Dan Voiculescu, fiica sa şi directorul Antenelor au ajuns la DNA, în dosarul de şantaj

Fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, fiica sa Camelia şi directorul general al Antena TV Group, Sorin Alexandrescu, s-au prezentat, joi, la DNA, în dosarul privind şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei.
Aceştia nu au făcut declaraţii la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA)

Dan Voiculescu

Potrivit unor surse judiciare, Dan şi Camelia Voiculescu au fost citaţi să se prezinte la DNA pentru a semna procesul verbal de luare la cunoştinţă a învinuirilor din dosarul de şantaj.
DNA a finalizat ancheta în dosarul de şantaj şi le-a prezentat probele persoanelor cercetate în acest caz, urmând ca procurorul de caz să hotărască pe cine trimite în judecată.
Camelia Voiculescu şi Sorin Alexandrescu au fost în 2 septembrie la DNA pentru a le fi prezentate probele din acest dosar.
Sorin Alexandrescu este cercetat în libertate în dosarul în care este acuzat de procurorii DNA că l-ar fi şantajat pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei să semneze un contract de retransmitere prin satelit a programelor Antena TV.
Alexandrescu a fost arestat preventiv din 31 mai până în 6 iunie, când Tribunalul Bucureşti i-a înlocuit măsura dispusă de Judecătoria Sectorului 1 cu interdicţie de a părăsi ţara.
În 11 iulie, procurorii au extins cercetările în dosarul lui Sorin Alexandrescu şi au dispus începerea urmăririi penale faţă de fiica lui Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu, în calitate de asociat la SC Antena TV Group SA şi la SC Intact Publishing SRL, şi de George Daniel Matiescu, director general al Intact Publishing SRL, pentru complicitate la şantaj. De asemenea, sunt cercetate SC Antena TV Group SA şi SC Intact Publishing SRL, pentru şantaj.
În 19 iulie, Sorin Alexandrescu a făcut o plângere penală împotriva lui Ioan Bendei, pentru denunţ calomnios. Dosarul se află la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5.
În 25 iulie, DNA a anunţat că a fost începută urmărirea penală şi faţă de SC Antena 3 SA, pentru complicitate la şantaj. Directorul general al Antena 3, Mihai Gâdea, a fost atunci la DNA, procurorii aducându-i la cunoştinţă acuzaţiile aduse societăţii în acest dosar. Gâdea a fost citat în calitate de martor în dosarul de şantaj.
Postul de televiziune Antena 3 a depus la DNA, în 19 august, o plângere faţă de ordonanţa de extindere a cercetărilor şi de începere a urmării penale în cazul postului de televiziune Antena 3, cerând infirmarea acesteia pe motiv că este "neîntemeiată şi fără susţinere în realitatea obiectivă".
În acelaşi dosar a fost pus sub învinuire şi fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, pentru complicitate la şantaj. Anchetatorii susţin că probatoriul din acest caz relevă implicarea lui Dan Voiculescu în activităţile desfăşurate de Alexandrescu.
Şi fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) Şerban Pop este urmărit penal în acest dosar, fiind acuzat de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii sau pemiterea accesului unor persoane neautorizate la acestea.
Procurorii au arătat că, în perioada ianuarie - aprilie 2013, Şerban Pop, în calitate de preşedinte al ANAF, a fost informat în mod oficial cu privire la faptul că o echipă de control a Gărzii Financiare - Comisariatul General "a făcut un control încrucişat la două societăţi comerciale, dintre care una era reprezentată de partea vătămată (Ioan Bendei, administratorul RCS&RDS, n.r.)". Pop l-ar fi informat pe Alexandrescu despre acest control al Gărzii Financiare şi i-ar fi dat copii ale unor documente ce priveau firmele vizate de verificări, care, dacă ar fi fost făcute publice, ar fi putut compromite RCS&RDS şi pe administratorul acesteia, Ioan Bendei.
Potrivit procurorilor, în perioada 16 aprilie - 24 mai 2013, Sorin Alexandrescu, l-ar fi constrâns pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei să semneze un contract în condiţii prestabilite, impuse de directorul general al Antena TV Group, sub ameninţarea că, în caz de refuz, va da în vileag fapte presupus compromiţătoare pentru acesta şi că, în acest scop, va fi realizată o anchetă jurnalistică.
"Începând cu data de 22 aprilie 2013, au fost difuzate pe postul TV Antena 3, sub forma unor ştiri, materiale cu caracter denigrator la adresa părţii vătămate. În plus, începând cu data de 9 mai 2013, în scopul menţinerii şi amplificării stării de temere induse părţii vătămate, pe postul de televiziune Antena 3 şi pe cele aparţinând SC Antena TV Group SA, a fost difuzat un spot publicitar prin care opinia publică era informată că vor fi făcute dezvăluiri cu privire la eventuale fapte de corupţie în care ar putea fi implicată partea vătămată", a precizat DNA.
Sorin Alexandrescu i-ar fi spus lui Bendei că dacă nu încheie actul va fi făcută o anchetă jurnalistică în care se va arăta că în 2009 a semnat un contract de 3,5 milioane de euro cu firma preşedintelui Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, pentru ca în schimb să obţină drepturile de transmise a unor meciuri din cadrul Ligii I.
Procurorii au arătat că Alexandrescu urmărea să-l determine pe Ioan Bendei să semneze un contract de 7,2 milioane de euro anual, pe o perioadă de cinci ani, însă, în final, directorul general al Antena TV Group a fost de acord şi cu un contract de patru milioane de euro pe an pe o perioadă de cinci ani, promiţând în schimb să nu mai publice informaţiile legate de contractul dintre RCS&DS şi firma lui Dumitru Dragomir, SC Bodu SRL.
Sorin Alexandrescu ar fi discutat cu Camelia Rodica Voiculescu despre adresa trimisă lui Bendei, emisă de Intact Publishing, potrivit procesul verbal de redare a înregistrării convorbirii telefonice care a avut loc între cei doi în 26 aprilie, au arătat procurorii. Camelia Voiculescu i-ar fi atras atenţia lui Alexandrescu să aibă grijă: "Super OK! Adică super, mă rog, să vedem! Şi oricum tre’ să ai super grijă, te rog!? Ştii că … Acum mi-a dat şi mie tata grija aia. Să mă suni şi pe mine după aia".

