DNA cere procurorului general să solicite preşedintelui aviz pentru urmărirea penală a lui Silaghi

Şeful DNA a cerut, vineri, procurorului general să sesizeze preşedintele cu cererea de începere a urmăririi penale împotriva fostului ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi, în condiţiile în care acesta şi-a dat demisia din Parlament şi avizul nu mai poate fi dat de Camera Deputaţilor.

"Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kovesi a solicitat Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să sesizeze Preşedintele României pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva lui Silaghi Ovidiu Ioan, fost ministru al Transporturilor, pentru infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată, fapte despre care există indicii şi date că ar fi fost săvârşite în perioada în care acesta avea calitatea de ministru al Transporturilor", se arată într-un comunicat de presă al DNA.
Cererea a fost formulată având în vedere Hotărârea Camerei Deputaţilor din 3 septembrie 2013, privind constatarea încetării mandatului de deputat a lui Ovidiu Silaghi, publicată în Monitorul Oficial nr. 568 din 6 septembrie.
Potrivit articolului 109, alineatul 2 din Constituţie, "Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor".
În 19 august, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a solicitat Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale faţă de Ovidiu Silaghi, pentru trafic de influenţă.

Vosganian şi Videanu, AVERTIZAŢI DE SRI. Cei doi au IGNORAT atenţionările

Foştii miniştri Adriean Videanu şi Varujan Vosganian, pentru care DIICOT a solicitat aviz de începere a urmăririi penale, au fost avertizaţi de SRI, printr-o serie de rapoarte, să nu mai acorde facilităţi firmei Interagro în perioada în care au condus ministerele, însă rapoartele serviciilor au fost ignorate, reiese din rechizitoriul procurorilor

ADRIEAN VIDEANU / FOTO: Mediafax

Varujan Vosganian şi Adriean Videanu au fost avertizaţi de Serviciul Român de Informaţii să nu mai acorde facilităţi grupului Interagro, dar cei doi ar fi ignorat toate rapoartele serviciilor secrete. Informaţia apare în referatul făcut de procurorii DIICOT prin care au cerut aviz pentru cercetarea penală a celor doi foşti demnitari, acuzaţi de complot şi subminarea economiei naţionale.
Şeful DIICOT a cerut, luni, procurorului general să sesizeze Senatul, respectiv şeful statului cu cereri de începere a urmăririi împotriva foştilor miniştri ai Economiei Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, pentru că l-ar fi sprijinit pe Ioan Niculae şi ar fi folosit Romgaz în interesul Interagro.

Procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a solicitat procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) să sesizeze Senatul pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva lui Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei şi membru al Guvernului în perioada decembrie 2006 - decembrie 2008, senator în actuala legislatură, ocupând şi funcţia de ministru în cadrul Ministerului Economiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale, fapte comise în perioada în care avea calitatea de ministru al Economiei, se arată într-un comunicat de presă de luni al DIICOT.

De asemenea, şeful DIICOT a solicitat procurorului general să sesizeze preşedintele României pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva lui Adriean Videanu, fost ministru al Economiei şi membru al Guvernului în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, pentru complot şi subminarea economiei naţionale, fapte comise în perioada în care avea calitatea de ministru al Economiei.

Potrivit prrocurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economie4i, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al firmei omului de afaceri, SC Interagro SA, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.

"Din referatul întocmit de către procurorii DIICOT rezultă suspiciunea rezonabilă că, în perioada decembrie 2006 - decembrie 2008, Varujan Vosganian, iar în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, Videanu Adriean, în calitate de miniştri ai economiei, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr şase ordine, respectiv trei Memorandumuri, în scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către învinuitul IOAN NICULAE şi au utilizat SNGN ROMGAZ SA (unitate naţională de interes strategic) în interesul privat al SC INTERAGRO SA, acordând discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către SC INTERAGRO SA, peste plafoanele practicate de SNGN ROMGAZ SA, precum şi gaze naturale doar din producţia internă, cu nerespectarea dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care SC INTERAGRO SA înregistra debite mari la plata gazelor consumate, cauzând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane USD", a precizat sursa citată.

Procurorii susţin că activitatea grupului infracţional iniţiat, constituit şi coordonat de Ioan Niculae viza fapte de natură să submineze economia naţională prin folosirea SNGN Romgaz SA în direcţia dorită de interesele grupului infracţional.

"Deopotrivă, prin acţiunile grupului infracţional a fost împiedicată desfăşurarea normală a activităţii SNGN Romgaz SA, creându-se astfel dificultăţi semnificative în buna desfăşurare a activităţii acestei societăţi. Astfel, a fost creată o stare de fapt de natură să ameninţe bunul mers al economiei naţionale în domeniul gazelor naturale, dar şi în ansamblu prin repercusiunile negative asupra întregii economii naţionale", se mai arată în comunicat.

Procurorii au mai arătat că demersul miniştrilor Vosganian şi Videanu s-a realizat în condiţiile în care SC Interagro SA înregistra o datorie reprezentând aproximativ 70 la sută din bugetul anual al societăţii naţionale.

În acest fel, susţin procurorii, au fost "grav afectate principalele activităţi ale SNGN Romgaz SA, societatea naţională fiind transformată practic într-un furnizor al unui client privat privilegiat şi fiind pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale".

