ANCHETĂ la Primăria Capitalei. Parchetul General verifică fondurile alocate maidanezilor

In urma disputelor legate de folosirea banilor pentru maidanezi, Primaria Capitalei a pus la dispozitia Parchetului General mai multe documente. Procurorii vor sa verifice daca s-au comis fraude si cainii fara stapan, in loc sa fie sterilizati, ingrijiti si adoptati, au fost eliberati pe strazile Bucurestiului, inmultindu-se.

Ancheta vine în contextul morţii lui Ionuţ Anghel, copilul de 4 ani sfâşiat de câinii maidanezi din sectorul 2 al Capitalei.

În acelaşi timp, un alt procuror trebuie să stabilească cine poate fi tras la răspundere în urma tragediei din apropeirea Parcului Tei.

Până acum au fost audiaţi la Parchetul Instanţei Supreme reprezentanţii Autorităţii pentru Protecţia Animalelor, reprezentanţii ai ONG-ului care a înfiat maidanezul şi bunica copilului.

  
Peste 150 de caini au fost adoptati luni, miercuri si vineri din adaposturile municipalitatii, fata de 25 in toata saptamana trecuta, programul zilelor de adoptie fiind prelungit intre orele 9.00 si 15.00, incepand de saptamana viitoare, a anuntat ASPA.

De asemenea, angajatii Autoritatii pentru Supravegherea si Protectia Animalelor au capturat si transportat in adaposturi 315 caini fara stapan din zonele unitatilor de invatamant.

Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, marti, amendamentul la Legea privind cainii fara stapan care stabileste un termen de 14 zile in care cainii sunt tinuti in adaposturi, dupa care, daca nu sunt revendicati sau adoptati, sa fie eutanasiati, edilii avand posibilitatea sa amane eutanasierea.

Adoptarea in Parlament a legii privind eutanasierea cainilor abandonati imparte societatea romaneasca in doua tabere. Pe de-o parte sunt cei care aproba decizia, iar pe de alta parte iubitorii de animale care atrag atentia ca masura este extrema, ineficienta si va duce la irosirea banilor publici.

Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, marti, amendamentul la Legea privind cainii fara stapan care stabileste un termen de 14 zile in care cainii sunt tinuti in adaposturi, dupa care, daca nu sunt revendicati sau adoptati, sa fie eutanasiati, edilii avand posibilitatea sa amane eutanasierea. 

"Aceasta metoda extrema (eutanasierea – n.r.) este ineficienta. In perioada 2001 – 2007 au fost eutanasiati 140.000 de caini si acum tot avem mai multi decat atunci", a declarat pentru DailyBusiness.ro Andrea Duta, vicepresedinte al organizatiei "Depind de Noi". 

Ea a mentionat ca masura eutanasierii se aplica in alte tari, precum SUA, abia dupa ce au fost luate alte masuri. In plus, procentul de adoptie in tari din Occident este destul de ridicat, in timp ce in Romania acesta este infim, de doar 1-2%. 

"Este o solutie extrema prin care nu se incearca decat obtinerea de fonduri. Din bugetul pe anul acesta, de peste 3 milioane de euro, Autoritatea pentru Supravegherea Animalelor (ASPA) aloca doar o mica parte efectiv pentru caini si peste 2 milioane euro pentru personal si alte cheltuieli", a precizat Duta. 

Bani pentru sterilizarea a peste 500.000 de caini 

Asa cum rezulta din cifrele oficiale, ASPA are in cont in acest moment 15 milioane de lei. Reprezentantii institutiei au declarat ca au cheltuit pana acum doar 170.000 de lei pentru sterilizarea a 6512 caini, in medie 26 de lei pentru fiecare animal. 

Asta inseamna ca daca ar aloca si restul de bani exclusiv pentru strangerea maidanezilor, ar putea ridica si steriliza 576.000 de caini, adica de aproape 10 ori numarul celor care exista in realitate pe strazile Capitalei, potrivit stirileprotv.ro.

Intrebata cine castiga financiar de pe urma legii, Andrea Duta a spus ca "doar cei care se ocupa de administratie si politicienii", motivand ca majoritatea ONG-urilor care lupta pentru drepturile animalelor nu primesc bani de la stat. 

"Doar ONG-urile care au adapost primesc bani, in jurul a 400 lei/luna pentru un amplasament cu 400 de caini”, a explicat Andrea Duta, precizand ca numai ea aloca pentru cei 20 de caini aflati in grija sa suma de 500 lei/luna, pentru mancare. 

Cea mai mare parte din finantarea ONG-urilor locale provine din donatii din afara tarii.