Ioan Oltean (PDL), chemat la DNA

Ioan Oltean (PDL), chemat la DNA / FOTO: Mediafax

Fostul secretar al general al PDL Ioan Oltean a mers joi la DNA pentru a da declaraţii în faţa procurorilor. Oltean ar fi cercetat într-un dosar privind restituirea de proprietăţi.
Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Oltean a fost chemat la DNA pentru a da declaraţii într-un dosar disjuns din cel al lui Remus Baciu - fostul vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).
În dosarul lui Baciu, acesta a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru că ar fi primit 270.000 de euro în schimbul soluţionării rapide a unor dosare de restituire de proprietăţi, decizia instanţei nefiind însă definitivă.

Şeful ANRP, George Băeşu, declara, în ianuarie, că aproape toate despăgubirile de valori mari, de milioane sau zeci de milioane de euro, din ultimii doi ani nu au fost acordate foştilor proprietari deposedaţi de regimul comunist, ci unor persoane care au cumpărat drepturile litigioase, cei mai mulţi devenind "cazuri speciale".

Până la retragerea PSD de la guvernare, Autoritatea a fost condusă în 2009 de către Ancuţa Gianina Opre, fosta consilieră a fostului preşedinte PSD Mircea Geoană.

Fost deputat PSD între 2004 şi 2008, George Băeşu a înlocuit-o în vara anului trecut pe procurorul Dorina Danielescu, numită în funcţie de numai nouă luni. Până în octombrie 2011, funcţia de preşedinte al ANRP a fost deţinută de Crinuţa Dumitrean, din partea PDL, susţinută de secretarul general al partidului, Ioan Oltean. Dumitrean a fost destituită de fostul premier Emil Boc, după ce, în august 2011, DNA l-a arestat pe Remus Baciu, unul dintre vicepreşedinţii de atunci ai autorităţii.

Încă de la instalare, Băeşu a criticat modul în care s-au dat despăgubirile, iar una dintre decizii a fost tocmai desfiinţarea dosarelor "cazuri speciale", care acordau prioritate persoanelor în etate sau care sufereau de boli grave.
"Avem cesionari care după ce au dat un milion de euro au devenit cazuri speciale, pentru că sufereau de nu ştiu ce boală, şi s-a rezolvat cu rapiditate. Cât a fost dosarul unui pensionar nu era caz special, când a ajuns la un tânăr de 34 de ani care suferea de guturai s-a transformat imediat în caz special", declara Băeşu, pentru MEDIAFAX.
În vârstă de 60 de ani, Ioan Oltean este parlamentar din 1996, fiind în prezent deputat de Bistriţa.