Dragnea: Sunt curios să ascult interceptările, nu ratez momentul să pun căştile pe urechi la DNA

Liviu Dragnea a declarat, miercuri, că este foarte curios în legătură cu procedura ascultării interceptărilor şi că doreşte neapărat să pună "căştile pe urechi", pentru a vedea în ce ipostaze l-au surprins procurorii DNA în dosarul referendumului

Vicepremierul Liviu Dragnea

Preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, a spus, la ieşirea din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unde studiază probele adunate de procurori în dosarul privind organizarea referendumului din 2012, că va veni ori de câte ori are timp la dispoziţie pentru a studia cu atenţie fiecare dovadă a anchetatorilor. "O să ne plictisim unii cu alţii, astăzi am văzut alte declaraţii, nişte adrese între instituţii şi altele. Vreau să vin să studiez în fiecare oră în care pot pleca de la minister. Nu am ajuns la căşti", a spus Dragnea.
Acesta s-a arătat foarte interesat de modul în care va urma să asculte interceptările procurorilor făcute în acest dosar şi a lăsat de înţeles că în acest context va fi pus în faţa unui monitor şi i se va da o pereche de căşti. "Nu am ajuns la căşti, sunt foarte curios să văd cum se face. Evident, poţi vedea interceptările şi înainte, pentru că sunt transcrise. Dar nu voi rata momentul să pun căştile. Este o curiozitate. E foarte interesant să vezi cum fac alţii", a precizat Dragnea.
Preşedintele executiv al PSD a început să vină, de luni, la DNA pentru a studia materialul de urmărire penală din dosarul privind organizarea referendumului din 2012.
În 6 septembrie 2012, vicepremierul Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare în dosarul privind referendumul de demitere a şefului statului, fiind acuzat că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendum, care să garanteze validarea acestuia, potrivit DNA.
După ce procurorii au anunţat că îl cercetează pe Dragnea, preşedintele PSD, Victor Ponta, declara că el şi toţi membrii BPN şi CExN au semnat autodenunţuri la DNA pentru că au îndemnat oamenii să vină la vot la referendum.
Procurorii DNA anunţau că au început urmărirea penală faţă de 67 de persoane acuzate de fraude la referendumul din 2012, printre care 49 de preşedinţi şi membri ai unor secţii din Teleorman, Vrancea şi Gorj şi 18 observatori din partea unor ONG-uri, membri de partid, care l-ar fi ajutat pe Liviu Dragnea. Procurorii anticorupţie precizau că cele 67 de persoane ar fi luat parte la diferite activităţi legate de desfăşurarea referendumului din 29 iulie 2012.
Dintre aceste persoane, 49 au fost preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de complicitate la falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, prevăzută de art. 26 Cod Penal raportat la art. 55, pct. 1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Pe de altă parte, în 16 iulie 2013, senatorul PPDD Valer Marian, fost membru PSD, a depus la DNA un denunţ la adresa vicepremierului Liviu Dragnea, acuzându-l de fraudarea referendumului din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, un document conţinând acuzaţiile fiind dat publicităţii anterior.

Băsescu: Am primit cererea Parchetului în cazul lui Videanu. Iau decizie după ce mă uit pe documente

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări, că a primit de la Parchet cererea de încuviinţare a trimiterii în judecată a lui Adriean Videanu, el arătând că va lua o decizie în acest caz după ce se va uita pe documente

Întrebat dacă a primit din partea Parchetului cererea de încuviinţare a trimiterii în judecată în cazurile Silaghi şi Videanu, Băsescu a precizat: "Nu, am primit doar pentru Adriean Videanu. Domnul Silaghi nu cred că în acest moment se încadrează în procedura de a se cere aviz de la preşedinte, el este parlamentar".
În condiţiile în care jurnaliştii au precizat că Silaghi a demisionat în cursul zilei de marţi din Parlament, Băsescu a precizat: "Bun, probabil că trebuie apară în Monitorul Oficial. E treaba Parchetului, nu eu mă ocup de sesizări. Deci despre Adriean Videanu am primit sesizarea".
Întrebat dacă va încuviinţa trimiterea în judecată a lui Videnaul Băsescu a răspuns: "Cu certitudine, după ce mă uit pe documente, voi lua o decizie".
Băsescu a mai spus, referindu-se la cazul Varujan Vosganian, că nu doreşte să se antepronunţe, ci aşteaptă decizia Senatului.
"Să aşteptăm să vedem decizia Senatului. Nu vreau să prejudec o acţiune a Senatului", a spus şeful statului.
Procurorul general al Parchetului ICCJ a solicitat, luni, Senatului şi, respectiv, şefului statului declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian şi, respectiv, Adriean Videanu, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.