Problema fara rezolvare? 

In timp ce parlamentarii vad in eutanasiere o solutie pentru problema cainilor comunitari din orasele tarii, ONG-urile propun alta metoda. 

"Ar trebui sa se dea o lege obligatorie de sterilizare a tuturor cainilor, inclusiv a celor cu stapan. Atat timp cat ceteateanul arunca pui pe strada, problema nu va fi rezolvata", a spus Duta.

Aceeasi masura, a sterilizarii tuturor cainilor fertili, este propusa si de un ONG din Oradea, care a reusit sa reduca drastic numarul maidanezilor din oras in sapte ani, de la peste 4.000 la sub 400. 

"Sursa problemei nu sunt cainii strazii in cautarea hranei. Succesul reproductiei necontrolate se datoreaza cainilor cu stapani, hraniti si ingrijiti. Foarte putini dintre puii cainilor vagabonzi supravietuiesc. O multime de pui, ai cainilor bine hraniti de pe langa statii de benzina, fabrici, blocuri, parcari, supravietuiesc, cel putin pana la varsta reproducerii”, sustin reprezentantii SOS Dogs Oradea.

Adoptia internationala, alternativa la masura barbara

In vreme ce in Oradea problema maidanezilor a fost rezolvata prin metoda castrarii, inclusiv prin vouchere oferite de primarie si pentru sterilizarea cainilor cu stapan, la Sibiu a mai fost aplicata o solutie: adoptia internationala.

Primarul Sibiului, Klaus Johannis, considera ca eutanasierea masiva a cainilor comunitari este o solutie "barbara" si nu trebuie luata in calcul decat pentru cainii bolnavi.

Potrivit acestuia, in Sibiu, problema cainilor comunitari este bine gestionata, cainii comunitari fiind luati de pe strada, sterilizati si igienizati la Centrul din Dealu Gusteritei, tinuti acolo timp de doua saptamani, dupa care, daca nu ii adopta nimeni, sunt repusi in teritoriu, insa prin sterilizare cainii vor disparea natural.

Potrivit unui comunicat de presa al Primariei Sibiu, din 2009, cand a debutat un program de sterilizare a cainilor comunitari din oras si pana in prezent, au fost sterilizati 6.612 caini. Primarul Klaus Johannis a spus ca, estimativ, in prezent, in municipiu mai exista pana in 3.000 de caini comunitari, potrivit Realitatea.net.

Eutanasierea, mai scumpa decat castrarea 

Potrivit unui calcul realizat de SOS Dogs Oradea, costul minim pentru capturarea si eutanasierea unui caine ar fi de circa 25 de euro, in vreme ce costul sterilizarii si returnarii ar fi de numai 7 euro, adica de peste trei ori mai mic. 

Astfel, autoritatile ar putea "rezolva" rapid situatia celor 65.000 de caini fara stapan din Capitala, prin eutanasiere, cu 1,6 milioane de euro. Dar asta numai in situatia ca toti maidanezii vor fi eliminati imediat.

Autoritatile locale nu au insa capacitatea necesara pentru a face un astfel de masacru intr-un timp suficient de scurt pentru ca animalele sa nu se inmulteasca. 

"Daca din 10.000 de caini omori intr-un an 2.500, raman in urma 7.500, din care jumatate sunt femele care fata cam 6 pui fiecare. Tot ce reusesti sa faci este sa intineresti lotul", a spus Carol Lazar, reprezentantul asociatiei oradene. 

El anticipeaza ca prin masura eutanasierii vor ramane in Bucuresti la fel de multi caini ca si in prezent. Astfel, afacerea devine mult mai voluminoasa, fiind greu de calculat la cat se va cifra in final.

Un calcul sumar ne arata ca tinand cont de aspectele relatate mai sus, in cazul in care vor strange de pe strazi, sa zicem, 15.000 de caini anual, autoritatile vor cheltui peste 3 milioane de euro in 10 ani.

Factura eutanasierii cainilor fara stapan ar putea fi insa mult mai mare, in conditiile in care costul de 25 euro mentionat nu include si alte cheltuieli "auxiliare", cum ar fi cele cu personalul angajat sau cu eventuala externalizare a serviciilor.

Costul minim pentru capturare si ucidere:
Tranchilizare – 3,81 euro/ caine
Hranire (14 zile) – 5 euro/caine 
Anestezic – 1,01 euro/caine 
Solutie eutanasiere – 3,47 euro/caine 
Incinererea corpului – 10 euro/caine 
TOTAL (exclusiv TVA ) : 23,29 euro/caine  

Costul sterilizarii si returnarii:
Capturarea/colectarea manuala de catre ONG-uri- 0 
Anestezic - 1,01 euro/caine 
Suturi, analgezic - 4,17 euro/caine 
Hranire (5 zile) – 1,77 euro/ caine 
TOTAL (exclusiv TVA) : 6,95 euro/caine 
(Sursa: SOS Dogs Oradea)

Procurorii cer ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru Dan VOICULESCU.

