Fostul primar al oraşului CLUJ-NAPOCA a fost CONDAMNAT la trei ani şi şase luni de închisoare

Fostul primar din Cluj-Napoca Sorin Apostu a fost condamnat, joi, de Curtea de Apel Târgu Mureş, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru mai multe infracţiuni de corupţie, soţia acestuia - la trei ani de închisoare cu suspendare, iar omul de afaceri Călin Stoia a fost achitat

Sorin Apostu, fostul primar al Clujului

Sentinţa în procesul în care fostul primar din Cluj-Napoca Sorin Apostu, soţia acestuia, Monica Apostu, şi omul de afaceri Călin Stoia au fost judecaţi pentru mai multe fapte de corupţie a fost pronunţată, joi, în şedinţă publică, de Curtea de Apel Târgu Mureş, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Astfel, magistratul Floare Găzdac a respins ca nefondate cererile de schimbare a încadrării juridice a faptelor de care au fost acuzaţi cei trei, formulate de apărători, şi i-a achitat pentru mai multe infracţiuni.
Pe de altă parte, Curtea de Apel Târgu Mureş l-a condamnat pe Sorin Apostu la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă în formă continuată, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru instigare la spălare de bani în formă continuată, la un an şi şase luni de închisoare cu executare pentru primire de foloase necuvenite şi la opt luni de închisoare cu executare pentru instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în legătură cu denunţătorul Aspazia Droniuc.
Magistratul a stabilit că Apostu va executa pedeapsa cea mai grea, adică trei ani şi şase luni de închisoare cu executare, din care se deduce timpul petrecut de acesta în arest.
Soţia lui Apostu, Monica Apostu, a fost achitată de trei dintre acuzaţii, fiind condamnată la trei ani de închisoare pentru complicitate la trafic de influenţă în formă continuată, trei ani de închisoare pentru spălare de bani în formă continuată şi opt luni de închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate în legătură cu denunţătorul Aspazia Droniuc.
Curtea de Apel Târgu Mureş a dispus suspendarea executării pedepsei în cazul Monicăi Apostu, stabilind un termen de încercare de şapte ani, în care are interdicţia de a intra în legătură cu Aspazia Droniuc.
Omul de afaceri Călin Stoia a fost achitat pentru toate capetele de acuzare.
De asemenea, instanţa a dispus confiscarea a aproape 300.000 de lei de la soţii Apostu, a menţinut măsurile asigurătorii luate de DNA Cluj, a anulat contractele de asistenţă juridică între firma de avocatură a Monicăi Apostu şi firma Frarom, reprezentată de Aspazia Droniuc, precum şi facturile fiscale emise în baza acestor contracte, a decis confiscarea cardurilor de carburanţi emise de Rosal şi a stabilit că soţii Apostu urmează să plătească 21.000 de lei fiecare drept cheltuieli judiciare.
Sentinţa nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs în zece zile de la pronunţare.
Niciunul dintre inculpaţi, şi nici apărătorii nu au fost prezenţi la pronunţare.
Sorin Apostu şi omul de afaceri Călin Stoia au fost arestaţi preventiv în noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2011, de Curtea de Apel Cluj.
Potrivit DNA, primarul suspendat al municipiului Cluj-Napoca Sorin Apostu a fost trimis în judecată, în stare de arest, pentru luare de mită în formă continuată (18 acte materiale), complicitate la spălare de bani în formă continuată (19 acte materiale), complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (19 acte materiale), trafic de influenţă în formă continuată (21 acte materiale), instigare la spălare de bani în formă continuată (23 acte materiale), instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (23 acte materiale) şi primire de foloase necuvenite.
Omul de afaceri Călin Stoia, administrator al SC Compania de Salubrizare Brantner Vereş S.A, a fost trimis în judecată, în stare de arest, pentru dare de mită în formă continuată (18 acte materiale), participaţie improprie la spălare de bani în formă continuată (19 acte materiale), participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (19 acte materiale).
Sorin Apostu a demisionat din funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca, demisia fiind înregistrată în 15 februarie 2012 la Registratura Primăriei.
Sorin Apostu a susţinut, într-o scrisoare deschisă adresată locuitorilor oraşului, că după demisia din funcţie cariera sa politică şi administrativă încetează şi că va aştepta ca justiţia să îşi urmeze cursul şi să îşi poată dovedi nevinovăţia.
Sorin Apostu a părăsit, în 28 septembrie 2012, Penitenciarul Târgu Mureş, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de eliberare depusă de acesta, în dosarul în care a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie.
Călin Mihai Stoia a părăsit, în 14 aprilie 2012, Penitenciarul din Târgu Mureş, ca urmare a deciziei de punere a sa în libertate, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Fostul primar al municipiului Cluj-Napoca Sorin Apostu, soţia acestuia, Monica Apostu, şi omul de afaceri Călin Stoia au susţinut, în 1 iulie, la ultimul termen pe fond de la Curtea de Apel Târgu Mureş, că sunt nevinovaţi.
Curtea de Apel Târgu Mureş anunţa atunci că rămâne în pronunţare, o soluţie în acest dosar urmând să fie dată în 15 iulie. La acea dată, pronunţarea s-a amânat pentru 25 iulie, judecătorul considerând că mai are nevoie de timp pentru a delibera.

