Brânduşa Novac, în faţa instanţei

Brânduşa Novac, în faţa instanţei: Este acuzată de conflict de interese

Fostul deputat PDL Brânduşa Novac a fost trimisă în judecată pentru conflict de interese, fiind acuzată că în perioada 2006-2009 a încheiat, în calitate de manager al Circului Globus, 11 contracte cu o firmă la care era asociat, obţinând astfel peste 750.000 de lei.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 2006-2009, la diferite intervale de timp, Cornelia Brânduşa Novac, deputat în legislatura 2008-2012, în calitate de director-manager al Circului "Globus" şi ordonator terţiar de credite, a încheiat 11 contracte cu o societate comercială la care avea calitatea de asociat, obţinând astfel, direct sau indirect, pentru sine, foloase materiale de 758.217 de lei.

În mai 2011, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a o cerceta pentru conflict de interese pe Brânduşa Novac.

ANI arăta că, în perioada 5 decembrie 2006 - 12 mai 2009, Novac, în calitate de persoană fizică, precum şi în calitate de asociat în cadrul SC Sidus Artis SRL, a încheiat 11 contracte de colaborare, precum şi contracte pentru realizarea unor spectacole de către Circul Globus Bucureşti (în prezent "Circ & Variete Globus" Bucureşti), unde ocupa funcţia de manager. Valoarea totală a celor 11 contracte a fost de 1.194.032 de lei.

Inspectorii de integritate au susţinut că Brânduşa Novac poate fi acuzată de conflict de interese în materie administrativă ca urmare a semnării a două contracte de realizare a scenariilor şi regiei pentru două spectacole, între ea, ca persoană fizică, şi "Circ&Variete Globus" Bucureşti, precum şi a unui contract de colaborare încheiat între circ şi SC Artis Sidus SRL. Valoarea totală a celor trei contracte semnate în perioada 8 ianuarie 2007 - 12 mai 2009 este de 443.440 de lei, preciza ANI.

Angajata unei bănci, arestată după ce şi-a însuşit 400.000 lei

Potrivit şefului Parchetului Judecătoriei Vălenii de Munte, procurorul Daniel Ghiţă, magistraţii de la Judecătoria Vălenii de Munte au emis mandat de arestare preventivă pe numele unei femei, angajată a unei sucursale bancare din Vălenii de Munte, acuzată de delapidare în formă continuată cu consecinţe deosebit de grave.
Conform anchetatorilor, în perioada iunie 2012 - februarie 2013 femeia, care ocupa postul de consilier clienţi în cadrul băncii, a efectuat operaţiuni neautorizate în conturile a 21 de clienţi ai băncii, de unde a sustras suma totală de 385.000 de lei.
În prezent, femeia, care este din comuna prahoveană Izvoarele, este dispărută, iar poliţiştii au început demersurile pentru găsirea acesteia şi încarcerarea sa.

Mihail Vlasov, subiect penal de DNA

EXCLUSIV RNEWS.RO: Mihail Vlasov, subiect penal de DNA la sesizarea Hidroelectrica / FOTO: Mediafax

Sesizarea penală, ce a fost formulată chiar de către Hidroelectrica, în decembrie 2011, fiind iniţial înregistrată la DIICOT, vizează modul în care Mihail Vlasov a anulat avizul de existenţă a forţei majore privind seceta prelungită ce permitea societăţii producătoare de energie să livreze cantităţi mai mici de electricitate clienţilor săi.
După ce cauza a fost declinată către DNA, procurorii anticorupţie l-au audiat pe Vlasov, dar şi pe Aurel Aldea, Vasile Bar, Mihai Daraban si Sorin Dimitriu – membri ai Biroului de Conducere al CCIR – toţi fiind reclamaţi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată.  Fără a închide cauza, de mai bine de un an de zile în dosar nu s-au mai efectuat acte procedurale.
In baza actului semnat de Vlasov şi ceilalţi patru colegi ai săi, mai mulţi traderi de energie solicită în instanţe obligarea Hidroelectrica la plata a circa 100 milioane de euro drept pagube. Potrivit sesizării penale obţinută de NewsIn, Vlasov şi ceilalţi patru colegi ai săi din conducerea CCIR şi-au încălcat atribuţiile legale, dar şi cele prevăzute în statutul Camerei de Comerţ.
 Avizul, emis ca de obicei de Direcţia Drept şi Legislativ a CCIR
In septembrie 2011, pe fondul secetei prelungite, după ce în prealabil a solicitat informaţii şi prognoze de la instituţiile abilitate, Hidroelectrica a cerut Camerei de Comerţ şi Industrie a României eliberarea unui aviz de existenţă a cazului de forţa majoră. Scopul acestei proceduri era acela ca Hidroelectrica, aflată în imposibilitatea de a furniza traderilor de energie cantităţile stabilite prin contracte, să se proteje din punct de vedere legal şi să furnizeze cantităţi mai mici de electricitate. Analizând situaţia, reprezentanţii CCIR au emis la data de 27.09.2011 avizul solicitat, confirmând seceta şi implicit cazul de forţa majoră. Ca şi în alte speţe, documentul în cauză, având nr. 1240, a fost semnat de directorul Direcţiei Drept şi Legislativ din cadrul CCIR. Afectaţi destul de serios, deoarece nu mai primeau cantităţile de energie contractate, traderii de energie au cautat soluţii pentru anularea avizului de forţă majoră. Si soluţia a venit tocmai de la preşedintele CCIR, Mihail Vlasov.

