Şeful Secţiei de Psihiatrie de la Spitalul Militar, reţinut pentru complicitate la înşelăciune

Şeful Secţiei de Neuropsihiatrie de la Spitalul Militar din Cluj-Napoca, Radu Ciurea, a fost reţinut, miercuri, de către procurorii de pe lângă Curtea de Apel Cluj, pentru complicitate la înşelăciune, alături de un psiholog din Deva

Cluj: Şeful Secţiei de Psihiatrie de la Spitalul Militar, reţinut pentru complicitate la înşelăciune

Medicul psihiatru Radu Ciurea, de la Spitalul Militar Cluj-Napoca a fost reţinut, alături de un psiholog din Deva, de către procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, pentru complicitate la înşelăciune, respectiv înşelăciune, după ce ar fi dat adeverinţe false unor persoane care ulterior au luat pensie pentru persoane cu handicap.
Surse din rândul anchetatorilor au declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că medicul clujean Radu Ciurea, de la Spitalul Militar Cluj-Napoca, a fost reţinut pentru 24 de ore, de către procurori, pentru că ar fi ajutat mai multe persoane să obţină pe nedrept indemnizaţii de persoane cu handicap.
Conform anchetatorilor, medicul ar fi eliberat în fals adeverinţe din care să rezulte că mai mulţi oameni suferă de boli psihice grave, iar ulterior, cei care au primit aceste adeverinţe, au obţinut pe nedrept indemnizaţii de persoane cu handicap.
Conform surselor citate, medicul ar fi eliberat adeverinţe pentru 17 persoane, cercetate în acelaşi dosar pentru înşelăciune.
Medicul este cercetat alături de un psiholog din Deva, reţinut şi acesta, pentru complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.
Medicul a recunoscut în faţa anchetatorilor că a eliberat adeverinţe sau scrisori medicale celor 17 pacienţi în decursul anilor 2008-2009, dar susţine că a eliberat aceste adeverinţe pe baza unor diagnostice reale, respectiv că nu a falsificat nici un act.
Medicul clujean şi psihologul din Deva vor fi prezentaţi, joi, Tribunalului Cluj cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.

 

Ion şi Vasile Balint, cunoscuţi ca Nuţu şi Sile Cămătaru, au fost trimişi în judecată

Ion şi Vasile Balint, cunoscuţi ca Nuţu şi Sile Cămătaru, au fost trimişi în judecată, împreună cu alţi 52 de membri ai clanurilor "Cămătarii" şi "Sportivii", fiind acuzaţi de procurorii DIICOT de şantaj, cămătărie, tentativă de omor calificat şi omor deosebit de grav.

Nuţu Cămătaru

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) de la Serviciul Teritorial Bucureşti au deferit justiţiei 54 de inculpaţi, zece în stare de arest preventiv, printre care Ion Balint, zis Nuţu Cămătaru, Vasile Balint, zis Sile Cămătaru, şi Cristian Radu Roşca, urmare a destructurării a două din cele mai importante grupări infracţionale constituite în Bucureşti şi în Ilfov, potrivit unui comunicat.
Grupările infracţionale organizate, arată DIICOT, cunoscute sub denumirile Cămătarii şi Sportivii, erau specializate în săvârşirea de infracţiuni de violenţă - şantaj, cămătărie, tentativă de omor calificat şi omor deosebit de grav, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi uz de armă letală fără drept.
Din probele administrate în dosarul penal instrumentat de procurorii DIICOT rezultă că activitatea membrilor grupărilor s-a desfăşurat pe două paliere infracţionale. Astfel, notează anchetatorii, există suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2008 - 2012, în spaţiul public, membrii celor două grupări rivale au provocat conflicte stradale în care s-au folosit inclusiv arme de foc, în scopul asigurării supremaţiei la nivel infracţional în Capitală, situaţii ce au avut drept consecinţă directa punerea în primejdie a vieţii şi integrităţii corporale a mai multor persoane.
Procurorii DIICOT au documentat şi un alt aspect al activităţii infracţionale a inculpaţilor, aceştia fiind suspectaţi că au săvârşit infracţiuni de violenţă, generatoare de beneficii financiare substanţiale, în principal în material acordării şi recuperării unor împrumuturi de bani cu camătă, se mai arată în documentul citat.
Dosarul a fost trimis pentru judecare la Curtea de Apel Bucureşti. Ion şi Vasile Balint şi alţi membri ai clanurilor Cămătarilor şi Sportivilor se află în arest preventiv din 23 februarie.

