AVEREA lui Videanu, sub SECHESTRU: VILA din Snagov şi 60 de milioane de euro

O parte din averea lui Adriean Videanu a fost pusă sub sechestru. Este vorba de trei apartamente din Bucureşti, unul din Mamaia, vila din Snagov, dar şi 66.000 de acţiuni pe care acesta le deţine la trei societăţi comerciale. Fostul ministru al Economiei este acuzat de subminarea economiei naţionale. Prejudiciul din acest dosar se ridică la 130 de milioane de euro.

AVEREA lui Videanu, sub SECHESTRU / Foto: MEDIAFAX

Fostul ministru al Economiei s-a prezentat, luni dimineaţă, la DIICOT, pentru a fi audiat în dosarul în care este acuzat pentru săvârșirea infracțiunilor de complot și subminarea economiei naționale, în legătură cu facilitarea livrărilor de gaze naturale de Romgaz către SC Interagro, companie deținută de omul de afaceri Ioan Niculae.
Potrivit ordonanţelor din datele  de 24 şi 26 septembrie 2013, informează DIICOT, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator, până la concurenţa sumei de 277.000.000 lei, asupra următoarelor bunuri imobile aparţinând învinuitului Videanu Adriean: un imobil situat  în localitatea Snagov, judeţ Ilfov, 3 apartamente situate în municipiul Bucureşti, un apartament situat în localitatea Mamaia, judeţ Constanţa.

În cauză s-a mai dispus indisponibilizarea prin poprire a tuturor sumelor deţinute în conturile deschise la 2 unităţi bancare pe numele învinuitului precum şi a sumelor datorate acestuia cu titlul de dividende de către 2 societăţi comerciale.

De asemenea, s-a dispus indisponibilizarea prin instituirea sechestrului a unui număr de 66.906 acțiuni deținute de către Videanu Adriean la trei societăți comerciale.

Şeful DIICOT a cerut, pe 2 septembrie, procurorului general să sesizeze Senatul, respectiv şeful statului cu cereri de începere a urmăririi penale împotriva foştilor miniştri ai Economiei Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, pentru că l-ar fi sprijinit pe Ioan Niculae şi ar fi folosit Romgaz în interesul Interagro.

Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al firmei omului de afaceri, SC Interagro SA, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.

Procurorii susţin că activitatea grupului infracţional iniţiat, constituit şi coordonat de Ioan Niculae viza fapte de natură să submineze economia naţională prin folosirea SNGN Romgaz SA în direcţia dorită de interesele grupului infracţional.

Preşedintele interimar al PDL Bucureşti, Adriean Videanu, a afirmat că are toate dovezile nevinovăţiei sale pe care le va pune la dispoziţia procurorului de caz.

Adriean Videanu, AUDIAT la DIICOT pentru subminarea economiei naţionale

DIICOT a anunţat că a fost începută urmărirea penală în cazul fostului ministru al Economiei Adriean Videanu, pentru complot si subminarea economiei naţionale. Videanu a ajuns joi la DIICOT, procurorii urmând să-i prezinte acuzaţiile din dosar, anume de complot şi subminare a economiei naţionale

Adriean Videanu, AUDIAT la DIICOT pentru subminarea economiei naţionale / FOTO: Mediafax

Dosarul în care Videanu şi Varujan Vosganian sunt acuzaţi de subminarea economiei naţionale a fost deschis la sfârşitul anului 2011. Mai mulţi angajaţi ai Romgaz au fost acuzaţi de implicare într-o reţea care a oferit gaz la preţ preferenţial grupului condus de omul de afaceri Ioan Niculae, Interagro.

Şeful DIICOT a cerut, pe 2 septembrie, procurorului general să sesizeze Senatul, respectiv şeful statului cu cereri de începere a urmăririi penale împotriva foştilor miniştri ai Economiei Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, pentru că l-ar fi sprijinit pe Ioan Niculae şi ar fi folosit Romgaz în interesul Interagro.

Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al firmei omului de afaceri, SC Interagro SA, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.

Procurorii susţin că activitatea grupului infracţional iniţiat, constituit şi coordonat de Ioan Niculae viza fapte de natură să submineze economia naţională prin folosirea SNGN Romgaz SA în direcţia dorită de interesele grupului infracţional.

Preşedintele interimar al PDL Bucureşti, Adriean Videanu, a afirmat că are toate dovezile nevinovăţiei sale pe care le va pune la dispoziţia procurorului de caz.

Videanu şi Vosganian numeau la Romgaz "marionete" controlabile în interesul lui Niculae

Foştii miniştri Adriean Videanu şi Varujan Vosganian au numit în AGA şi CA ale companiei Romgaz persoane fără pregătire de specialitate pentru a-şi putea impune cu uşurinţă deciziile prin care l-au sprijinit pe omul de afaceri Ioan Niculae, arată procurorii DIICOT

"Faptul că gruparea infracţională iniţiată de învinuitul Ioan Niculae a continuat să fie sprijinită şi de ministrul Adriean Videanu rezultă şi din aceea că şi ministrul Adriean Videanu a numit în componenţa AGA/CA - SNGN Romgaz, ca şi ministrul Varujan Vosganian, persoane fără pregătire de specialitate, scopul fiind acelaşi, de a putea cu mai multă uţurinţă să-şi impună deciziile prin care să sprijine realizarea scopului asumat al grupului infracţional", notează procurorii DIICOT în referatul prin care cer avizul pentru începerea urmăririi penale în cazul fostului ministru al Economiei Adriean Videanu (2008 - 2010) şi al lui Varujat Vosganian, ministru al Economiei în 2007 - 2008 şi în prezent.
De pildă, arată anchetatorii, "învinuitul Marcel Adrian Piteiu, care, avea calitatea de director general al SNGN Romgaz SA şi făcea parte din CA al societăţii, întrebat fiind explicit cu privire la principiul nediscriminării pe linia livrării gazelor naturale, a declarat pur şi simplu că nu cunoaşte acest principiu".
Tot astfel, arată procurorii, şi învinuitele Monica Mitu şi Adriana Oros, membre în AGA-SNGN Romgaz, au declarat că nu cunosc noţiunile elementare în domeniu, de "furnizor", "consumator" sau "consumator întreruptibil", iar Monica Oros a recunoscut, de altfel, "că nu a citit niciodată legislaţia din domeniul gazelor".
"Relevantă pentru reţinerea sprijinirii de către ministrul Adriean Videanu a grupului infracţional iniţiat, constituit şi coordonat de Ioan Niculae prin folosirea SNGN Romgaz SA este şi declaraţia martorului Corneliu Condrea, preşedinte al CA-SNGN Romgaz, care a arătat că în mod asemănător modului în care a procedat cu ministrul Varujan Vosganian, i-a atras atenţia şi lui Adriean Videanu că discounturile la preţul gazelor livrate sunt în fapt ajutoare de stat, care au cu totul alt statut şi acordarea lor trebuie să urmeze o altă procedură, însă nici Adriean Videanu nu a ţinut cont de aceste atenţionări, dimpotrivă a continuat şi el să emită acte prin care aproba acordarea de discounturi cu dedicaţie către SC Interagro SA", se mai arată în documentul citat.
Procurorii arată că la notele pe care în calitate de specialişti le întocmeau în cadrul Direcţiei Ţiţei şi Gaze, al cărei director era, Corneliu Condrea, a menţionat că nici Adriean Videanu nu le emitea niciun răspuns.
"În ceea ce priveşte fundamentarea invocată de Adriean Videanu în Memorandumurile emise pentru acordarea de facilităţi grupării infracționale iniţiată de Ioan Niculae cum ar fi aceea că SC Interagro SA ar fi abandonat achiziţionarea de gaze naturale de la SNGN Romgaz SA în condiţiile în care livrarea s-ar fi efectuat fără acordarea de facilităţi, martorul Corneliu Condrea a învederat că o asemenea situaţie este totalmente nereală, întrucât SC Interagro SA nu avea de unde să mai achiziţioneze gaze naturale, SC OMV Petrom SA, de la care achiziţionase uneori, nemailivrându-i, întrucât SC Interagro SA acumulase unele datorii şi la nivelul acestei societăţi, plus că SC OMV Petrom SA adoptase între timp politica de livrare a gazelor naturale doar cu plata în avans", arată anchetatorii.
