Un inspector de la Autoritatea Naţională a Vămilor nu poate justifica aproape 60.000 de euro

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat existenţa unei diferenţe de aproape 60.000 de euro între averea dobândită şi veniturile realizate în perioada 2008-2010 de către un inspector asistent în cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor

ANI: Un inspector de la Autoritatea Naţională a Vămilor nu poate justifica aproape 60.000 de euro

Potrivit ANI, în perioada 2008 - 2010, Simona Chirilov, fostă Lungu, a realizat în perioada căsătoriei, împreună cu fostul său soţ, Cristian Marian Lungu, venituri salariale de 102.532,43 lei, iar modificările patrimoniale intervenite în aceeaşi perioadă au fost în cuantum de 330.966,97 lei, rezultând o diferenţă nejustificată de 228.434,54 lei (aproximativ 59.502 de euro).
Simona Chirilov a fost numită în funcţia publică de inspector asistent în cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor în 6 martie 2006, iar din septembrie 2009 ocupă funcţia de inspector asistent la Serviciul Juridic din cadrul Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi, arată luni ANI, într-un comunicat de presă.
Astfel, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Galaţi, pentru a face un control privind modificările patrimoniale intervenite şi veniturile realizate de către Simona Chirilov în perioada în care a fost inspector asistent la Autoritatea Naţională a Vămilor.
Simona Chirilov a fost informată despre declanşarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum şi drepturile de a fi asistată sau reprezentată de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, iar aceasta a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, a precizat ANI.

Deputat condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare

Deputatul PDL Mircia Muntean a fost condamnat de ICCJ la patru ani de închisoare cu suspendare, în dosarul în care este acuzat că, în perioada în care a fost primar al muncipiului Deva, ar fi încheiat tranzacţii nelegale de terenuri cu Iosif Man, acuzat de traficarea a peste 200 de maşini furate.

Şoc în Parlament. Deputat condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare / FOTO: cotidianul.ro

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat, miercuri, pe deputatul PDL Mircia Muntean la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Instanţa a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de şase ani.

În acelaşi dosar, instanţa i-a condamnat pe Iosif Claudiu Man la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare şi pe Ovidiu Horaţiu Boldor la doi ani de închisoare cu executare.

Cornel Moraru a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, pedeapsă care a fost contopită cu o alta de trei ani de închisoare, primită într-un alt dosar. Instanţa a constatat că în cazul lui Moraru a fost executată integral pedeapsa de trei ani de închisoare.

În cazul lui Iosif Man, instanţa a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia.

Judecătorii au admis în parte acţiunea civilă formulată de Ministerul de Finanţe şi i-a obligat, în solidar, pe Mircia Muntean şi pe Iosif Claudiu Man, în calitate de moştenitor al lui Iosif Man, la plata sumei de 333.743 de dolari sau echivalentul în lei, la care se adaugă dobânda calculată de la 25 martie 1999 până la plata integrală a sumei stabilite ca prejudiciu.

Instanţa a anulat trei titluri de proprietate şi trei procese verbale de punere în posesie a câte o mie de metri pătraţi de teren, în zona Bejani, emise pe numele lui Iosif Man, Aurel Pop şi Carol Panduru.

Judecătorii au mai anulat tranzacţia din 25 martie 1999 încheiată între Primăria municipiului Deva, Comisia Judeţeană şi Comisia Locală pentru aplicarea Legii 18/1991, Iosif Man, Aurel Pop şi Carol Panduru, un contract de vânzare-cumpărare încheiat în 12 mai 1999 între Iosif Man şi Shell România SRL, precum şi autorizaţia de construcţie din 23 august 1998.

Decizia instanţei supreme nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Completul de cinci judecători.
Mircia Muntean a fost trimis în judecată în acest dosar în ianuarie 2004, fiind acuzat de abuz în serviciu privind tranzacţii nelegale de terenuri.

Muntean a fost primar al municipiului Deva din 1996 până în 2012, când a câştigat un mandat de deputat în Hunedoara, fiind candidat din partea fostei ARD.