 

Fostul primar al oraşului CLUJ-NAPOCA a fost CONDAMNAT la trei ani şi şase luni de închisoare

Fostul primar din Cluj-Napoca Sorin Apostu a fost condamnat, joi, de Curtea de Apel Târgu Mureş, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru mai multe infracţiuni de corupţie, soţia acestuia - la trei ani de închisoare cu suspendare, iar omul de afaceri Călin Stoia a fost achitat

Sorin Apostu, fostul primar al Clujului

Sentinţa în procesul în care fostul primar din Cluj-Napoca Sorin Apostu, soţia acestuia, Monica Apostu, şi omul de afaceri Călin Stoia au fost judecaţi pentru mai multe fapte de corupţie a fost pronunţată, joi, în şedinţă publică, de Curtea de Apel Târgu Mureş, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Astfel, magistratul Floare Găzdac a respins ca nefondate cererile de schimbare a încadrării juridice a faptelor de care au fost acuzaţi cei trei, formulate de apărători, şi i-a achitat pentru mai multe infracţiuni.
Pe de altă parte, Curtea de Apel Târgu Mureş l-a condamnat pe Sorin Apostu la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă în formă continuată, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru instigare la spălare de bani în formă continuată, la un an şi şase luni de închisoare cu executare pentru primire de foloase necuvenite şi la opt luni de închisoare cu executare pentru instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în legătură cu denunţătorul Aspazia Droniuc.
Magistratul a stabilit că Apostu va executa pedeapsa cea mai grea, adică trei ani şi şase luni de închisoare cu executare, din care se deduce timpul petrecut de acesta în arest.
Soţia lui Apostu, Monica Apostu, a fost achitată de trei dintre acuzaţii, fiind condamnată la trei ani de închisoare pentru complicitate la trafic de influenţă în formă continuată, trei ani de închisoare pentru spălare de bani în formă continuată şi opt luni de închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate în legătură cu denunţătorul Aspazia Droniuc.
Curtea de Apel Târgu Mureş a dispus suspendarea executării pedepsei în cazul Monicăi Apostu, stabilind un termen de încercare de şapte ani, în care are interdicţia de a intra în legătură cu Aspazia Droniuc.
Omul de afaceri Călin Stoia a fost achitat pentru toate capetele de acuzare.
De asemenea, instanţa a dispus confiscarea a aproape 300.000 de lei de la soţii Apostu, a menţinut măsurile asigurătorii luate de DNA Cluj, a anulat contractele de asistenţă juridică între firma de avocatură a Monicăi Apostu şi firma Frarom, reprezentată de Aspazia Droniuc, precum şi facturile fiscale emise în baza acestor contracte, a decis confiscarea cardurilor de carburanţi emise de Rosal şi a stabilit că soţii Apostu urmează să plătească 21.000 de lei fiecare drept cheltuieli judiciare.
Sentinţa nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs în zece zile de la pronunţare.
Niciunul dintre inculpaţi, şi nici apărătorii nu au fost prezenţi la pronunţare.
Sorin Apostu şi omul de afaceri Călin Stoia au fost arestaţi preventiv în noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2011, de Curtea de Apel Cluj.
Potrivit DNA, primarul suspendat al municipiului Cluj-Napoca Sorin Apostu a fost trimis în judecată, în stare de arest, pentru luare de mită în formă continuată (18 acte materiale), complicitate la spălare de bani în formă continuată (19 acte materiale), complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (19 acte materiale), trafic de influenţă în formă continuată (21 acte materiale), instigare la spălare de bani în formă continuată (23 acte materiale), instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (23 acte materiale) şi primire de foloase necuvenite.
Omul de afaceri Călin Stoia, administrator al SC Compania de Salubrizare Brantner Vereş S.A, a fost trimis în judecată, în stare de arest, pentru dare de mită în formă continuată (18 acte materiale), participaţie improprie la spălare de bani în formă continuată (19 acte materiale), participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (19 acte materiale).
Sorin Apostu a demisionat din funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca, demisia fiind înregistrată în 15 februarie 2012 la Registratura Primăriei.
Sorin Apostu a susţinut, într-o scrisoare deschisă adresată locuitorilor oraşului, că după demisia din funcţie cariera sa politică şi administrativă încetează şi că va aştepta ca justiţia să îşi urmeze cursul şi să îşi poată dovedi nevinovăţia.
Sorin Apostu a părăsit, în 28 septembrie 2012, Penitenciarul Târgu Mureş, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de eliberare depusă de acesta, în dosarul în care a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie.
Călin Mihai Stoia a părăsit, în 14 aprilie 2012, Penitenciarul din Târgu Mureş, ca urmare a deciziei de punere a sa în libertate, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Fostul primar al municipiului Cluj-Napoca Sorin Apostu, soţia acestuia, Monica Apostu, şi omul de afaceri Călin Stoia au susţinut, în 1 iulie, la ultimul termen pe fond de la Curtea de Apel Târgu Mureş, că sunt nevinovaţi.
Curtea de Apel Târgu Mureş anunţa atunci că rămâne în pronunţare, o soluţie în acest dosar urmând să fie dată în 15 iulie. La acea dată, pronunţarea s-a amânat pentru 25 iulie, judecătorul considerând că mai are nevoie de timp pentru a delibera.