 

Deputat condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare

Deputatul PDL Mircia Muntean a fost condamnat de ICCJ la patru ani de închisoare cu suspendare, în dosarul în care este acuzat că, în perioada în care a fost primar al muncipiului Deva, ar fi încheiat tranzacţii nelegale de terenuri cu Iosif Man, acuzat de traficarea a peste 200 de maşini furate.

Şoc în Parlament. Deputat condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare / FOTO: cotidianul.ro

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat, miercuri, pe deputatul PDL Mircia Muntean la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Instanţa a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de şase ani.

În acelaşi dosar, instanţa i-a condamnat pe Iosif Claudiu Man la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare şi pe Ovidiu Horaţiu Boldor la doi ani de închisoare cu executare.

Cornel Moraru a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, pedeapsă care a fost contopită cu o alta de trei ani de închisoare, primită într-un alt dosar. Instanţa a constatat că în cazul lui Moraru a fost executată integral pedeapsa de trei ani de închisoare.

În cazul lui Iosif Man, instanţa a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia.

Judecătorii au admis în parte acţiunea civilă formulată de Ministerul de Finanţe şi i-a obligat, în solidar, pe Mircia Muntean şi pe Iosif Claudiu Man, în calitate de moştenitor al lui Iosif Man, la plata sumei de 333.743 de dolari sau echivalentul în lei, la care se adaugă dobânda calculată de la 25 martie 1999 până la plata integrală a sumei stabilite ca prejudiciu.

Instanţa a anulat trei titluri de proprietate şi trei procese verbale de punere în posesie a câte o mie de metri pătraţi de teren, în zona Bejani, emise pe numele lui Iosif Man, Aurel Pop şi Carol Panduru.

Judecătorii au mai anulat tranzacţia din 25 martie 1999 încheiată între Primăria municipiului Deva, Comisia Judeţeană şi Comisia Locală pentru aplicarea Legii 18/1991, Iosif Man, Aurel Pop şi Carol Panduru, un contract de vânzare-cumpărare încheiat în 12 mai 1999 între Iosif Man şi Shell România SRL, precum şi autorizaţia de construcţie din 23 august 1998.

Decizia instanţei supreme nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Completul de cinci judecători.
Mircia Muntean a fost trimis în judecată în acest dosar în ianuarie 2004, fiind acuzat de abuz în serviciu privind tranzacţii nelegale de terenuri.

Muntean a fost primar al municipiului Deva din 1996 până în 2012, când a câştigat un mandat de deputat în Hunedoara, fiind candidat din partea fostei ARD.

Dosarul a fost judecat mai întâi la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, fiind mutat, în februarie 2013, la instanţa supremă, competentă să judece cauze în care sunt acuzaţi parlamentari.

Iosif Man a fost acuzat de contrabandă cu autoturisme de lux furate şi fals, după ce, în perioada 1999-2002, a indigenizat, prin RAR Deva, aproximativ 190 autoturisme de lux furate din Occident, majoritatea având seriile modificate.

La percheziţia efectuată la domiciliul lui Iosif Man din comuna hunedoreană Braniştea, în 10 octombrie 2003, au fost găsite în garaj trei dosare cuprinzînd documente referitoare la vânzarea unui teren de 3.200 de metri pătraţi, contra sumei de 192.000 de dolari. Tranzacţia fusese încheiată între Iosif Man - personal şi ca reprezentant al lui Carol Panduru şi al lui Aurel Pop - pe de-o parte şi o companie de distribuţie a produselor petroliere, pe de altă parte, terenul fiind situat în municipiul Deva, în zona Drumului Naţional (DN) 7, potrivit procurorilor.
Din documentele ridicate de la Iosif Man a rezultat că acesta deţinea terenul în baza unei hotărîri judecătoreşti de "expedient", ca urmare a unei tranzacţii încheiate între Man, Panduru, Pop şi Primăria Deva, reprezentată de Mircia Muntean.

În urma verificării actelor ce au stat la baza acestui schimb a rezultat că Iosif Man, Carol Panduru şi Aurel Pop au solicitat, în 1998, atribuirea unei suprafeţe de teren în zona DN 7, intravilan, uzând de calitatea de revoluţionari. Comisia locală a propus Comisiei judeţene de aplicare a Legii 18/1991 privind fondul funciar atribuirea de teren către cei trei, fiind stabilită suprafaţa de o mie metri pătraţi de teren extravilan din rezerva constituită la nivelul Comisiei Locale Deva.

Procurorii l-au acuzat pe Mircia Muntean că a dispus abuziv punerea în posesie a celor trei, pentru o suprafaţă de câte 5.225 de metri pătraţi fiecare, eliberând titlul de proprietate la 1 martie 1999, pentru terenul situat în zona Bejan.