Videanu şi Vosganian numeau la Romgaz "marionete" controlabile în interesul lui Niculae

Foştii miniştri Adriean Videanu şi Varujan Vosganian au numit în AGA şi CA ale companiei Romgaz persoane fără pregătire de specialitate pentru a-şi putea impune cu uşurinţă deciziile prin care l-au sprijinit pe omul de afaceri Ioan Niculae, arată procurorii DIICOT

"Faptul că gruparea infracţională iniţiată de învinuitul Ioan Niculae a continuat să fie sprijinită şi de ministrul Adriean Videanu rezultă şi din aceea că şi ministrul Adriean Videanu a numit în componenţa AGA/CA - SNGN Romgaz, ca şi ministrul Varujan Vosganian, persoane fără pregătire de specialitate, scopul fiind acelaşi, de a putea cu mai multă uţurinţă să-şi impună deciziile prin care să sprijine realizarea scopului asumat al grupului infracţional", notează procurorii DIICOT în referatul prin care cer avizul pentru începerea urmăririi penale în cazul fostului ministru al Economiei Adriean Videanu (2008 - 2010) şi al lui Varujat Vosganian, ministru al Economiei în 2007 - 2008 şi în prezent.
De pildă, arată anchetatorii, "învinuitul Marcel Adrian Piteiu, care, avea calitatea de director general al SNGN Romgaz SA şi făcea parte din CA al societăţii, întrebat fiind explicit cu privire la principiul nediscriminării pe linia livrării gazelor naturale, a declarat pur şi simplu că nu cunoaşte acest principiu".
Tot astfel, arată procurorii, şi învinuitele Monica Mitu şi Adriana Oros, membre în AGA-SNGN Romgaz, au declarat că nu cunosc noţiunile elementare în domeniu, de "furnizor", "consumator" sau "consumator întreruptibil", iar Monica Oros a recunoscut, de altfel, "că nu a citit niciodată legislaţia din domeniul gazelor".
"Relevantă pentru reţinerea sprijinirii de către ministrul Adriean Videanu a grupului infracţional iniţiat, constituit şi coordonat de Ioan Niculae prin folosirea SNGN Romgaz SA este şi declaraţia martorului Corneliu Condrea, preşedinte al CA-SNGN Romgaz, care a arătat că în mod asemănător modului în care a procedat cu ministrul Varujan Vosganian, i-a atras atenţia şi lui Adriean Videanu că discounturile la preţul gazelor livrate sunt în fapt ajutoare de stat, care au cu totul alt statut şi acordarea lor trebuie să urmeze o altă procedură, însă nici Adriean Videanu nu a ţinut cont de aceste atenţionări, dimpotrivă a continuat şi el să emită acte prin care aproba acordarea de discounturi cu dedicaţie către SC Interagro SA", se mai arată în documentul citat.
Procurorii arată că la notele pe care în calitate de specialişti le întocmeau în cadrul Direcţiei Ţiţei şi Gaze, al cărei director era, Corneliu Condrea, a menţionat că nici Adriean Videanu nu le emitea niciun răspuns.
"În ceea ce priveşte fundamentarea invocată de Adriean Videanu în Memorandumurile emise pentru acordarea de facilităţi grupării infracționale iniţiată de Ioan Niculae cum ar fi aceea că SC Interagro SA ar fi abandonat achiziţionarea de gaze naturale de la SNGN Romgaz SA în condiţiile în care livrarea s-ar fi efectuat fără acordarea de facilităţi, martorul Corneliu Condrea a învederat că o asemenea situaţie este totalmente nereală, întrucât SC Interagro SA nu avea de unde să mai achiziţioneze gaze naturale, SC OMV Petrom SA, de la care achiziţionase uneori, nemailivrându-i, întrucât SC Interagro SA acumulase unele datorii şi la nivelul acestei societăţi, plus că SC OMV Petrom SA adoptase între timp politica de livrare a gazelor naturale doar cu plata în avans", arată anchetatorii.
Tot astfel, în vederea creării unei aparenţe de legalitate a Memorandumurilor prin care se susţinerea adoptării discounturilor, fostul ministru Videanu a încercat să introducă şi elemente relative la păstrarea locurilor de muncă, mai notează anchetatorii DIICOT. Potrivit acestora Varujan Vosganian, fost şi actual Ministru al Economiei, a emis ordine succesive cu privire la acordarea reducerilor de preţ la livrarea gazelor naturale vizând aceeaşi perioadă, începând cu data de 1 februarie 2008, în fiecare intervenind modificări care să satisfacă dorinţele "grupului infracţional iniţiat, constituit şi coordonat de Ioan Niculae ce a avut ca efect subminarea economiei naţionale prin folosirea SNGN Romgaz SA"
"Pentru urgentarea soluţionării cerinţelor lui Ioan Niculae, ministrul Varujan Vosganian, care iniţial mandata membrii din AGA-SNGN Romgaz «să analizeze şi să hotărască în condiţiile legii» cu privire la aspectele ce urmau să se concretizeze în Hotărâri ale AGA, ulterior a renunţat la o astfel de exprimare şi la o astfel de modalitate de lucru, înlocuind-o cu varianta imperativă «de a participa şi aproba», transformând astfel membrii AGA în simple marionete care se deplasau din Bucureşti până la Mediaş, unde are sediul SNGN Romgaz doar pentru a citi cele menţionate în Ordinele de mandat şi a le consemna ca atare în Hotărârile aferente şedinţelor AGA", se arată în referatul DIICOT prin care s-a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Vosganian.
Procurorii arată că Eufemia Muşat, angajată în cadrul Ministerului Economiei şi membră în CA-SNGN Romgaz, le-a spus că ministrul Vosganian "a emis ordin peste ordin,în aşa fel încât ei, membrii CA-SNGN Romgaz nici nu apucau să le pună în aplicare, întrucât imediat era emis un alt Ordin".
"Martora Muşat Eufemia a mai subliniat că l-a auzit personal pe secretarul de stat al ministrului Varujan Vosganian, învinuitul Meşca Darius spunând că «în situaţia în care nu vor găsi soluţii pentru acordarea acestor discounturi către SC Interagro SA, va fi vai şi amar de ei», discuţia ascultând-o într-o şedinţă a CA, când martora Coroian-Stoicescu Cornelia-Maria a comutat telefonul din privat pe speaker în timpul discuţiei avute cu învinuitul Meşca Darius", se arată în referatul anchetatorilor.
Muşat le-a mai spus procurorilor că în perioada respectivă, Vosganian nu ar mai fi emis şi alte ordine care să susţină şi altă ramură a economiei.
"Din dezbaterile consemnate în procesele verbale de şedinţă ale AGA şi CA - SNGN Romgaz rezultă explicit faptul că, de fiecare dată când se dispunea sistarea livrării de gaze naturale către SC Interagro SA, membrii AGA şi CA ai SNGN Romgaz «trebuiau» să identifice soluţii pentru reluarea de urgenţă a livrării gazelor naturale, solicitările imperative venind de la nivelul decizional al Ministerului Economiei, unde era de notorietate că Ioan Niculae are influenţă", se arată în documentul citat.
Anchetatorii arată că, în procesul-verbal de şedinţă al CA din data de 19 septembrie 2008, s-au consemnat discuţiile dintre martora Cornelia-Maria Coroianu-Stoicescu şi învinuiţii Kramer Alpar, Francisc Toth şi Lucian Stancu, ultimii doi foşti directori generali, respectiv adjunct în cadrul Romgaz, cu privire la faptul că "nu s-a reuşit niciodată o sistare efectivă a livrării gazelor naturale către Interagro, întrucât în maximum o oră sau două de la sistarea livrării, după intervenţia lui Ion Niculae la nivelul Ministerului Economiei, se primea dispoziţie verbală de reluare a livrării".
Procurorii mai arată că Vosganian a numit în componenţa AGA şi CA a companiei Romgaz persoane fără nicio pregătire de specialitate, tocmai pentru a conlucra fără piedici, în realizarea scopului asumat de într-ajutorare exclusivă a societăţii lui Niculae, între aceste persoane fiind şi Constantin Cătălin Canangiu, consilier personal al acestuia.
Procurorii notează că, la audieri, Canangiu, fiind întrebat privind atribuţiile legale ale CA le-a spus procurorilor "că nu le cunoaşte".
Procurorul general al Parchetului ICCJ a solicitat, luni, Senatului şi, respectiv, şefului statului declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian şi, respectiv, Adriean Videanu, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.
Solicitările au fost trimise Senatului şi şefului statului de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în urma cererii primite de la şeful DIICOT.
Dosarul în care DIICOT a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Videanu şi Vosganian este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală în cazul a 40 de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.