Tot astfel, în vederea creării unei aparenţe de legalitate a Memorandumurilor prin care se susţinerea adoptării discounturilor, fostul ministru Videanu a încercat să introducă şi elemente relative la păstrarea locurilor de muncă, mai notează anchetatorii DIICOT. Potrivit acestora Varujan Vosganian, fost şi actual Ministru al Economiei, a emis ordine succesive cu privire la acordarea reducerilor de preţ la livrarea gazelor naturale vizând aceeaşi perioadă, începând cu data de 1 februarie 2008, în fiecare intervenind modificări care să satisfacă dorinţele "grupului infracţional iniţiat, constituit şi coordonat de Ioan Niculae ce a avut ca efect subminarea economiei naţionale prin folosirea SNGN Romgaz SA"
"Pentru urgentarea soluţionării cerinţelor lui Ioan Niculae, ministrul Varujan Vosganian, care iniţial mandata membrii din AGA-SNGN Romgaz «să analizeze şi să hotărască în condiţiile legii» cu privire la aspectele ce urmau să se concretizeze în Hotărâri ale AGA, ulterior a renunţat la o astfel de exprimare şi la o astfel de modalitate de lucru, înlocuind-o cu varianta imperativă «de a participa şi aproba», transformând astfel membrii AGA în simple marionete care se deplasau din Bucureşti până la Mediaş, unde are sediul SNGN Romgaz doar pentru a citi cele menţionate în Ordinele de mandat şi a le consemna ca atare în Hotărârile aferente şedinţelor AGA", se arată în referatul DIICOT prin care s-a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Vosganian.
Procurorii arată că Eufemia Muşat, angajată în cadrul Ministerului Economiei şi membră în CA-SNGN Romgaz, le-a spus că ministrul Vosganian "a emis ordin peste ordin,în aşa fel încât ei, membrii CA-SNGN Romgaz nici nu apucau să le pună în aplicare, întrucât imediat era emis un alt Ordin".
"Martora Muşat Eufemia a mai subliniat că l-a auzit personal pe secretarul de stat al ministrului Varujan Vosganian, învinuitul Meşca Darius spunând că «în situaţia în care nu vor găsi soluţii pentru acordarea acestor discounturi către SC Interagro SA, va fi vai şi amar de ei», discuţia ascultând-o într-o şedinţă a CA, când martora Coroian-Stoicescu Cornelia-Maria a comutat telefonul din privat pe speaker în timpul discuţiei avute cu învinuitul Meşca Darius", se arată în referatul anchetatorilor.
Muşat le-a mai spus procurorilor că în perioada respectivă, Vosganian nu ar mai fi emis şi alte ordine care să susţină şi altă ramură a economiei.
"Din dezbaterile consemnate în procesele verbale de şedinţă ale AGA şi CA - SNGN Romgaz rezultă explicit faptul că, de fiecare dată când se dispunea sistarea livrării de gaze naturale către SC Interagro SA, membrii AGA şi CA ai SNGN Romgaz «trebuiau» să identifice soluţii pentru reluarea de urgenţă a livrării gazelor naturale, solicitările imperative venind de la nivelul decizional al Ministerului Economiei, unde era de notorietate că Ioan Niculae are influenţă", se arată în documentul citat.
Anchetatorii arată că, în procesul-verbal de şedinţă al CA din data de 19 septembrie 2008, s-au consemnat discuţiile dintre martora Cornelia-Maria Coroianu-Stoicescu şi învinuiţii Kramer Alpar, Francisc Toth şi Lucian Stancu, ultimii doi foşti directori generali, respectiv adjunct în cadrul Romgaz, cu privire la faptul că "nu s-a reuşit niciodată o sistare efectivă a livrării gazelor naturale către Interagro, întrucât în maximum o oră sau două de la sistarea livrării, după intervenţia lui Ion Niculae la nivelul Ministerului Economiei, se primea dispoziţie verbală de reluare a livrării".
Procurorii mai arată că Vosganian a numit în componenţa AGA şi CA a companiei Romgaz persoane fără nicio pregătire de specialitate, tocmai pentru a conlucra fără piedici, în realizarea scopului asumat de într-ajutorare exclusivă a societăţii lui Niculae, între aceste persoane fiind şi Constantin Cătălin Canangiu, consilier personal al acestuia.
Procurorii notează că, la audieri, Canangiu, fiind întrebat privind atribuţiile legale ale CA le-a spus procurorilor "că nu le cunoaşte".
Procurorul general al Parchetului ICCJ a solicitat, luni, Senatului şi, respectiv, şefului statului declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian şi, respectiv, Adriean Videanu, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.
Solicitările au fost trimise Senatului şi şefului statului de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în urma cererii primite de la şeful DIICOT.
Dosarul în care DIICOT a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Videanu şi Vosganian este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală în cazul a 40 de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.