 

ADRIAN NĂSTASE scapă de DOSARUL ARMELOR

Parchetul General a închis dosarul în care fostul premier Adrian Năstase era anchetat pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Parchetul General îl iartă pe ADRIAN NĂSTASE: Scapă de DOSARUL ARMELOR / FOTO: Mediafax

"Ca urmare a solicitării dumneavoastră adresată instituţiei noastre la data de 02.07.2013 şi înregistrată la Biroul de informare publică şi relaţii cu presa sub numărul  de mai sus, vă comunicăm faptul că, în dosarul la care faceţi referire s-a dispus de către procurori scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ, în conformitate cu dispoziţiile art. 181 din C.p.”, se arată în răspunsul trimis de Parchetul General", se arată într-un răspuns oferit pentru Gândul.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului General au dispus, la sfârşitul lunii martie, începerea urmăririi penale faţă de Adrian Năstase pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, dosarul fiind disjuns din cel privind tentativa de sinucidere. "În continuarea cercetărilor în cauza constituită ca urmare a disjungerii din dosarul privind tentativa de sinucidere a numitului Năstase Adrian, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au dispus începerea urmăririi penale faţă de acesta sub aspectul săvârşirii infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 279 alin. 1 Cod penal", a arătat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).
Potrivit sursei citate, la 21 iunie 2012 s-a constatat că Adrian Năstase deţinea, la domiciliul său, 359 cartuşe calibru 38 special, în plus faţă de cantitatea de 50 bucăţi menţionată în permisul de port armă, respectiv şase cartuşe calibru 338 Win şi 34 de cartuşe calibru 222 Rem, pentru care nu avea autorizaţie.
În 24 august 2012, Ministerul Public a anunţat că Adrian Năstase este cercetat de procurorii Parchetului instanţei supreme pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce anchetatorii au găsit în locuinţa lui, în urma tentativei de sinucidere, cartuşe pentru care acesta nu avea autorizaţie.
Dosarul în care Adrian Năstase este cercetat a fost disjuns din cel în care procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au făcut cercetări privind incidentul petrecut în seara zilei de 20 iunie, cu ocazia punerii în aplicare a mandatului de executare a pedepsei de doi ani de închisoare, a informat atunci Ministerul Public.
În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul "Trofeul calităţii", în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.
În seara aceleiaşi zile, fostul premier a încercat să se sinucidă, la locuinţa sa din strada Zambaccian. El a fost internat la Spitalul Floreasca din 20 până în 26 iunie, când a fost dus la Spitalul Penitenciar Rahova.
În 18 martie 2013, Adrian Năstase a fost eliberat din penitenciar, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.

