PLÂNGERE PENALĂ PENTRU GHIŢĂ:

Administratorul special al Realitatea Media SA, Florin Bercea, s-a prezentat vineri dimineaţă la sediul DNA pentru a-şi susţine plângerea înaintată împotriva deputatului Sebastian Ghiţă, care controlează postul România TV

"Am dat o declaraţie referitoare la anumite detalii solicitate de dumnealor privind infracţiunile care au fost semnalate, relevate în acea plângere penală", a spus Bercea.
Întrebat dacă au fost cerute probe, Bercea a răspuns: "Sigur. Înscrisuri şi probe care să susţină plângerea pe care am formulat-o. Sunt aspectele care pornesc de la uzurparea fondului de comerţ al Realităţii Media şi înfiinţarea unei alte televiziuni, în paralel cu aceasta, încercând să-i foloseasscă sigla, numele şi celelalte lucruri care personalizează o televiziune în raport cu celelalte".
Dosarul Tracia - Asesoft, care l-a îmbogăţit pe controversatul Sebastian Ghiţă, intră în linie dreaptă, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Prejudiciul este calculat la 20 de miliarde de lei vechi, la nivelul anului 2000, atunci când au fost comise faptele. Sebastian Ghiţă avea, la vremea respectivă, doar 22 de ani, iar afacerea, prima de anvergură din cariera sa, i-au adus succesul şi faima. Au urmat 11 ani de tergiversări, dosarul fiind preluat acum de Curtea Supremă, doar dat fiind faptul că Sebastian Ghiţă a ajuns deputat.
Complicitate la înşelăciune şi fals în declaraţii sunt infracţiunile pentru care este judecat Sebastian Ghiţă de 11 ani. Acuzaţiile sunt formulate în legătură cu tranzacţii petroliere suspecte, comise pe vremea când Sebastian Ghiţă locuia, încă, în oraşul natal, Ploieşti, şi avea doar 22 de ani. Afacerea este clasică în oraşul în care tranzacţiile petroliere sunt principala activitate, ţinând cont de localizarea Rafinăriei Petrobrazi. Alţii au ajuns demult în spatele gratiilor, însă nu este şi cazul noului deputat Sebastian Ghiţă.
Procesul se reia de la zero după 11 ani de tergiversări, primul termen fiind stabilit pentru 3 septembrie, la Înalta Curte. Motivul? Sebastian Ghiţă a devenit parlamentar. 

Judecătoarea Veronica Cîrstoiu şi fiul ei rămân în arest

Instanţa supremă a decis ca judecătoarea Veronica Cîrstoiu, de la Curtea de Apel Bucureşti, şi fiul ei Florin Cergan să fie cercetaţi în continuare în arest, în dosarul în care sunt acuzaţi că au luat mită pentru a interveni în soluţionarea unor dosare, printre care şi cel al lui Dinel Staicu
.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat miercuri, recursul formulat de judecătoarea Veronica Cîrstoiu şi de Florin Cergan împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti prin care s-a admis propunerea de arestare preventivă a lor, formulată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Instanţa supremă a respins recursurile celor doi şi a dispus cercetarea acestora în arest preventiv, decizia fiind definitivă.
Atât judecătoarea Veronica Cîrstoiu, cât şi fiul acesteia au refuzat să facă declaraţii în faţa instanţei supreme. Avocata Veronicăi Cîrstoiu a declarat că aceasta nu a putut să dea declaraţii în faţa instanţei, de jenă.
"Nu aţi realizat că a avut ochii în lacrimi, că emoţia puternică, fundamentată de jena, ruşinea să-i spunem aşa, pe româneşte, situaţiei în care se regăseşte, i-a aşezat acel nod în gât şi dacă, am fi şi umani, nu numai reporteri, n-am pune asemenea întrebări. (...) Jena este faţă de toată lumea", a spus Lorette Luca, avocata Veronicăi Cîrstoiu.
Florin Cergan a solicitat să fie pus în libertate, pe motiv că are în întreţinere un băiat de 10 ani şi o fetiţă de un an şi şase luni, iar soţia are grave probleme de sănătate.
Judecătoarea Veronica Cîrstoiu, de la Curtea de Apel Bucureşti, şi fiul acesteia, Florin Cergan, au fost arestaţi preventiv, în 9 august, de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care sunt acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă şi luare de mită pentru soluţii favorabile în dosare.