Procurorii cer ÎNCHISOARE CU EXECUTARE pentru Dan VOICULESCU, în dosarul privatizării ICA. Aceştia mai cer şi sechestru pe averea lui Voiculescu. UPDATE: Voiculescu va afla sentinţa peste două săptămâni
.

Procurorii cer închisoare cu executare pentru Dan Voiculescu. Preşedintele fondator al Partidului Conservator a fost trimis în judecată pentru spălare de bani în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare. Prejudiciul calculat de anchetatori depăşeşte 60 de milioane de euro.
Magistraţii de la Tribunalul Bucureşti vor rămâne în pronunţare în acest caz.
La începutul lunii decembrie 2008, preşedintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a fost trimis în judecată alături de alte 12 persoane în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie susţin că privatizarea frauduloasă a ICA ar fi fost făcută în folosul lui Dan Voiculescu, fiind realizată prin subevaluarea bunurilor institutului cu peste 7,7 milioane de euro

Dan Voiculescu, acţionar majoritar al SC Grupul Industrial Voiculescu şi Compania (Grivco) SA Bucureşti, membru al Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) şi al Consiliului de Administraţie (CA) al Institutului de Chimie Alimentară, membru al AGA şi director general al SC Bioprod SA Bucureşti, este acuzat de "folosire, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, a influenţei şi autorităţii date de această calitate în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri, sau alte foloase necuvenite şi spălare de bani, ambele în formă continuată".

Potrivit procurorilor, prejudiciul produs în urma acestei privatizări se ridică la peste 60 de milioane de euro.

ADRIAN NĂSTASE scapă de DOSARUL ARMELOR

Parchetul General a închis dosarul în care fostul premier Adrian Năstase era anchetat pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Parchetul General îl iartă pe ADRIAN NĂSTASE: Scapă de DOSARUL ARMELOR / FOTO: Mediafax

"Ca urmare a solicitării dumneavoastră adresată instituţiei noastre la data de 02.07.2013 şi înregistrată la Biroul de informare publică şi relaţii cu presa sub numărul  de mai sus, vă comunicăm faptul că, în dosarul la care faceţi referire s-a dispus de către procurori scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unei amenzi cu caracter administrativ, în conformitate cu dispoziţiile art. 181 din C.p.”, se arată în răspunsul trimis de Parchetul General", se arată într-un răspuns oferit pentru Gândul.

Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului General au dispus, la sfârşitul lunii martie, începerea urmăririi penale faţă de Adrian Năstase pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, dosarul fiind disjuns din cel privind tentativa de sinucidere. "În continuarea cercetărilor în cauza constituită ca urmare a disjungerii din dosarul privind tentativa de sinucidere a numitului Năstase Adrian, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică au dispus începerea urmăririi penale faţă de acesta sub aspectul săvârşirii infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 279 alin. 1 Cod penal", a arătat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).
Potrivit sursei citate, la 21 iunie 2012 s-a constatat că Adrian Năstase deţinea, la domiciliul său, 359 cartuşe calibru 38 special, în plus faţă de cantitatea de 50 bucăţi menţionată în permisul de port armă, respectiv şase cartuşe calibru 338 Win şi 34 de cartuşe calibru 222 Rem, pentru care nu avea autorizaţie.
În 24 august 2012, Ministerul Public a anunţat că Adrian Năstase este cercetat de procurorii Parchetului instanţei supreme pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce anchetatorii au găsit în locuinţa lui, în urma tentativei de sinucidere, cartuşe pentru care acesta nu avea autorizaţie.
Dosarul în care Adrian Năstase este cercetat a fost disjuns din cel în care procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au făcut cercetări privind incidentul petrecut în seara zilei de 20 iunie, cu ocazia punerii în aplicare a mandatului de executare a pedepsei de doi ani de închisoare, a informat atunci Ministerul Public.
În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul "Trofeul calităţii", în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.
În seara aceleiaşi zile, fostul premier a încercat să se sinucidă, la locuinţa sa din strada Zambaccian. El a fost internat la Spitalul Floreasca din 20 până în 26 iunie, când a fost dus la Spitalul Penitenciar Rahova.
În 18 martie 2013, Adrian Năstase a fost eliberat din penitenciar, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.