În 8 martie 1999, Mircia Muntean a formulat o acţiune în justiţie, solicitând anularea titlurilor, iar în cursul procesului - desfăşurat la Judecătoria Deva - ar fi încheiat o tranzacţie prin care a cedat celor trei un teren cu o suprafaţă de 5.838 de metri pătraţi în zona DN 7.

Potrivit procurorilor, acest teren era proprietate publică a statului şi nu putea face obiectul unui act de dispoziţie a primarului, care nu are atribuţii în acest sens, competenţa în materie revenind Comisiei Locale. Terenul a fost trecut în proprietatea publică a statului român prin Decretul de expropriere pentru cauză de utilitate publică nr. 113/1982 şi se afla în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.

Astfel, Iosif Man, Carol Panduru şi Aurel Pop au intrat în proprietatea terenului, pe care ulterior l-au înstrăinat. După obţinerea frauduloasă a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, Iosif Man, având împuternicire, a vândut, în luna mai 1999, terenul către compania Shell.

La sfârşitul lunii octombrie 2003, poliţiştii şi procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au ridicat din biroul lui Mircia Muntean, de la Primăria Deva, mai multe documente, printre care procesele verbale ale şedinţelor Consiliului Local din perioada septembrie 1998 - iunie1999 şi ianuarie 2002, precum şi dosarele pentru terenurile atribuite lui Iosif Man, Carol Panduru şi Aurel Pop.

Procurorii arătau că prejudiciul produs statului a fost estimat la 360.000 de dolari.

Anchetatorii mai arătau că Iosif Man, Claudiu Man, Ovidiu Boldor şi Cornel Moraru se ocupau cu traficul internaţional de maşini. Autoturismele furate din străinătate erau aduse în ţară, cel mai adesea cu numere de înmatriculare furate de la alte vehicule, iar apoi erau indigenizate în baza unor acte false şi vândute fără să li se spună cumpărătorilor despre provenienţa ilicită.

 

Judecătoarea Floriţa Boloş, arestată pentru luare de mită, a fost suspendată din funcţie

Decizia de suspendare din funcţie a judecătoarei Floriţa Boloş a fost luată în şedinţa de miercuri a Secţiei pentru judecători a CSM, după ce procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Timişoara au început cercetarea penală pe numele acesteia, pentru luare de mită în formă continuată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în scopul ascunderii comiterii infracţiunii de luare de mită.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat luni reţinerea şi arestarea preventivă a magistratului Floriţa Boloş.

Judecătoarea Floriţa Boloş a fost reţinută luni, după ce a fost prinsă în flagrant când primea mită 5.500 de euro. Curtea de Apel Timişoara a dispus, marţi, arestarea ei preventivă pentru 29 de zile. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la instanţa supremă. Potrivit procurorilor anticorupţie, în perioada 17 ianuarie - 10 iunie, judecătoarea Floriţa Boloş ar fi pretins şi primit în mai multe tranşe, de la două persoane, suma totală de 13.000 de lei şi 5.500 de euro, pentru ca în schimb să pronunţe o hotărâre civilă favorabilă uneia dintre cele două persoane, prin care se asigura transferul pe cale judiciară a dreptului de proprietate asupra unor terenuri.

"Anterior, judecătoarea Boloş Floriţă instruise persoana beneficiară a hotărârii civile asupra documentelor pe care trebuie să le procure pentru a declanşa procese cu proprietarii unor terenuri despre care persoana afirma că intenţiona să le achiziţioneze, în aşa fel încât să se evite procedura legală, notarială şi să se creeze un presupus conflict juridic cu părţile contractante. În acest fel, persoana beneficiară urma să fie exonerată de plata taxelor şi onorariilor notariale şi să nu mai aştepte efectuarea măsurătorilor topografice a terenurilor dobândite, terenuri neîntabulate în cartea funciară şi evidenţiate doar în titlurile de proprietate", au precizat procurorii în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale.

Cererile de chemare în judecată au fost înregistrate la trei complete diferite, astfel că judecătoarea Floriţa Boloş, cu ajutorul mediatorului Ana Maria Manguci, a formulat o precizare de acţiune în numele cumpărătorului, pentru ca aceste cereri să fie repartizate la completul în care era Boloş.

În 6 iunie, conform înţelegerii stabilite, judecătoarea Floriţa Boloş a pronunţat o sentinţă civilă prin care a admis în totalitate cererea de chemare în judecată formulată în numele persoanei de la care primise o parte din suma de bani cerută, "în condiţiile în care în dosar nu era îndeplinită procedura de citare cu niciuna din cele 12 părţi din dosar", au mai notat procurorii în documentul citat.

Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, judecătoarea s-ar fi întâlnit de mai multe ori cu unul dintre investigatorii sub acoperire şi ar fi primit de la acesta bani în două rânduri. Banii erau însemnaţi, iar întreaga operaţiune de luarea de mită a fost înregistrată.