 

Posibilul patron al CFR Marfă, Gruia Stoica, în vizorul DIICOT

Boss-ul de la Grup Feroviar Român, Gruia Stoica, cel care încearcă să achiziționeze CFR Marfă, este cercetat de DIICOT Iași pentru evaziune fiscală și privatizarea frauduloasă a companiei TVM (Transbordare Vagoane Marfă) și implicare în activități de crimă organizată, scrie Ziua News
.

Gruia Stoica: Am fost chemat la DIICOT într-un dosar din 2005, în care n-am fost întrebat nimic 8 ani / FOTO: Ziua Veche

DIICOT a confirmat, pentru ZIUAnews, că omul de afaceri este în atenția procurorilor care luptă împotriva crimei organizate, refuzând însă să spună dacă acesta este sau nu urmărit penal. ZIUAnews a întrebat DIICOT care este stadiul anchetei în care este cercetat omul de afaceri Gruia Stoica cu privire la privatizarea TVM și dacă împotriva acestuia a fost începută urmărirea penală. Răspunsul DIICOT a fost unul mai mult decât evaziv și pe lângă lege. "(...) vă facem cunoscut că cererea de comunicare a unor date din dosarul instrumentat de către procurorii DIICOT - Serviciul Teritorial Iași excede prevederilor Legii 544/2001 (...)".
Cu toate acestea, conform informațiilor deținute de ZIUAnews, omul de afaceri Gruia Stoica este la un pas de a fi urmărit penal în acest dosar, procurorii descoperind indicii că a participat și a reușit privatizarea TVM cu banii proprii ai companiei. Inițial, un procuror DIICOT Iași a emis în cauză o soluție de neîncepere a urmăririi penale, care însă a fost infirmată de procurorul șef al DIICOT, astfel că dosarul a rămas în lucru la procurorii DIICOT Iași.

  

Fiul şefului CJ Cluj, citat cu mandat de aducere pentru judecarea recursului la decizia de arestare

Alexandru Uioreanu, fiul preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, nu s-a prezentat, luni, la ICCJ, pentru judecarea recursului la decizia Curţii de Apel Cluj de arestare preventivă, judecătorii dispunând ca acesta să fie citat pentru termenul de miercuri cu mandat de aducere.

 