Vosganian: Băsescu şi Boc trebuie să fie în acelaşi dosar cu mine, iar şefii Serviciilor să răspundă;

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, vicepreşedinte PNL, a declarat, luni, că în acelaşi dosar în care DIICOT cere începerea urmăririi penale în cazul său ar fi trebuit să fie incluşi atât Traian Băsescu, cât şi Emil Boc, dar şi şefii Serviciilor secrete să dea explicaţii.

Vosganian: Băsescu şi Boc trebuie să fie în acelaşi dosar cu mine, iar şefii Serviciilor să răspundă

Ministrul Economiei a susţinut că măsura promovată la nivelul Guvernului în 2008, privind acordarea unor discounturi marilor consumatori de gaze, a fost prelungită printr-o notă primită de la ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, care constata că efectele măsurii au fost benefice, a făcut ca preţul îngrăşămintelor să nu crească şi fără o astfel de măsură agricultura ar fi fost într-o situaţie disperată.
Vosganian a precizat că Guvernul Boc a prelungit măsura, iar din mai târziu a fost emisă o ordonanţă de urgenţă prin care se extindea extinderea susţinerii pentru consumatorii de gaz, mărind discountul de la câteva procente la peste 40%.
"Preşedintele de atunci şi de acum a promulgat legea (de adoptare a Ordonanţei, n.r.) fără să clipească şi Legea a funcţionat în continuare până în anul 2010. Suntem într-o situaţie ciudată, eu care am votat împotriva acestei legi, socotind că totuşi sunt prea mari facilităţile, sunt aici în faţa dumneavoastră, iar cei care au iniţiat această Ordonanţă de urgenţă şi au promulgat legea care mărea de vreo cinci-şase ori discounturile către această industrie mă privesc la televizor", a mai spus Vosganian.
El a menţionat că grupul infracţional despre care vorbeşte DIICOT este compus de 42 de persoane, din ministere şi companii, care ar fi subminat economia naţională pe o perioadă şase ani "în tihnă, fără să se sesizeze nimeni".
"Dacă timp de cinci ani peste 40 de oameni, practic conducerile succesive ale Ministerului Economiei, au subminat economia naţională, într-un complot fără precedent în România, cu acte aprobate în Guvern şi publicate în Monitorul Oficial, cum de şefii Serviciilor de informaţii şi şefii parchetelor mai sunt în funcţiile lor? Poate cineva să creadă că 40 şi ceva de persoane pot submina economia naţională cu acte oficiale fără ca Serviciile de informaţii să ştie?", a mai spus Vosganian.
Ministrul Economiei a menţionat că discountul acordat companiilor s-a ridicat la "câteva milioane de euro pe lună" şi nu s-au adresat unui om, ci unui sector de activitate în care "o anumită proprietate avea un procent destul de mare".