Dosarul a fost judecat mai întâi la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, fiind mutat, în februarie 2013, la instanţa supremă, competentă să judece cauze în care sunt acuzaţi parlamentari.

Iosif Man a fost acuzat de contrabandă cu autoturisme de lux furate şi fals, după ce, în perioada 1999-2002, a indigenizat, prin RAR Deva, aproximativ 190 autoturisme de lux furate din Occident, majoritatea având seriile modificate.

La percheziţia efectuată la domiciliul lui Iosif Man din comuna hunedoreană Braniştea, în 10 octombrie 2003, au fost găsite în garaj trei dosare cuprinzînd documente referitoare la vânzarea unui teren de 3.200 de metri pătraţi, contra sumei de 192.000 de dolari. Tranzacţia fusese încheiată între Iosif Man - personal şi ca reprezentant al lui Carol Panduru şi al lui Aurel Pop - pe de-o parte şi o companie de distribuţie a produselor petroliere, pe de altă parte, terenul fiind situat în municipiul Deva, în zona Drumului Naţional (DN) 7, potrivit procurorilor.
Din documentele ridicate de la Iosif Man a rezultat că acesta deţinea terenul în baza unei hotărîri judecătoreşti de "expedient", ca urmare a unei tranzacţii încheiate între Man, Panduru, Pop şi Primăria Deva, reprezentată de Mircia Muntean.

În urma verificării actelor ce au stat la baza acestui schimb a rezultat că Iosif Man, Carol Panduru şi Aurel Pop au solicitat, în 1998, atribuirea unei suprafeţe de teren în zona DN 7, intravilan, uzând de calitatea de revoluţionari. Comisia locală a propus Comisiei judeţene de aplicare a Legii 18/1991 privind fondul funciar atribuirea de teren către cei trei, fiind stabilită suprafaţa de o mie metri pătraţi de teren extravilan din rezerva constituită la nivelul Comisiei Locale Deva.

Procurorii l-au acuzat pe Mircia Muntean că a dispus abuziv punerea în posesie a celor trei, pentru o suprafaţă de câte 5.225 de metri pătraţi fiecare, eliberând titlul de proprietate la 1 martie 1999, pentru terenul situat în zona Bejan.

În 8 martie 1999, Mircia Muntean a formulat o acţiune în justiţie, solicitând anularea titlurilor, iar în cursul procesului - desfăşurat la Judecătoria Deva - ar fi încheiat o tranzacţie prin care a cedat celor trei un teren cu o suprafaţă de 5.838 de metri pătraţi în zona DN 7.

Potrivit procurorilor, acest teren era proprietate publică a statului şi nu putea face obiectul unui act de dispoziţie a primarului, care nu are atribuţii în acest sens, competenţa în materie revenind Comisiei Locale. Terenul a fost trecut în proprietatea publică a statului român prin Decretul de expropriere pentru cauză de utilitate publică nr. 113/1982 şi se afla în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.

Astfel, Iosif Man, Carol Panduru şi Aurel Pop au intrat în proprietatea terenului, pe care ulterior l-au înstrăinat. După obţinerea frauduloasă a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, Iosif Man, având împuternicire, a vândut, în luna mai 1999, terenul către compania Shell.

La sfârşitul lunii octombrie 2003, poliţiştii şi procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au ridicat din biroul lui Mircia Muntean, de la Primăria Deva, mai multe documente, printre care procesele verbale ale şedinţelor Consiliului Local din perioada septembrie 1998 - iunie1999 şi ianuarie 2002, precum şi dosarele pentru terenurile atribuite lui Iosif Man, Carol Panduru şi Aurel Pop.

Procurorii arătau că prejudiciul produs statului a fost estimat la 360.000 de dolari.

Anchetatorii mai arătau că Iosif Man, Claudiu Man, Ovidiu Boldor şi Cornel Moraru se ocupau cu traficul internaţional de maşini. Autoturismele furate din străinătate erau aduse în ţară, cel mai adesea cu numere de înmatriculare furate de la alte vehicule, iar apoi erau indigenizate în baza unor acte false şi vândute fără să li se spună cumpărătorilor despre provenienţa ilicită.