Dan Voiculescu şi Liviu Dragnea, la DNA

Spectacolul audierilor la DNA continuă. Doi dintre cei mai cunoscuţi politicieni, Liviu Dragnea şi Dan Voiculescu, urmează să apară astăzi în faţa procurorilor.

Dan Voiculescu, aşteptat la DNA

Vicepremierul Liviu Dragnea a intrat deja la audieri în dosarul ,,Referendumul", iar fondatorul Partidului Conservator, Dan Voiculescu, este aşteptat pentru declaraţii în dosarul de şantaj RCS-RDS-Antena 3.
Dan Voiculescu ar putea veni la DNA şi pentru a studia materialul urmăririi penale.
În 6 septembrie 2012, vicepremierul Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare în dosarul privind referendumul de demitere a şefului statului, fiind acuzat că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendum, care să garanteze validarea acestuia, potrivit DNA.

După ce procurorii au anunţat că îl cercetează pe Dragnea, preşedintele PSD, Victor Ponta, declara că el şi toţi membrii BPN şi CExN au semnat autodenunţuri la DNA pentru că au îndemnat oamenii să vină la vot la referendum.

Procurorii DNA anunţau că au început urmărirea penală faţă de 67 de persoane acuzate de fraude la referendumul din 2012, printre care 49 de preşedinţi şi membri ai unor secţii din Teleorman, Vrancea şi Gorj şi 18 observatori din partea unor ONG-uri, membri de partid, care l-ar fi ajutat pe Liviu Dragnea. Procurorii anticorupţie precizau că cele 67 de persoane ar fi luat parte la diferite activităţi legate de desfăşurarea referendumului din 29 iulie 2012.
În 25 iulie, DNA a anunţat că a fost începută urmărirea penală şi faţă de SC Antena 3 SA, pentru complicitate la şantaj. Directorul general al Antena 3, Mihai Gâdea, a fost atunci la DNA, procurorii aducându-i la cunoştinţă acuzaţiile aduse societăţii în acest dosar. Gâdea a fost citat în calitate de martor în dosarul de şantaj.