Şefa de la Evidenţa Persoanelor Braşov, trimisă în judecată pentru abuz în serviciu

Gabriela Ungureanu, director executiv al Direcţiei Judeţeane Comunitare de Evidenţă a Persoanelor Braşov, a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupţie, care o acuză că ar fi atribuit şapte contracte de realizare a unor lucrări firmei administrate de fiul său.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Braşov au trimis-o în judecată pe Gabriela Ungureanu pentru abuz în serviciu contra intereselor publice şi şapte infracţiuni de conflict de interese, se arată într-un comunicat de presă de marţi al DNA.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 2010 - 2012, Gabriela Ungureanu, în calitate de director executiv al Direcţiei Judeţeane Comunitare de Evidenţă a Persoanelor (DJCEP) Braşov, a atribuit şapte contracte de realizare a unor lucrări de investiţii către o societate comercială administrată de fiul său, firma obţinând astfel venituri de 124.927,23 de lei.
"Contractele atribuite vizau realizarea unor lucrări în domeniul IT (realizare web şi server dedicat, laborator foto, sistem de monitorizare video, aparatură IT, proiectare etc.), deşi firma beneficiară fusese înfiinţată de puţin timp, nu avea experienţă în domeniul informatic şi obiectul de activitate nu avea legătură cu lucrările ce urmau a fi prestate", potrivit documentului citat.
Procurorii DNA au precizat că în una dintre aceste situaţii, pentru realizarea sistemului de monitorizare video a sediului instituţiei, Gabriela Ungureanu a aprobat plata a 58.207,67 de lei către firma fiului său, deşi lucrarea nu fusese realizată.
Consiliul Judeţean Braşov s-a constituit parte civilă şi solicită 58.207,67 de lei, reprezentând contravaloarea lucrării neexecutate în cadrul investiţiei "Sistem de monitorizare control acces şi supraveghere perimetrală video la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Braşov şi Direcţia Judeţeană Comunitară de Evidenţă a Persoanelor Braşov".
Procurorii au pus sechestru asigurator pe un imobil aparţinând Gabrielei Ungureanu, pentru recuperarea prejudiciului.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/sefa-de-la-evidenta-persoanelor-brasov-trimisa-in-judecata-pentru-abuz-in-serviciu_1185955.html#ixzz2TwCxlAk2
Follow us: @realitatea on Twitter

Prim-procurorul adjunct din Buftea, ARESTAT PREVENTIV

Prim procurorul adjunct la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, Constantinescu Aurelia, a fost arestată preventiv şi acuzată de trafic de influenţă. Ea ar fi primit 4500 de lei, ţigări şi alimente pentru a interveni în dosarul unui inculpat.
  

Din Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale întocmită de procurori au rezultat următoarele: 

În perioada februarie – mai 2013, inculpata Constantinescu Aurelia Lora, în calitatea sa de procuror, a pretins de la o persoană denunțătoare, prin intermediar, mai multe sume de bani primind, în mod direct suma totală de 4.500 de lei, precum și produse alimentare și nealimentare, pentru ca în schimb să își exercite influența pe care pretindea că o avea asupra unor procurori de la altă unitate de parchet și asupra unor polițiști, astfel încât să fie ameliorată situația juridică a soțului denunțătoarei. Acesta era cercetat în două dosare, de către organele de poliție pentru infracțiunea de furt de autovehicule, respectiv de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov pentru infracțiunea de dare de mită. În cel de-al doilea dosar, soțul denunțătoarei avea să fie trimis în judecată în stare de arest preventiv.

La data de 15 mai 2013, inculpata Constantinescu Aurelia Lora a pretins de la persoana denunțătoare, prin intermediar, o nouă sumă cuprinsă între 2.000 și 3.000 de lei și două cartușe de țigări în scopul menționat mai sus.

La data de 17 mai 2013, inculpata a primit de la persoana denunțătoare suma de 3.000 lei și două cartușe de țigări, procurorii anticorupție procedând la constatarea infracțiunii flagrante.

Inculpatei Constantinescu Aurelia Lora i s-au adus la cunoștință acuzațiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală.

Având în vedere calitatea de magistrat a inculpatei Constantinescu Aurelia Lora, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviințat măsura arestării preventive a acesteia.