El a precizat că de sprijinul din partea statului au mai beneficiat pe lângă Interagro, Azo Mureş şi Elcen Bucureşti, menţionând că nu a avut nicioadată niciun fel de relaţie financiară sau profesională cu societăţile beneficiare.
"După opinia mea, este un gest de a prelungi o confuzie politică, de a continua atacul asupra PNL pentru că efectul mediatic şi politic al acuzării domnului Videanu şi al acuzării mele este fireşte cu totul disproporţionat în sensul că impactul politic este cu totul altul în ce mă priveşte", a acuzat ministrul.
"Doresc ca Emil Boc şi Traian Băsescu să fie audiaţi şi chemaţi într-o calitate cel puţin egală cu a mea, pentru că în ceea ce-i priveşte pe ei circumstanţele sunt agravante. Spre deosebire de mine, ei mi-au urmat şi ar fi trebuit să ştie că există un complot şi ar fi trebuit să-l oprească şi nu să-l încurajeze prin emiterea unor ordonanţe de urgenţă şi promulgarea unor legi fără să clipească", a declarat Vosganian.
El a afirmat că, din punctul său de vedere, Parchetul ar trebui să oprească procedura de începere a urmăririi penale, menţionând că va întreba de ce Traian Băsescu şi Emil Boc şi şefii Serviciilor de informaţii nu au fost incluşi în acelaşi dosar.
Vosganian a precizat că acţiunea împotriva sa este similară cu cea din 2006, când a trebuit să se retragă din poziţia de candidat pentru postul de comisar european.
El a întrebat cum este posibil să fi fost lăsat să ajungă ministru dacă se ştiau infracţiunile la care ar fi luat parte, potrivit DIICOT, sau să primească documente secrete de cel mai înalt nivel în primăvara anului 2013.
Procurorul şef al DIICOT a solicitat procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să sesizeze Senatul pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva lui Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei şi membru al Guvernului în perioada decembrie 2006 - decembrie 2008, senator în actuala legislatură, ocupând şi funcţia de ministru în cadrul Ministerului Economiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale, fapte comise în perioada în care avea calitatea de ministru al Economiei, se arată într-un comunicat de presă de luni al DIICOT.

Ion şi Vasile Balint, cunoscuţi ca Nuţu şi Sile Cămătaru, au fost trimişi în judecată

Ion şi Vasile Balint, cunoscuţi ca Nuţu şi Sile Cămătaru, au fost trimişi în judecată, împreună cu alţi 52 de membri ai clanurilor "Cămătarii" şi "Sportivii", fiind acuzaţi de procurorii DIICOT de şantaj, cămătărie, tentativă de omor calificat şi omor deosebit de grav.