Postul de televiziune Antena 3 a depus la DNA, în 19 august, o plângere faţă de ordonanţa de extindere a cercetărilor şi de începere a urmării penale în cazul postului de televiziune Antena 3, cerând infirmarea acesteia pe motiv că este "neîntemeiată şi fără susţinere în realitatea obiectivă".

În acelaşi dosar a fost pus sub învinuire şi fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, pentru complicitate la şantaj. Anchetatorii susţin că probatoriul din acest caz relevă implicarea lui Dan Voiculescu în activităţile desfăşurate de Alexandrescu.

Vosganian: Băsescu şi Boc trebuie să fie în acelaşi dosar cu mine, iar şefii Serviciilor să răspundă;

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, vicepreşedinte PNL, a declarat, luni, că în acelaşi dosar în care DIICOT cere începerea urmăririi penale în cazul său ar fi trebuit să fie incluşi atât Traian Băsescu, cât şi Emil Boc, dar şi şefii Serviciilor secrete să dea explicaţii.

Vosganian: Băsescu şi Boc trebuie să fie în acelaşi dosar cu mine, iar şefii Serviciilor să răspundă

Ministrul Economiei a susţinut că măsura promovată la nivelul Guvernului în 2008, privind acordarea unor discounturi marilor consumatori de gaze, a fost prelungită printr-o notă primită de la ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, care constata că efectele măsurii au fost benefice, a făcut ca preţul îngrăşămintelor să nu crească şi fără o astfel de măsură agricultura ar fi fost într-o situaţie disperată.
Vosganian a precizat că Guvernul Boc a prelungit măsura, iar din mai târziu a fost emisă o ordonanţă de urgenţă prin care se extindea extinderea susţinerii pentru consumatorii de gaz, mărind discountul de la câteva procente la peste 40%.
"Preşedintele de atunci şi de acum a promulgat legea (de adoptare a Ordonanţei, n.r.) fără să clipească şi Legea a funcţionat în continuare până în anul 2010. Suntem într-o situaţie ciudată, eu care am votat împotriva acestei legi, socotind că totuşi sunt prea mari facilităţile, sunt aici în faţa dumneavoastră, iar cei care au iniţiat această Ordonanţă de urgenţă şi au promulgat legea care mărea de vreo cinci-şase ori discounturile către această industrie mă privesc la televizor", a mai spus Vosganian.
El a menţionat că grupul infracţional despre care vorbeşte DIICOT este compus de 42 de persoane, din ministere şi companii, care ar fi subminat economia naţională pe o perioadă şase ani "în tihnă, fără să se sesizeze nimeni".
"Dacă timp de cinci ani peste 40 de oameni, practic conducerile succesive ale Ministerului Economiei, au subminat economia naţională, într-un complot fără precedent în România, cu acte aprobate în Guvern şi publicate în Monitorul Oficial, cum de şefii Serviciilor de informaţii şi şefii parchetelor mai sunt în funcţiile lor? Poate cineva să creadă că 40 şi ceva de persoane pot submina economia naţională cu acte oficiale fără ca Serviciile de informaţii să ştie?", a mai spus Vosganian.
Ministrul Economiei a menţionat că discountul acordat companiilor s-a ridicat la "câteva milioane de euro pe lună" şi nu s-au adresat unui om, ci unui sector de activitate în care "o anumită proprietate avea un procent destul de mare".
El a precizat că de sprijinul din partea statului au mai beneficiat pe lângă Interagro, Azo Mureş şi Elcen Bucureşti, menţionând că nu a avut nicioadată niciun fel de relaţie financiară sau profesională cu societăţile beneficiare.
"După opinia mea, este un gest de a prelungi o confuzie politică, de a continua atacul asupra PNL pentru că efectul mediatic şi politic al acuzării domnului Videanu şi al acuzării mele este fireşte cu totul disproporţionat în sensul că impactul politic este cu totul altul în ce mă priveşte", a acuzat ministrul.
"Doresc ca Emil Boc şi Traian Băsescu să fie audiaţi şi chemaţi într-o calitate cel puţin egală cu a mea, pentru că în ceea ce-i priveşte pe ei circumstanţele sunt agravante. Spre deosebire de mine, ei mi-au urmat şi ar fi trebuit să ştie că există un complot şi ar fi trebuit să-l oprească şi nu să-l încurajeze prin emiterea unor ordonanţe de urgenţă şi promulgarea unor legi fără să clipească", a declarat Vosganian.
El a afirmat că, din punctul său de vedere, Parchetul ar trebui să oprească procedura de începere a urmăririi penale, menţionând că va întreba de ce Traian Băsescu şi Emil Boc şi şefii Serviciilor de informaţii nu au fost incluşi în acelaşi dosar.
Vosganian a precizat că acţiunea împotriva sa este similară cu cea din 2006, când a trebuit să se retragă din poziţia de candidat pentru postul de comisar european.
El a întrebat cum este posibil să fi fost lăsat să ajungă ministru dacă se ştiau infracţiunile la care ar fi luat parte, potrivit DIICOT, sau să primească documente secrete de cel mai înalt nivel în primăvara anului 2013.
Procurorul şef al DIICOT a solicitat procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să sesizeze Senatul pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva lui Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei şi membru al Guvernului în perioada decembrie 2006 - decembrie 2008, senator în actuala legislatură, ocupând şi funcţia de ministru în cadrul Ministerului Economiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale, fapte comise în perioada în care avea calitatea de ministru al Economiei, se arată într-un comunicat de presă de luni al DIICOT.