Videanu: Preşedintele a făcut un lucru absolut corect. Nimeni nu poate bloca actul de justiţie

Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a declarat că preşedintele Băsescu a făcut un lucru "absolut corect" atunci când a avizat începerea urmăririi sale penale, că nimeni nu poate să blocheze actul de justiţie, arătând că are toate dovezile nevinovăţiei sale, pe care le va da procurorilor

Întrebat, duminică, într-o conferinţă de presă, în legătură cu faptul că şeful statului a avizat cererea procurorului general în cazul său, Adriean Videanu a spus: "Mi-aş fi pus întrebarea ce s-ar fi întâmplat dacă domnul preşedinte nu ar fi avizat. Domnul preşedinte a făcut un lucru absolut corect. Eu cred că nimeni din această ţară, indiferent că este o persoană sau o instituţie, nu poate să blocheze înfăptuirea actului de justiţie în România. Ce pot să vă spun este că am în momentul de faţă toate dovezile nevinovăţiei mele, pe care le voi pune la dispoziţia procurorului de caz".
Întrebat despre faptul că i se reproşează că ar fi primit informaţii de la SRI legate de Romgaz şi că ar fi ignorat aceste informaţii, Videanu a precizat că România şi Romgaz nu au fost niciodată în pericol şi nu au fost în situaţii dificile. "În primul rând, Romgaz şi România nu au fost niciodată în pericol. Am avut chiar un plus de capacitate de gaz, înmagazinat după trecerea iernii, au fost 600 de milioane de metri cubi care au rămas în depozitele de gaz, niciodată România şi Romgazul nu au fost în situaţii dificile", a adăugat Videanu.
El a mai spus că profitul net al Romgaz a fost în 2009 mai mare decât cel din 2008, iar cel din 2010 a fost mai mare decât cel din 2009 şi că "întotdeauna Romgaz avea lichidităţi în depozite bancare".
"Legat de ceea ce se spune că SRI a informat, vreau să vă spun că nu-mi amintesc, nu am primit niciodată nicio informaţie în care să se spună negru pe alb că la Romgaz a fost constituit un grup infracţional la care trebuie să fiu atent. Informaţii de genul că se pare că, se aude că sunt lucruri care, sigur, la un moment dat, au fost analizate", a explicat Videanu, care a adăugat că va pune toate informaţiile la dispoziţia procurorului de caz.
Întrebat dacă s-a întâlnit cu Ioan Niculae în Modrogan, Videanu a răspuns: "Din câte îmi amintesc, o singură dată sau de două ori m-am văzut în toată cea perioadă cu domnul Niculae".
El a adăugat că a încercat să evite pe cât a putut să se întâlnească cu Ioan Niculae şi că din câte ştie el acesta nu a sponsorizat niciodată partidul.
Întrebat dacă are în vedere o autosuspendare sau o demisie din partid, Adriean Videanu a spus: "În momentul de faţă deţin informaţiile nevinovăţiei mele, pe care le voi pune la dispoziţia procurorilor, voi fi primul, nu voi aştepta niciodată ca cineva să-mi spună să plec dintr-o funcţie, nota bene, am fost primul parlamentar al României care şi-a dat demisia din Parlament în momentul în care a apărut cazul de incompatibilitate. Voi face întotdeauna gesturi politice care sunt corecte din punctul meu de vedere în situaţia în care se dovedeşte ceva".
Preşedintele Traian Băsescu a transmis, duminică, ministrului Justiţiei cererea de urmărie penală pentru Adriean Videanu, fost ministru al Economiei.
"Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a transmis duminică, 8 septembrie, ministrului Justiţiei, domnul Robert-Marius Cazanciuc, cererea de urmărire penală pentru domnul Adriean Videanu, fost ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, pentru a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din data de 2 septembrie 2013 privind formularea cererii de urmărire penală faţă de domnul Adriean Videanu, fost ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, în raport cu dispoziţiile Art. 109 alin. (2) Teza Întâi din Constituţia României, republicată, Art. 12 şi Art. 18 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, având în vedere şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008", se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Totodată, legat de cererea de urmărire penală pentru Adriean Videanu transmisă ministrului Justiției, preşedintele Traian Băsescu a înştiinţat şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, menţionează sursa citată.
Procurorul general al Parchetului ICCJ a solicitat, luni, 2 septembrie, Senatului şi, respectiv, şefului statului declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian şi, respectiv, Adriean Videanu, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.
Solicitările au fost trimise Senatului şi şefului statului de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în urma cererii primite de la şeful DIICOT.
Dosarul în care DIICOT a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Videanu şi Vosganian este desprins din cel în care, în decembrie 2011, procurorii au început urmărirea penală în cazul a 40 de persoane cu funcţii de conducere din Romgaz, Ministerul Economiei şi Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru complot şi subminarea economiei naţionale.

