finul sau, patronul firmei SC Utilex Construct SRL Pucioasa, si de directorul fostei Directii de Constructii a Primariei Targoviste, in prezent SC Municipal Construct SA Targoviste, Mihai Olaru, pentru prejudicierea bugetului CLM Targoviste cu suma de 399.832 de lei, reprezentand achizitia supraevaluata de echipamente pentru amenajarea locurilor de joaca.

Primarul Gabriel Boriga (PDL) este la al doilea mandat de primar.

Generalul Francisc Radici a fost pus sub invinuire pentru favorizarea infractorului

Francisc Radici, fost sef al Directiei Generale de Informatii a Armatei, a fost dus la sediul Serviciului Furturi de Autovehicule din Politia Capitalei in urma perchezitiilor care au avut loc luni dimineata, la membrii unei grupari suspectate ca au furat masini de lux si au inselat firme de leasing.

Anchetatorii l-au audiat mai multe ore pe Francisc Radici si l-au pus sub invinuire pentru favorizarea infractorului, fiind suspectat ca a intermediat recuperarea de catre o persoana, contra unei sume de bani, a unui autoturism furat, potrivit unor surse din randul anchetatorilor.

Sursele citate au declarat ca persoana careia i-a fost furat masina, un Mini Cooper, tinea in torpedou toate actele autoturismului. Atunci cand s-a dus la firma de asigurari pentru a fi despagubit, reprezentantii societatii i-au cerut talonul masinii si cheia de rezerva. Pentru ca nu mai avea talonul, acesta a anuntat in mai multe medii ca este dispus sa ofere o suma de bani pentru recuperarea masinii furate.

Acesta ar fi fost sprijinit de Francisc Radici, care s-ar fi oferit sa il ajute. Fostul sef al Directiei Generale de Informatii a Armatei i-ar fi spus proprietarului masinii furate ce suma trebuie sa achite, Radici luand un comision.

In dosarul furtului unor masini de lux, politistii au facut 32 de perchezitii in Bucuresti si judetele Ilfov, Galati, Sibiu, Iasi si Alba, printre persoanele vizate fiind generalul Francisc Radici si un politist de la Sectia 5, ambii suspectati de favorizarea infractorului.

Gruparea era monitorizata din noiembrie 2012, iar prejudiciul creat pana in prezent a fost estimat la 200.000 de euro, a precizat Politia Capitalei.

Gruparea infractionala suspectata de furturi de masini de lux era formata din 26 de persoane si luase loc gruparii conduse de Sandu Geamanu

Nelu Iordache trimis in judecata

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie l-au trimis in judecata, in stare de arest preventiv, pe Nelu Iordache, administrator al SC Romstrade SRL, pentru schimbarea, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor europene, cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata (61 de acte materiale), utilizarea cu rea-credinta a creditului societatii, in forma continuata (trei acte materiale), delapidare cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata (136 acte materiale), fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata (20 acte materiale de instigare si sapte de autorat), fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata (35 de acte materiale, din care 20 de acte materiale de autorat si 15 acte materiale de instigare), doua infractiuni de spalare de bani, in forma continuata, doua infractiuni de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, dintre care una in forma continuata.
Procurorii arata, in rechizitoriul trimis instantei, ca Nelu Ioardache a schimbat, fara respectarea prevederilor legale, destinatia sumei de 31.519.960 de lei, reprezentand o parte din avansul incasat de la CNADNR SA de firma administrata de acesta pentru proiectarea si executia lucrarilor la primul tronson din autostrada Nadlac - Arad, de aproximativ 22 kilometri, lucrarea fiind finantata in proportie de 85 la suta din fondul de coeziune al Uniunii Europene. SC Romstrade SRL era societate lider a asocierii Romstrade SRL - Monteadriano Engenharia E Construcao SA - SC Donrep Construct SRL care a incheiat contractul cu CNADNR SA.
Astfel, banii destinati constructiei primului tronson de autostrada au fost folositi de Nelu Iordache pentru achitarea unor datorii in valoare de 9.724.780 de lei ale societatilor in care acesta era direct interesat, "intre care o companie de transport aerian (Blue Air, n.r.), plati facute in baza unor contracte ce nu au legatura cu derularea contractului pentru autostrada".

Nelu Iordache i-ar fi determinat pe unii salariati ai SC Romstrade SRL sa falsifice mai multe facturi emise de furnizori, astfel incat sa reiasa ca platile erau aferente lucrarilor la autostrada Nadlac - Arad, au precizat procurorii.

Totodata, procurorii sustin ca Nelu Iordache ar fi retras din banii pentru primului tronson de autostrada suma de 9.861.000 de lei "cu scopul declarat al achizitiei de terenuri, in baza unor antecontracte de vanzare-cumparare fictive in numele SC Romstrade SRL".