Vosganian şi Videanu au plasat Interagro în poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale

Foştii miniştri Varujan Vosganian şi Adriean Videanu au plasat SC Interagro într-o "veritabilă poziţie de monopol" prin vânzarea preferenţială de la Romgaz de gaze naturale în valoare de 500 de milioane de dolari, din care 92 de milioane au fost reduceri comerciale acordate ilegal, potrivit DIICOT.

DIICOT: Vosganian şi Videanu au plasat Interagro în poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale

Procurorul şef al DIICOT a solicitat procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să sesizeze Senatul pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva lui Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei şi membru al Guvernului în perioada decembrie 2006 - decembrie 2008, senator în actuala legislatură, ocupând şi funcţia de ministru în cadrul Ministerului Economiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale, fapte comise în perioada în care avea calitatea de ministru al Economiei, se arată într-un comunicat de presă de luni al DIICOT.
De asemenea, şeful DIICOT a solicitat procurorului general să sesizeze preşedintele României pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva lui Adriean Videanu, fost ministru al Economiei şi membru al Guvernului în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, pentru complot şi subminarea economiei naţionale, fapte comise în perioada în care avea calitatea de ministru al Economiei.
Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.
Procurorii au arătat că prin folosirea Romgaz în favoarea Interagro s-au creat riscuri semnificative în planul securităţii energetice a României.
"În cauză există indicii şi date temeinice potrivit cărora, prin activitatea miniştrilor Varujan Vosganian şi Videanu Adriean, respectiv prin vânzarea preferenţială către SC Interagro SA a unor cantităţi masive de gaze naturale, această societate a fost plasată într-o veritabilă poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale. Mai mult, SNGN Romgaz SA şi Ministerul Economiei fiind entităţi ale statului cu atribuţii în domeniul energetic, prin folosirea SNGN Romgaz SA în favoarea SC Interagro SA, contrar scopului pentru care SNGN Romgaz SA a fost înfiinţată, s-au creat riscuri semnificative în planul securităţii energetice a României", a precizat DIICOT.
Potrivit procurorilor DIICOT, activitatea SNGN Romgaz SA a fost afectată prin demersurile şi dispoziţiile miniştrilor Vosganian şi Videanu în favoarea SC Interagro, întrucât au fost alocate resurse din bugetul public, care erau la dispoziţia unei societăţi naţionale ce activează într-o ramură economică strategică, pentru un interes particular.
Anchetatorii au precizat că raţiunea legii este ca aceste resurse să servească la acoperirea riscului pentru economie şi populaţie şi să le protejeze faţă de o eventuală situaţie de criză energetică, iar măsurile luate de cei doi miniştri "au fost de natură de natură să submineze economia naţională, prin starea permanentă de pericol în care a fost pus Sistemul Energetic Naţional".
Potrivit procurorilor, SNGN Romgaz SA a livrat către Interagro gaze naturale din producţia proprie în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de lei, respectiv aproximativ 500 de milioane de dolari, din care 270 de milioane de lei, respectiv 92 de milioane de dolari, reprezintă "valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal".
Procurorii au arătat, în referatul prin care au cerut aviz pentru începerea urmăririi penale în cazul lui Videanu şi Vosganian, că există suspiciunea rezonabilă că au fost cooptaţi în gruparea infracţională Varujan Vosganian, ministrul Economiei în perioada decembrie 2006 - decembrie 2008 şi Adrian Videanu, ministrul Economiei în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, "care au sprijinit gruparea infracţională iniţiată, constituită şi coordonată de Ioan Niculae în scopul comiterii de fapte de natură să submineze economia naţională".
"Prin acţiunile miniştrilor Varujan Vosganian şi Videanu Adriean a fost folosită SNGN Romgaz SA (unitate prevăzută de art. 145 C.pen.) în direcţia dorită de interesele grupului infracţional, creându-se astfel o stare de pericol atât pentru securitatea statului cât şi pentru economia naţională. Prin urmare, din actele premergătoare efectuate în cauză au rezultat indicii temeinice cu privire la săvârşirea faptelor sesizate, iar pentru stabilirea corectă şi completă a situaţiei de fapt se impune efectuarea unor acte de urmărire penală", au precizat procurorii DIICOT.
În decembrie 2011, DIICOT a început urmărirea penală în cazul a 40 de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.
Astfel, a fost începută urmărirea penală împotriva omului de afaceri Ioan Niculae, Marin Mirea - administrator la InterAgro şi preşedinte al Organizaţiei Patronale a Poducătorilor de Îngrăşăminte Chimice din România Nitrofosfor, Viorel Palaşcă - secretar de stat pentru politica industrială MECMA în perioada 2007-2008, Darius Meşca - secretar de stat pentru energie în MECMA în perioada 2005-2009, Tudor Şerban - secretar de stat pentru energie şi resurse minerale MECMA în perioada 2009-2010, Stelian Bănăţeanu - director general adjunct al Direcţiei de Politici Industriale MECMA, Eugen Georgescu - vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
De asemenea, a fost pus sub urmărire penală Dan Victor Alesandru, apropiat al lui Ioan Niculae şi administrator al unor firme conexe domeniului gazifer. El a deţinut funcţia de secretar de stat în 2005 în MECMA. În acelaşi dosar a fost pusă sub acuzare Ioana Apan - director general adjunct, secretar general adjunct în MECMA, preşedinte AGA a SNGN Romgaz din 23 iulie 2007 până în 7 iulie 2009, când a fost desemnată preşedinte al CA SNGN Romgaz, pentru o perioadă de patru ani.
Anchetatorii i-au pus sub acuzare şi pe Marius Untescu - şef serviciu în cadrul MECMA, numit în 7 aprilie 2005 membru în AGA Romgaz, până la 10 februarie 2009, Adriana Oros - consilier MECMA-OSPI, numită în AGA în 10 februarie 2009, Monica Mitu - consilier MECMA, numită în AGA în 10 octombrie 2009.
Totodată, în acelaşi dosar a fost începută urmărirea penală împotriva lui Alpar Kramer, Marcel Piteiu, Antal Francisc, Toth Francisc, Marius Leonte Veza, Eugen Mitea, Lucian Stancu, Lucia Ionaşcu, Gheorghe Dîmbean, Corin Emil Cinrea, Cornelia Sărdan, Maria Mateş, Ioan Floin Iagăr, Ruben Diac, Nicolae Strava, Gabriela Ciobotă, Ioan Marius Sabău, Viorica Bordeiu, Iulia Săcălean, Mihaela Rusu, Radu Dan Păltan, Ionuţ Bogdan, Ion Diaconu, Anca Antal, Andrei Iancu Popescu, Forin Todoran, Mioara Zainea, Rodica Bica.
Activitatea acestor persoane a fost monitorizată de către ofiţerii Serviciului Român de Informaţii (SRI), care au sesizat DIICOT cu privire la faptul că la nivelul SNGN Romgaz SA Mediaş, Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi SC InterAgro SA Bucureşti, începând cu anul 2005, s-a constituit o grupare infracţională formată din funcţionari publici şi oameni de afaceri care, prin influenţă şi exercitare intenţionat defectuoasă a atribuţiilor specifice funcţiilor, "acţionează în mod concertat în vederea păgubirii financiare a societăţii naţionale, punând astfel în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale".