La data de 18 mai 2013, procurorii anticorupție au dispus reținerea acesteia pentru 24 de ore, urmând a fi prezentată la Curtea de Apel București cu propunere de arestare preventivă pe o perioadă de 29 de zile.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informații.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Judecătoarea Carmen Mladen, trei ani şi jumătate de închisoare cu suspendare

Potrivit portalului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, magistraţii au respins ca nefondat recursul formulat de Carmen Mladen la sentinţa dată, în noiembrie 2012, de Curtea de Apel Bucureşti şi a menţinut dispoziţiile sentinţei în cazul judecătoarei, respectiv trei ani şi jumătate de închisoare cu suspendare.
ICCJ a redus pedeapsa în cazul complicelui judecătoarei, Ionel Stoian, de la doi ani la 1 an şi şase luni de închisoare, menţinând însă modalitatea de executare, respectiv suspendarea.
Decizia instanţei supreme este definitivă.
În 15 noiembrie 2012, judecătoarea Carmen Mladen a fost condamnată la trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru şantaj de Curtea de Apel Bucureşti, iar complicele acesteia, Ionel Stoian, a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare. Ulterior, decizia instanţei a fost atacată cu recurs la instanţa supremă.
Judecătoarea Carmen Mladen de la Curtea de Apel Craiova a fost suspendată din funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii în 21 iunie.
În luna iulie, Mladen şi Stoian au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie sub acuzaţia de şantaj.
Potrivit DNA, în perioada 28 mai - 12 iunie, Mladen şi Stoian "au constrâns, în mod repetat, o persoană denunţătoare (Matei Catrinoiu, n.r.), parte vătămată în cauză, să le remită sume de bani, sub ameninţarea că vor da în vileag fapte presupus compromiţătoare pentru respectiva persoană". Cei doi au obţinut astfel 5.000 de euro de la Catrinoiu, banii fiind primiţi în 13 iunie de judecătoarea Carmen Mladen.
Instanţa arăta în motivarea deciziei de arestare a celor doi că avocatul Matei Catrinoiu, candidat la şefia Consiliului Local Gorj din partea PNŢCD, a declarat că o cunoaşte pe judecătoare din 2010 şi că a avut cu aceasta o relaţie extraconjugală de două-trei luni, fiind şantajat să plătească 5.000 de euro pentru a nu fi date publicităţii "fotografii compromiţătoare ce i-ar afecta viaţa personală şi cariera profesională".
Catrinoiu a sesizat DNA în 28 mai, arătând că Elena Carmen Mladen, judecător la Curtea de Apel Craiova - Secţia a II-a Civilă, împreună cu o persoană ce s-a prezentat sub numele de "Bratu" (identificat ulterior în persoana lui Ionel Stoian) exercită asupra sa acte de ameninţare pentru a-i remite suma de 5.000 euro.
Matei Catrinoiu le-a spus anchetatorilor că în 28 mai, având calitatea de lichidator judiciar, a mers la Curtea de Apel Craiova, în vederea participării la judecarea unei cauze. "Aflându-se în holul instanţei, partea vătămată a fost acostată de inculpatul Stoian Ionel care s-a recomandat sub numele de «Bratu» şi care i-a spus că, pe plan local, există persoane care intenţionează să-i facă rău şi care deţin fotografii compromiţătoare la adresa sa", nota instanţa în documentul citat.
Totodată, instanţa arăta că judecătoarea i-ar fi explicat lui Catrinoiu că respectivul "Bratu" este fost ofiţer al Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi, în prezent, ofiţer de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fiind foarte dur şi deţinând fotografii compromiţătoare care le-ar putea afecta viaţa personală şi cariera profesională.
În 13 iunie, Mladen şi complicele ei au venit în Bucureşti, cu trenul, deoarece judecătoarea stabilise o întâlnire la Gara de Nord cu Catrinoiu, pentru a primi cei 5.000 de euro. Întâlnirea fusese stabilită cu o zi înainte, când Mladen i-a dat asigurări lui Catrinoiu că situaţia în care se află va fi rezolvată, urmând ca acesta să primească sprijin politic pentru alegeri, potrivit aceluiaşi document. "Deşi cei doi inculpaţi au sosit împreună în Gara de Nord, doar inculpata Mladen Elena Carmen s-a întâlnit cu partea vătămată, întrevederea derulându-se în autoturismul părţii vătămate, unde aceasta i-a înmânat suma de 5.000 euro, sumă care a fost găsită ulterior în poşeta inculpatei, în urma acţiunii de flagrant", se mai arăta în motivare.
Judecătoarea Carmen Mladen afirma însă că, în urmă cu aproximativ doi ani, a fost violată de denunţătorul ei, Matei Catrinoiu, pe care nu l-a reclamat organelor judiciare pentru a nu-şi prejudicia imaginea publică.
"Astfel, dacă iniţial inculpata a afirmat că în urmă cu aproximativ 2 ani de zile a fost victima unui viol din partea părţii vătămate pe care nu l-a reclamat organelor judiciare pentru a nu-şi prejudicia imaginea publică şi a continuat să întreţină relaţii sexuale cu acesta, obligată fiind pentru că acesta o ameninţa că-i va spune soţului de relaţia extraconjugală şi-i va afecta cariera, ulterior tot inculpata este cea care afirmă că partea vătămată C M era cel care o căuta, inclusiv la Piteşti, unde aceasta se afla la o conferinţă, în ideea de a nu face plângere penală şi să afle despre aspectele sus-menţionate soţia acestuia, judecător la Judecătoria Târgu Jiu", se menţiona în motivare.