Curtea de Apel Cluj a dispus, în 12 iulie, înlocuirea măsurii interdicţiei de a părăsi ţara dată în cazul lui Alexandru Uioreanu cu cea a arestării preventive, după ce s-ar fi întâlnit cu Adrian Tition, unul dintre co-inculpaţii în dosarul traficului de droguri în care a fost implicat, încălcând, astfel, condiţiile prevăzute la eliberarea lui din arest. Decizia Curţii de Apel Cluj a fost contestată de Alexandru Uioreanu la instanţa supremă, astfel că măsura arestării preventive nu a fost pusă în executare.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au judecat, luni, recursul lui Alexandru Uioreanu, însă acesta nu s-a prezentat la instanţă. Judecătorii au amânat discuţiile la 24 iulie, dispunând ca Alexandru Uioreanu să fie citat atunci cu mandat de aducere.
Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Cluj, Claudia Ilieş, declara, în 12 iulie, că instanţa a admis o solicitare a poliţiştilor Secţiei III Cluj-Napoca, de înlocuire a interdicţiei de părăsire a ţării dată în cazul lui Alexandru Uioreanu cu cea a arestării preventive pentru 20 de zile. "Măsura arestării nu a fost pusă în executare pentru că apărătorul lui Alexandru Uioreanu a declarat recurs, care se va judeca la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Până se va pronunţa ICCJ, Alexandru Uioreanu este liber, dar nu poate părăsi ţara", a precizat Ilieş.
Avocatul lui Alexandru Uioreanu, Tiberiu Ban, a declarat pentru MEDIAFAX că solicitarea poliţiştilor Secţiei III a fost înaintată după ce, în 10 aprilie, Alexandru Uioreanu s-ar fi întâlnit cu Adrian Tition, unul dintre co-inculpaţii în dosarul traficului de droguri în care a fost implicat, încălcând, astfel, condiţiile prevăzute de eliberarea din arest preventiv.
Alexandru Uioreanu a fost ridicat de anchetatori în 19 decembrie anul trecut, fiind acuzat de trafic de droguri, şi a fost reţinut de către procurorii DIICOT - Structura Teritorială Cluj. Fiul lui Horea Uioreanu este suspectat că ar fi vândut haşiş în unităţi de învăţământ. Ulterior, el a fost arestat preventiv, alături de alte două persoane cercetate în acelaşi dosar, de Tribunalul Cluj, care arăta în motivarea sentinţei că "inculpatul Alexandru Uioreanu a recunoscut cu sinceritate învinuirea adusă, declarând că este consumator de droguri de risc şi, în acest context, în cursul anului 2012, în mod frecvent a oferit cu titlu gratuit sau contra cost droguri de risc către mai multe persoane".
În 3 ianuarie, Tribunalul Cluj a prelungit cu 20 de zile mandatul de arestare emis pe numele acestuia, însă în 11 ianuarie a admis cererea de eliberare pe cauţiune a lui Alexandru Uioreanu, cauţiunea fiind stabilită la 10.000 de lei. Decizia a fost contestată de procurori, iar Curtea de Apel Cluj a admis recursul, astfel că Uioreanu nu a fost atunci eliberat. La sfârşitul lunii ianuarie, Alexandru Uioreanu a fost eliberat din arest.
Preşedintele CJ Cluj, Horea Uioreanu, declara pentru MEDIAFAX că nu ştie nimic despre acest caz, pentru că este fiul său din prima căsătorie, are 16 ani şi locuieşte împreună cu mama lui.
Alexandru Uioreanu, elev la Liceul de Coregrafie şi Artă Dramatică, avea situaţia neîncheiată la cinci materiidin cauza absenţelor, afirma directorul liceului, Marius Loga. În 23 ianuarie, Alexandru Uioreanu a fost trimis în judecată pentru trafic de droguri de risc şi deţinere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, dosarul său fiind judecat de Tribunalul Cluj. Alături de Alexandru Uioreanu au mai fost trimişi în judecată Nagy Ferenc, Nagy Gyongyever, Adrian-Ciprian Tition şi Norbert Borşan, pentru aceleaşi infracţiuni.
În 27 martie, Alexandru Uioreanu a fost condamnat de Tribunalul Cluj la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru trafic de droguri. Sentinţa a fost atacată cu apel atât de Uioreanu, cât şi de procurorii DIICOT Cluj. Curtea de Apel Cluj a stabilit în 27 septembrie termenul de judecare a apelului.

 

"Preţul" magistraţilor acuzaţi de luare de mită: Picioare de oaie, ouă, maşini şi vacanţe

Picioare de oaie, ouă, ţigări şi arbori tuia sunt doar câteva dintre produsele care ar fi fost luate drept mită de unii magistraţi trimişi în judecată sau cercetaţi de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în timp ce alţii ar fi primit maşini, sume mari de bani şi vacanţe scumpe.

"Preţul" magistraţilor acuzaţi de luare de mită: Picioare de oaie, ouă, maşini şi vacanţe

Pentru a da soluţii favorabile în dosare sau a interveni pe lângă colegi, unii dintre judecătorii şi procurorii cercetaţi sau deferiţi justiţiei de către DNA s-au mulţumit să primească, potrivit anchetatorilor, produse alimentare, electronice sau materiale de construcţii.
Alţi magistraţi vizaţi în dosare de corupţie au cerut, pentru favorurile promise sau făcute, maşini sau sume mari de bani, potrivit DNA.
Ultimul caz ajuns în atenţia procurorilor anticorupţie este cel al colegului lor Dumitru Cristudor, şeful DNA Slobozia, suspendat din funcţie şi trimis în judecată, la începutul lunii iulie, pentru două infracţiuni de luare mită şi favorizarea infractorului.
Potrivit rechizitoriului, magistratul a primit mită în perioada 22-23 mai şi la 1 iunie, de la omul de afaceri Daniel Taifas, direct sau prin intermediari, două maşini de piatră pentru amenajarea grădinii şi 10 arbori tuia. În schimbul mitei, magistratul ar fi ajutat trei persoane din anturajul lui Taifas să distrugă acte şi obiecte ce puteau fi folosite ca probe într-un dosar din Germania de evaziune fiscală.
Anchetatorii susţin că bunurile au fost folosite pentru amenajarea unui imobil aparţinând unei societăţi comerciale la care fiul magistratului este asociat.
De asemenea, în septembrie - noiembrie 2012, şeful DNA Slobozia ar fi primit de la Taifas un Audi A4, în valoare de 16.300 de euro, "în schimbul asigurării unei protecţii necondiţionate, prin neadoptarea măsurilor legale ori prin furnizarea de informaţii confidenţiale, în situaţia în care împotriva lui Taifas Daniel Vasile ar fi fost iniţiate proceduri judiciare de organele judiciare române ori, prin intermediul acestora, de organe judiciare din afara României".
Anchetatorii au precizat că autoturismul a fost înmatriculat pe numele soacrei lui Cristudor, pentru a ascunde că magistratul este adevăratul proprietar. În acelaşi dosar, procurorii l-au acuzat şi pe omul de afaceri Daniel Vasile Taifas pentru dare de mită în formă continuată (două acte materiale) şi favorizarea infractorului, precum şi pe Monica Andronache, pentru complicitate la luare de mită, complicitate la dare de mită şi favorizarea infractorului. Magistratul se află în arest preventiv din 14 iunie.