ŞEFII ANTENELOR, LA DNA

Şefii Antenelor au venit iar la Direcţia Naţională Anticorupţie. Camelia Voiculescu şi Sorin Alexandrescu s-au prezentat în faţa procurorilor pentru a li se prezenta materialul de urmărire penală în dosarul şantajării RCS-RDS
.

ŞEFII ANTENELOR, LA DNA: Procurorii le prezintă materialul de urmărire penală în dosarul şantajului

Procurorii anticorupţie au finalizat ancheta în dosarul de şantaj şi l-au chemat pe Sorin Alexandrescu la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru a studia materialul de urmărire penală.
După ce persoanele cercetate în acest dosar vor lua la cunoştinţă probele adunate de DNA împotriva lor, procurorul de caz va hotărî pe cine trimite în judecată.
Sorin Alexandrescu este cercetat în libertate în dosarul în care este acuzat de procurorii DNA că l-ar fi şantajat pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei să semneze un contract de retransmitere prin satelit a programelor Antena TV.
Alexandrescu a fost arestat preventiv din 31 mai până în 6 iunie, când Tribunalul Bucureşti i-a înlocuit măsura dispusă de Judecătoria Sectorului 1 cu interdicţie de a părăsi ţara.
În 11 iulie, procurorii au extins cercetările în dosarul lui Sorin Alexandrescu şi au dispus începerea urmăririi penale faţă de fiica lui Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu, în calitate de asociat la SC Antena TV Group SA şi la SC Intact Publishing SRL, şi de George Daniel Matiescu, director general al Intact Publishing SRL, pentru complicitate la şantaj. De asemenea, sunt cercetate SC Antena TV Group SA şi SC Intact Publishing SRL, pentru şantaj.
În 19 iulie, Sorin Alexandrescu a făcut o plângere penală împotriva lui Ioan Bendei, pentru denunţ calomnios. Dosarul se află la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5.
În 25 iulie, DNA a anunţat că a fost începută urmărirea penală şi faţă de SC Antena 3 SA, pentru complicitate la şantaj. Directorul general al Antena 3, Mihai Gâdea, a fost atunci la DNA, procurorii aducându-i la cunoştinţă acuzaţiile aduse societăţii în acest dosar. Gâdea a fost citat în calitate de martor în dosarul de şantaj.
Postul de televiziune Antena 3 a depus la DNA, în 19 august, o plângere faţă de ordonanţa de extindere a cercetărilor şi de începere a urmării penale în cazul postului de televiziune Antena 3, cerând infirmarea acesteia pe motiv că este "neîntemeiată şi fără susţinere în realitatea obiectivă".
În acelaşi dosar a fost pus sub învinuire şi fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, pentru complicitate la şantaj. Anchetatorii susţin că probatoriul din acest caz relevă implicarea lui Dan Voiculescu în activităţile desfăşurate de Alexandrescu.
Şi fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) Şerban Pop este urmărit penal în acest dosar, fiind acuzat de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii sau pemiterea accesului unor persoane neautorizate la acestea.