DNA cere procurorului general să solicite preşedintelui aviz pentru urmărirea penală a lui Silaghi

Şeful DNA a cerut, vineri, procurorului general să sesizeze preşedintele cu cererea de începere a urmăririi penale împotriva fostului ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi, în condiţiile în care acesta şi-a dat demisia din Parlament şi avizul nu mai poate fi dat de Camera Deputaţilor.

"Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kovesi a solicitat Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să sesizeze Preşedintele României pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva lui Silaghi Ovidiu Ioan, fost ministru al Transporturilor, pentru infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată, fapte despre care există indicii şi date că ar fi fost săvârşite în perioada în care acesta avea calitatea de ministru al Transporturilor", se arată într-un comunicat de presă al DNA.
Cererea a fost formulată având în vedere Hotărârea Camerei Deputaţilor din 3 septembrie 2013, privind constatarea încetării mandatului de deputat a lui Ovidiu Silaghi, publicată în Monitorul Oficial nr. 568 din 6 septembrie.
Potrivit articolului 109, alineatul 2 din Constituţie, "Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor".
În 19 august, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a solicitat Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale faţă de Ovidiu Silaghi, pentru trafic de influenţă.

Şefi din Poliţia Română, verificaţi de Corpul de Control al ministrului Afacerilor Interne

Mai mulţi şefi din Poliţia Română sunt verificaţi de Corpul de Control al ministrului de Interne, după ce numele acestora au apărut pe o listă publicată în presă, care ar fi fost întocmită de un ofiţer antidrog din Constanţa şi ar conţine cadouri pe care aceştia ar fi trebuit să le primească.

Şefi din Poliţia Română, verificaţi de Corpul de Control al ministrului Afacerilor Interne / FOTO: Mediafax

Oficiali ai Inspectoratului General al Poliţiei Române au declarat, pentru MEDIAFAX, că instituţia s-a sesizat în legătură cu informaţiile publicate în presa centrală şi a trimis un raport, miercuri, Corpului de Control al ministrului Afacerilor Interne, competent să facă verificări în cazul ofiţerilor menţionaţi în materialul de presă.
Este vorba despre o presupusă listă apărută într-un material publicat de enational.ro care conţine numele chestorului Florentin Robescu, adjunct al şefului Poliţiei Române, chestorului Claudiu Cucu, directorul Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate şi adjunctul acestuia, chestorul Constantin Bolboşanu, al chestorului Cătălin Dragotă, fost director al Poliţiei Capitalei, în prezent şef al Direcţiei de Ordine şi Siguranţă Publică, al chestorului Tache Bocănială, fost adjunct al Poliţiei Române, şi cel al comisarului şef Liviu Ungureanu.
Din listă rezultă că ofiţerii ar fi trebuit să primească, de la subalternii din Constanţa, peşte şi sticle cu vin şi cu whisky.
Lista ar fi ajuns pe masa anchetatorilor în contextul verificărilor declanşate la sfârşitul lunii mai, la Constanţa, după ce un ofiţer sub acoperire al Direcţiei Generale Anticorupţie, care s-a dat drept traficant de droguri, a fost bătut de doi poliţişti ai Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Constanţa.
Trei poliţişti de la BCCO Constanţa au fost arestaţi în 25 mai, după ce au bătut un investigator sub acoperire. Poliţiştii de la BCCO Constanţa sunt acuzaţi de lipsire de libertate şi violenţe, după ce l-au dezbrăcat pe investigatorul sub acoperire, l-au bătut cu o bâtă şi l-au ameninţat cu arma la tâmplă, arătau procurorii Parchetului instanţei supreme.
Potrivit unor surse judiciare, investigatorul sub acoperire ar fi încercat să realizeze un flagrant şi le-ar fi spus celor trei că este traficant de droguri. Pentru a fi şi mai convingător, el ar fi vrut să le dea mită, după care poliţiştii l-ar fi sechestrat şi agresat, au mai spus aceleaşi surse, potrivit cărora, la finalul flagrantului eşuat, investigatorul şi-ar fi dezvăluit identitatea.