Un avocat acuză 49 DE MAGISTRAŢI DE FAPTE CORUPŢIE

Un avocat acuză 49 DE MAGISTRAŢI DE FAPTE CORUPŢIE. Denunţurile sunt făcute în dosarul judecătoarelor care au luat şpagă.

SCANDAL ÎN JUSTIŢIE: Un avocat acuză 49 DE MAGISTRAŢI DE FAPTE CORUPŢIE

Corupţia zguduie vârful sistemului judecătoresc din România. 49 de magistraţi au fost denunţaţi la Direcţia Naţională Anticorupţie. Denunţul a fost făcut de un avocat, arestat şi el în dosarul celor trei judecătoare şpăgare.
Judecătoarea Veronica Cîrstoiu, de la Curtea de Apel Bucureşti, şi fiul acesteia, Florin Cergan, au fost arestaţi preventiv, în 9 august, de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care sunt acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă şi luare de mită pentru soluţii favorabile în dosare.

În motivarea deciziei de arestare preventivă, instanţa a arătat că judecătoarea Veronica Cîrstoiu a primit de la Dinel Staicu, prin intermediul avocatei acestuia Adriana Dascălu, 630.000 de euro pentru a anulat condamnarea la şapte ani de închisoare cu executare primită de Dinel Staicu în dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR).
Procurorii DNA au stabilit că, în perioada august 2011 - ianuarie 2012, Adriana Dascălu a pretins de la Dinel Staicu 2,5 milioane de euro, sumă redusă ulterior la două milioane de euro şi apoi la 1,5 milioane de euro, spunând că are influenţă asupra celor trei magistraţi din completul de la Curtea de Apel Bucureşti care judeca atunci contestaţia în anulare formulată de Staicu în dosarul fraudării BIR. Din completul care a judecat contestaţia în anulare au făcut parte Veronica Cîrstoiu, Dumitriţa Piciarcă şi Liliana Bădescu.
Astfel, în urma înţelegerii cu Dinel Staicu, avocata Adriana Dascălu a primit, în luna ianuarie 2012, o primă tranşă de 1,2 milioane de euro şi a stabilit ca diferenţa de 300.000 de euro să îi fie dată după ce instanţa pronunţa admiterea contestaţiei în anulare, au notat judecătorii în motivarea deciziei de arestare a judecătoarei Veronica Cîrstoiu şi a fiului acesteia, Florin Cergan.
Tot în dosarul judecătoarei Cîrstoiu, Curtea de Apel Bucureşti a admis, miercuri, propunerea de arestare a lui Dinel Staicu şi a Ioanei Carmen Popescu.

Primar reţinut pentru luare de mită

Procurorii din cadrul DNA Oradea efectuează cercetări penale față de primarul comunei Zărand din judeţul Arad, Moţ Ion Florin, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de luare de mită și spălare a banilor.

Potrivit procurorilor, în perioada aprilie – iulie 2013,  Moț Ion Florin, în calitate de primar al comunei Zărand, jud. Arad, respectiv președinte al Comisiei Locale de Aplicare a Legilor Fondului Funciar Zărand, a acceptat promisiunea de a primi suma de 40.000 euro, de la un denunțător, cu titlu de mită. Moț Ion Florin a acceptat să primească acești bani pentru ca, în virtutea funcțiilor deținute mai sus, să semneze/avizeze mai multe documente (planuri de încadrare în tarla și certificatele fiscale aferente) necesare denunțătorului pentru a înscrie în Cartea funciară dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de 250 ha situat pe raza comunei Zărand.

Din suma de 40.000 euro acceptată, învinuitul Moț Ion Florin a primit de la denunțător, în două tranșe, sumele de 5.000 lei și 250 euro în cursul lunilor mai și iunie 2013. Cu ocazia primirii sumei de 5.000 lei, în data de 29 mai 2013, pentru ascunde adevărata proveniență, Moț Ion Florin a disimulat primirea cu titlu de mită a banilor sub forma unui contract de împrumut încheiat cu denunțătorul. La data de 12 iulie 2013, învinuitul Moț Ion Florin a primit de la denunțător suma de 10.000 de euro, reprezentând o a treia tranșă din suma de bani acceptată anterior și, cu această ocazie, procurorii au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, mai precizează procurorii.
Vineri, 12 iulie 2013, procurorii anticorupție au dispus reținerea acestuia pe o perioadă de 24 de ore, urmând a fi prezentat Tribunalului Bihor cu propunere de arestare preventivă pe termen de 29 de zile.