Denunţaţi corupţia !

În speranţa că pot veni în ajutorul tuturor celor care s-au confruntat, se confruntă încă şi cred că se vor confrunta cu corupţia din România, la orice nivel, vă pun la dispoziţie unele date despre posibilitatea de a alerta autorităţile competente, astfel încât împreună poate că vom mai descuraja şi împuţina acest flagel general.

Dacă doriţi a sesiza faptele de coruptie săvârşite de personalul Inspectoratului General al Poliţiei Române (indiferent de unitatea în care lucrează), puteţi apela linia telefonică gratuită a Direcţiei Generale Anticoruptie: 0800.806.806.

Pentru a vă cunoaşte drepturile vizitaţi www.mai-dga.ro .

În ceea ce priveşte alte plângeri sau sesizări, puteţi contacta Inspectoratul General al Poliţiei Române, la numărul 021/316.66.55 – Relaţii cu Publicul sau, pentru situaţii de urgenţă, apelaţi 112.

Sesizări DGA

Plângere (în situaţia în care reclamantului i-au fost vătămate drepturile în urma săvârşirii unor infracţiuni de corupţie) * Plângerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul, care trebuie să fie special (respectiv, să fie autentificat la un notar public), se depune împreună cu plângerea. * Plângerea se poate face şi de către unul dintre soţi pentru celălalt soţ, ori de către copilul major pentru părinţi. Persoana vătămată poate să declare că nu-şi însuşeşte plângerea. * Pentru persoana lipsită de capacitatea de exerciţiu, plângerea se face de reprezentantul său legal. * Persoana cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate face plângere cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de legea civilă. Pentru a putea fi luată în considerare, plângerea trebuie să cuprindă obligatoriu: -Numele şi prenumele -Datele de identificare (adresă, CNP) - Indicarea făptuitorului, dacă este cunoscut - Descrierea faptei care formează obiectul plângerii - Indicarea mijloacelor de probă - Data şi semnătura Denunţ (dacă reclamantul are cunoştinţă despre săvârşirea unor fapte de corupţie) *denunţul trebuie sa contina aceleasi date ca si plangerea *denunţul scris trebuie sa fie semnat de denuntator, iar in cazul denuntului oral, acesta se consemneaza intr-un proces-verbal de catre organul in fata caruia a fost facut. Pentru a trimite o sesizare va rugam sa accesati e-Petitie (http://www.mai-dga.ro/index.php?l=ro&t=139) 1 2 3 Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (MECTS), în colaborare cu Universitatea „Titu Maiorescu" și Asociația pentru Implementarea Democrației, implementează în perioada iulie 2011 – septembrie 2013 proiectul „Prevenirea corupției în educație prin informare, formare și responsabilizare". Proiectul reprezintă o inițiativă inovativă și de anvergură, în contextul eforturilor anticorupție ale României din ultimii ani, și care confirmă angajamentul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în demersul de prevenire a corupției în educație pe termen mediu și lung, prin valorizarea rolului fundamental pe care educația îl deține în acest domeniu. În contextul responsabilităților României asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare cu Comisia Europeană, proiectul reprezintă o inițiativă proactivă a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în demersurile de prevenire a corupției pe termen mediu și lung. Principalele obiective ale proiectului sunt următoarele: Dezvoltarea unei strategii anticorupție în educație prin utilizarea unei expertize variate: din mediul guvernamental, academic, neguvernamental, a expertizei unui alt stat membru UE), dar și prin implicarea, în acest demers, a tuturor factorilor cointeresați de la nivel central și local (inspectorate școlare, instituții educaționale, primării, reprezentanți ai altor instituții și organisme). Diagnoza instituțională regională a fenomenului corupției în educație, la nivelul învățământului preuniversitar. Realizarea unei baze de date la nivelul MECTS cu proceduri și instrumente de monitorizare a factorilor vulnerabili din domeniul educație, susceptibili de a genera fapte de corupție în rândul personalului MECTS și al structurilor subordonate. Perfecționarea personalului MECTS din inspectorate școlare și a personalului din administrația publică în domeniul prevenirii și combaterii corupției, prin instruirea a 1.400 de funcționari. În urma implementării proiectului, vor rezulta următoarele beneficii: O abordare strategică, pe termen mediu și lung, a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în eforturile de prevenire a corupției în educație Un control optimizat asupra fenomenelor de corupție din educație prin dezvoltarea de bune practici și instrumente de prevenire și monitorizare Întărirea rolului autorităţilor centrale și locale în monitorizarea punctelor vulnerabile în domeniul corupției în educație Creşterea nivelului de pregătire profesională în domeniul anticorupției a personalului de la nivelul MECTS și de la nivelul organismelor sale subordonate.  În acest sens vă rog vizualizaţi : http://isjvn.vn.edu.ro/upload/f1700.pdf