Picioare de oaie, vin şi ouă
Fostul şef al Parchetului Judecătoriei Hârlău, Ghenadie Ciobanu, este cercetat DNA Iaşi pentru că ar fi primit necuvenit vin, picioare de oaie, carne de porc şi ouă, potrivit anchetatorilor. Amănuntele apar în dosarul în care fostul magistrat a fost trimis în judecată, la 8 mai, pentru că ar fi primit 200 de euro mită pentru a da o soluţie de netrimitere în judecată într-un dosar penal pe care îl instrumenta.
În al doilea dosar, anchetatorii susţin că Ciobanu ar fi abuzat de funcţia sa pentru a obţine diferite bunuri şi ar fi transformat instituţia pe care o conducea într-o veritabilă cramă.
"Deşi sumele de bani ori bunurile pe care le-a obţinut în acest mod sunt modice - vin, picioare de oaie, carne de porc, ouă, din actele dosarului rezultă faptul că inculpatul a transformat sediul Parchetului într-o anexă a combinatului Cotnari, de unde a achiziţionat peste o tonă de vin în decursul unui singur an şi l-a depozitat în garajul unităţii, şi mica ciupeală într-o veritabilă politică penală, prin care a ajuns să negocieze soluţiile din dosarele aflate în instrumentarea sa, atitudine de natură să afecteze grav imaginea justiţiei şi încrederea cetăţenilor în autorităţile implicate în înfăptuirea acesteia", se arată în rechizitoriul prin care procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Ciobanu pentru mită şi au disjuns cercetările pentru alte fapte.
Alături de Ciobanu, în al doilea dosar sunt cercetaţi de DNA şi alţi magistraţi de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârlău.

Cartuşe de ţigări pentru intervenţii la procurori
Adjunctul şefului Parchetului Judecătoriei Buftea, Lora Constantinescu, a fost trimisă în judecată pentru trafic de influenţă, la jumătatea lunii iunie, fiind acuzată că a primit bani şi cartuşe de ţigări pentru a interveni la procurorii de la Parchetul Tribunalului Ilfov şi poliţişti în favoarea unui bărbat cercetat în mai multe dosare privind furtul unor maşini. Totodată, acesta a fost cercetat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov pentru dare de mită, fiind trimis în judecată în stare de arest preventiv, s-a arătat într-un comunicat de presă al DNA.
În 15 mai, Lora Constantinescu i-ar fi cerut denunţătoarei, prin intermediar, între 2.000 şi 3.000 de lei, precum şi două cartuşe de ţigări, pentru a interveni în favoarea soţului acesteia, spun anchetatorii.
Procurorul Lora Constantinescu a fost prinsă în flagrant la 17 mai, după ce a primit de la denunţătoare 3.000 lei şi două cartuşe de ţigări, au precizat procurorii.