 

Lovitură pentru Cioacă în dosarul Elodia. Curtea de Apel Argeş a dat verdictul

Curtea de Apel Piteşti a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de fostul poliţist Cristian Cioacă, condamnat la 22 de ani de închisoare pentru uciderea soţiei sale, Elodia Ghinescu.

 

Potrivit informaţiilor publicate sâmbătă pe site-ul instanţelor de judecată din Argeş, hotărârea instanţei, pronunţată în urma şedinţei de judecată din 12 iulie, este definitivă. 

Primul termen pe fond pentru judecarea apelului în dosarul de omor al lui Cristian Cioacă a fost stabilit pentru data de 3 octombrie, la Completul Penal 17 A de la Curtea de Apel Piteşti.

Cristian Cioacă a fost condamnat de Tribunalul Argeş, pe 2 iulie, la 21 de ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat şi la doi ani de închisoare pentru profanare de morminte, urmând să execute 22 de ani de detenţie.

Sentinţa instanţei de fond a fost atacată ulterior cu apel de către toate părţile implicate. Cererile au fost formulate de inculpat, de mama şi fratele Elodiei Ghinescu, în calitate de părţi civile în dosar, dar şi de procurori.

Inculpatul a mai fost obligat, prin sentinţa Tribunalului Argeş, să plătească echivalentul a 100.000 de euro cu titlu de daune morale fiului său minor Patrick, în calitate de parte vătămată. De asemenea, Emilia Ghinescu, mama Elodiei, ar urma să primească daune morale de 100.000 de euro, iar fratele Elodiei, Robert Ghinescu, de 50.000 de euro.

Cioacă a fost obligat şi la plata sumei de 135.000 de lei cheltuieli judiciare către stat. Cristian Cioacă este încarcerat la Penitenciarul Colibaşi, unde a fost transferat pe 30 ianuarie.

Inculpatul a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat şi profanare de morminte, el fiind acuzat că şi-a ucis soţia, avocata Elodia Ghinescu, în august 2007.  Cristian Cioacă se află în arest preventiv din data de 5 decembrie 2012. AGERPRES 

 

Brânduşa Novac, în faţa instanţei

Brânduşa Novac, în faţa instanţei: Este acuzată de conflict de interese

Fostul deputat PDL Brânduşa Novac a fost trimisă în judecată pentru conflict de interese, fiind acuzată că în perioada 2006-2009 a încheiat, în calitate de manager al Circului Globus, 11 contracte cu o firmă la care era asociat, obţinând astfel peste 750.000 de lei.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada 2006-2009, la diferite intervale de timp, Cornelia Brânduşa Novac, deputat în legislatura 2008-2012, în calitate de director-manager al Circului "Globus" şi ordonator terţiar de credite, a încheiat 11 contracte cu o societate comercială la care avea calitatea de asociat, obţinând astfel, direct sau indirect, pentru sine, foloase materiale de 758.217 de lei.

În mai 2011, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a o cerceta pentru conflict de interese pe Brânduşa Novac.

ANI arăta că, în perioada 5 decembrie 2006 - 12 mai 2009, Novac, în calitate de persoană fizică, precum şi în calitate de asociat în cadrul SC Sidus Artis SRL, a încheiat 11 contracte de colaborare, precum şi contracte pentru realizarea unor spectacole de către Circul Globus Bucureşti (în prezent "Circ & Variete Globus" Bucureşti), unde ocupa funcţia de manager. Valoarea totală a celor 11 contracte a fost de 1.194.032 de lei.

Inspectorii de integritate au susţinut că Brânduşa Novac poate fi acuzată de conflict de interese în materie administrativă ca urmare a semnării a două contracte de realizare a scenariilor şi regiei pentru două spectacole, între ea, ca persoană fizică, şi "Circ&Variete Globus" Bucureşti, precum şi a unui contract de colaborare încheiat între circ şi SC Artis Sidus SRL. Valoarea totală a celor trei contracte semnate în perioada 8 ianuarie 2007 - 12 mai 2009 este de 443.440 de lei, preciza ANI.