Nuţu Cămătaru

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) de la Serviciul Teritorial Bucureşti au deferit justiţiei 54 de inculpaţi, zece în stare de arest preventiv, printre care Ion Balint, zis Nuţu Cămătaru, Vasile Balint, zis Sile Cămătaru, şi Cristian Radu Roşca, urmare a destructurării a două din cele mai importante grupări infracţionale constituite în Bucureşti şi în Ilfov, potrivit unui comunicat.
Grupările infracţionale organizate, arată DIICOT, cunoscute sub denumirile Cămătarii şi Sportivii, erau specializate în săvârşirea de infracţiuni de violenţă - şantaj, cămătărie, tentativă de omor calificat şi omor deosebit de grav, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi uz de armă letală fără drept.
Din probele administrate în dosarul penal instrumentat de procurorii DIICOT rezultă că activitatea membrilor grupărilor s-a desfăşurat pe două paliere infracţionale. Astfel, notează anchetatorii, există suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2008 - 2012, în spaţiul public, membrii celor două grupări rivale au provocat conflicte stradale în care s-au folosit inclusiv arme de foc, în scopul asigurării supremaţiei la nivel infracţional în Capitală, situaţii ce au avut drept consecinţă directa punerea în primejdie a vieţii şi integrităţii corporale a mai multor persoane.
Procurorii DIICOT au documentat şi un alt aspect al activităţii infracţionale a inculpaţilor, aceştia fiind suspectaţi că au săvârşit infracţiuni de violenţă, generatoare de beneficii financiare substanţiale, în principal în material acordării şi recuperării unor împrumuturi de bani cu camătă, se mai arată în documentul citat.
Dosarul a fost trimis pentru judecare la Curtea de Apel Bucureşti. Ion şi Vasile Balint şi alţi membri ai clanurilor Cămătarilor şi Sportivilor se află în arest preventiv din 23 februarie.

 

Posibilul patron al CFR Marfă, Gruia Stoica, în vizorul DIICOT

Boss-ul de la Grup Feroviar Român, Gruia Stoica, cel care încearcă să achiziționeze CFR Marfă, este cercetat de DIICOT Iași pentru evaziune fiscală și privatizarea frauduloasă a companiei TVM (Transbordare Vagoane Marfă) și implicare în activități de crimă organizată, scrie Ziua News
.

Gruia Stoica: Am fost chemat la DIICOT într-un dosar din 2005, în care n-am fost întrebat nimic 8 ani / FOTO: Ziua Veche

DIICOT a confirmat, pentru ZIUAnews, că omul de afaceri este în atenția procurorilor care luptă împotriva crimei organizate, refuzând însă să spună dacă acesta este sau nu urmărit penal. ZIUAnews a întrebat DIICOT care este stadiul anchetei în care este cercetat omul de afaceri Gruia Stoica cu privire la privatizarea TVM și dacă împotriva acestuia a fost începută urmărirea penală. Răspunsul DIICOT a fost unul mai mult decât evaziv și pe lângă lege. "(...) vă facem cunoscut că cererea de comunicare a unor date din dosarul instrumentat de către procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Iași excede prevederilor Legii 544/2001 (...)".
Cu toate acestea, conform informațiilor deținute de ZIUAnews, omul de afaceri Gruia Stoica este la un pas de a fi urmărit penal în acest dosar, procurorii descoperind indicii că a participat și a reușit privatizarea TVM cu banii proprii ai companiei. Inițial, un procuror DIICOT Iași a emis în cauză o soluție de neîncepere a urmăririi penale, care însă a fost infirmată de procurorul șef al DIICOT, astfel că dosarul a rămas în lucru la procurorii DIICOT Iași.

  

Omul de afaceri Alin Simota a fost reţinut

În noaptea de marţi spre miercuri, opt persoane învinuite în acest dosar au fost audiate la DIICOT - Serviciul Teritorial Alba Iulia, pe numele a patru dintre ele fiind emise ordonanţe de reţinere pentru 24 de ore.
De asemenea, o a cincea persoană a primit interdicţia de a părăsi ţara.
Conform reprezentanţilor DIICOT Alba Iulia, printre cei reţinuţi se află şi Alin Simota, considerat liderul grupării infracţionale.
Procurorii DIICOT vor înainta, miercuri, Curţii de Apel Alba Iulia propuneri de arestare preventivă a celor patru persoane reţinute în acest dosar.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au destructurat o grupare infracţională organizată deosebit de violentă, al cărei lider era Alin Simota.