Tomiţă Neagu - sejur la la Beverly Hills şi LCD
Fostului prim-procuror al Parchetului Judecătoriei Cornetu, Tomiţă Neagu, este acuzat că ar fi primit mită un teren intravilan de 1.000 de de metri pătraţi, în schimbul rezolvării favorabile a unor dosare ale primarului din Jilava, Adrian Mladin. Pe lângă acesta, fostul procuror şi soţia sa ar fi primit un sejur de aproape 3.300 de euro la Beverly Hills şi un televizor LCD de 8.300 de lei, potrivit procurorilor DNA.
În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi procurorul Dumitru Vlad, care lucra la Parchetul de pe lângă Tribunalul București la data comiterii faptelor, care ar fi acceptat de la primarul Mladin un teren, tot de 1.000 de metri pătraţi, pentru a soluţiona, în mod favorabil edilului, un dosar penal constituit ca urmare a unei plângeri formulate de acesta. Pentru a ascunde adevărata provenienţă a terenului plătit în realitate de către denunţător, procurorul s-a folosit de o persoană interpusă, mai precis de mama sa, Vlad (Rădulescu) Niculina, care a semnat contractul de vânzare-cumpărare.
Fostul şef al Parchetului Judecătoriei Năsăud, Adriana Veturia Moldovan, a fost trimisă în judecată de DNA pentru că în mai 2009 ar fi acceptat construirea cu titlu gratuit, de către un om de afaceri, a unui pod în valoare de 30.000 lei peste pârâul din localitatea Poiana Zânelor, la casa ei de vacanţă. În schimbul acestui serviciu, magistratul ar fi trebuit să intervină la un judecător de la Judecătoria Năsăud, pentru ca acesta să pronunţe o soluţie favorabilă omului de afaceri, într-o cauză civilă. Apoi, în iunie 2009, Moldovan ar fi pretins întocmirea unor acte justificative ce atestau nereal achitarea contravalorii aferente lucrărilor de construcţie a podului, acte care au şi fost emise de o societate comercială.
La sfârşitul lui 2011, Adriana Veturia Moldovan a fost achitată de Curtea de Apel Cluj, pe motiv că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale unei infracţiuni. Dosarul se află în recurs la Înalta Curte, următorul termen al procesului fiind 5 septembrie.

Zeci de mii de euro pentru coruperea unor judecătoare
Viorica Dinu, care a demisionat din funcţia de judecător la Secţia penală a Tribunalului Bucureşti, şi Antonela Costache, judecător la Tribunalul Bucureşti - Secţia penală, în prezent suspendată din funcţie, au fost trimise în judecată de DNA, în iulie, pentru că ar fi luat mită spre a ajuta la eliberarea din arest a lui Dinel Staicu şi pentru a interveni în vederea unor soluţii favorabile în alte dosare.
Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că judecătoarele Dinu şi Costache au primit sau au acceptat să primească zeci de mii de euro, pentru a da soluţii favorabile în dosare.
Potrivit reprezentanţilor DNA, în perioada 1 ianuarie- 11 iulie 2013, au fost trimişi în judecată de magistraţii anticorupţie opt judecători şi opt procurori, în sarcina cărora s-au reţinut în special infracţiunile de trafic de influenţă şi luare de mită. În unele cazuri, magistraţii au fost trimişi în judecată pentru favorizarea infractorului, furnizarea de informaţii nedestinate publicităţii, divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului şi constituire a unui grup infracţional organizat.
"Dintre aceştia, şapte magistraţi activau în cadrul unor instituţii din Bucureşti (inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii)", se precizează într-o adresă a DNA, remisă la solicitarea MEDIAFAX.

 

Lista de CADOURI PENTRU ŞEFI DIN IGPR

Corpul de Control al MAI a sesizat Parchetul General în cazul listei de cadouri întocmite de şeful BCCO Constanţa şi a anunţat că, în urma verificărilor, s-au descoperit mai multe abateri atât în cazul acestuia, cât şi la doi şefi de servicii din subordinea lui, potrivit oficialilor MAI.

Lista de CADOURI PENTRU ŞEFI DIN IGPR: Corpul de control al MAI sesizează Parchetul General / FOTO: gorjeanul.ro

Potrivit unui comunicat remis vineri de Ministerul Afacerilor Interne, ancheta în cazul listei de cadouri pe care apăreau numele mai multor şefi din Poliţia Română a fost finalizată după ce ofiţerii Corpului de Control ai ministrul Afacerilor Interne au audiat toate persoanele implicate şi au analizat mai multe înscrisuri.
Anchetatorii au stablit că lista respectivă a fost întocmită de şeful Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO), comisarul-şef Aurelian Pavel, în decembrie 2009, iar având în vedere faptul că, de atunci, au trecut mai bine de trei ani şi jumătate, nu s-a mai putut dovedi dacă peştele şi băuturile alcoolice au mai fost trimise la Bucureşti
"Având în vedere perioada de timp care a trecut de la momentul realizării acelui înscris, echipa de control nu a putut stabili cu certitudine dacă respectivele produse au fost trimise şi primite de către ofițerii nominalizați. În acest context, controlul intern nu poate reține în sarcina vreunuia dintre cei menționați în înscrisul respectiv comiterea unor fapte de corupție", se arată în comunicatul MAI.
Oficialii MAI au menţionat că, pentru a elimina eventualele suspiciuni cu privire la probitatea morală a ofițerilor la care ar fi urmat să ajungă cadourile, raportul Corpului de Control a fost trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, pentru continuarea cercetărilor.
Pe de altă parte, pe parcursul controlului, au fost descoperite şi mai multe abateri disciplinare comise de comisarul-şef Aurelian Pavel, șeful BCCO Constanța, şi doi subalterni ai acestuia - comisarul-şef Cristian Victor Lipian, şeful serviciului antidrog, şi comisarul-şef Niculae Dobrescu, șeful serviciului de combatere a finanțării terorismului și spălării banilor.
Suse din MAI precizau pentru MEDIAXAX, în 11 iulie, că băuturile şi peştele care ar fi trebuit să ajungă la şefi din IGPR, din partea subalternilor de la BCCO Constanţa, reprezentau cadouri pentru Crăciunul din 2009, dar nu au mai fost trimise.
Conform surselor citate, cadourile nu au mai fost trimise, motiv pentru care ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie Constanţa, care ar fi intrat în posesia listei în cadrul unei anchete legate de activitatea poliţiştilor constănţeni specializaţi în combaterea criminalităţii organizate, nici nu au "valorificat-o".
Oficiali ai Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) au declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţia s-a sesizat după ce lista respectivă a fost publicată în presa centrală şi a trimis un raport Corpului de Control al ministrului Afacerilor Interne, competent să facă verificări în cazul ofiţerilor menţionaţi în materialul de presă.
Este vorba despre o presupusă listă apărută într-un material publicat de enational.ro care conţine numele chestorului Florentin Robescu, adjunct al şefului Poliţiei Române, chestorului Claudiu Cucu, directorul Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate şi adjunctul acestuia, chestorul Constantin Bolboşanu, al chestorului Cătălin Dragotă, fost director al Poliţiei Capitalei, în prezent şef al Direcţiei de Ordine şi Siguranţă Publică, al chestorului Tache Bocănială, fost adjunct al Poliţiei Române, şi cel al comisarului şef Liviu Ungureanu.
Din listă rezultă că ofiţerii ar fi trebuit să primească, de la subalternii din Constanţa, peşte şi sticle de vin şi whisky.
Lista ar fi ajuns pe masa anchetatorilor în contextul verificărilor declanşate la sfârşitul lunii mai, la Constanţa, după ce un ofiţer sub acoperire al Direcţiei Generale Anticorupţie, care s-a dat drept traficant de droguri, a fost bătut de doi poliţişti ai BCCO Constanţa.
Trei poliţişti de la BCCO Constanţa au fost arestaţi în 25 mai, după ce au bătut un investigator sub acoperire. Poliţiştii de la BCCO Constanţa sunt acuzaţi de lipsire de libertate şi violenţe, după ce l-au dezbrăcat pe investigatorul sub acoperire, l-au bătut cu o bâtă şi l-au ameninţat cu arma la tâmplă, arătau procurorii Parchetului instanţei supreme.
Potrivit unor surse judiciare, investigatorul sub acoperire ar fi încercat să realizeze un flagrant şi le-ar fi spus celor trei că este traficant de droguri. Pentru a fi şi mai convingător, el ar fi vrut să le dea mită, după care poliţiştii l-ar fi sechestrat şi agresat, au mai spus aceleaşi surse, potrivit cărora, la finalul flagrantului eşuat, investigatorul şi-ar fi dezvăluit identitatea.